Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Președinte al Comisiei pentru știință, inovare și tehnologie

Senatorul Adrian Hatos a fost validat în funcția de

Președinte al Comisiei pentru știință, inovare și tehnologie

În cadrul ședinței în plen de luni, 1 februarie 2021, senatorul Adrian Hatos a fost validat în funcția de președinte al Comisiei pentru știință, inovare și tehnologie, din cadrul Senatului României.

Digitalizarea, cercetarea și inovarea sunt domenii prioritare, atât pe agenda U.E., cât și pe agenda noului Guvern: ,,Pandemia de Covid-19 a demonstrat, mai mult ca niciodată, importanța tehnologiilor digitale, a cercetării și inovării pentru reziliența economiei și a societăților noastre. Însă realizarea dublei transformări digitale și ecologice pe care ne-o dorim, pe termen mediu și lung, la nivel european, necesită alinierea reformelor și a investițiilor la nivel național și la nivelul U.E., în domeniile digitalizării, cercetării și inovării. În acest sens, Programul de guvernare prevede reforme importante în ceea ce privește, pe de o parte, transformarea digitală a României în jurul a patru axe strategice - administrație publică digitală, economie digitală, educație digitală, o societate digitală; iar, pe de altă parte, în domeniul cercetării și inovării - realizarea de schimbări structurale în sistemul național de cercetare și inovare, îmbunătățirea condițiilor cadru pentru cercetarea publică, stimularea cooperării public - privat ca motor al inovării. Dezvoltarea infrastructurii de cercetare și inovare românești și realizarea unei mai bune conexiuni între cercetare și inovare și nevoile actuale ale societății românești și europene, vor genera, în consecință, efecte pozitive în educație, economie, dar și în domenii supuse, în acest moment, la numeroase provocări, precum sănătatea sau clima", a declarat Hatos.
Cât privește activitatea sa, în calitate de președinte al Comisiei pentru știință, inovare și tehnologie, senatorul Adrian Hatos a afirmat: ,,Sunt foarte onorat și recunoscător pentru încrederea care mi s-a acordat, prin această numire, de către grupul P.N.L. din Senatul României și, totodată, pentru susținerea pe care am primit-o, în acest sens, din partea filialei Bihor a P.N.L. Sunt pregătit să îmi asum responsabilitățile care decurg din această funcție, cu atât mai mult cu cât, în perioada următoare, în cadrul Comisiei ne așteaptă o activitate legislativă intensă, care va viza atât elaborarea de rapoarte și avize, în vederea pregătirii activităţii de legiferare, privind proiectele de lege și propunerile legislative care sunt de competența sa, și mă refer aici, în special, la acele proiecte de lege care urmăresc transpunerea obiectivelor specifice stabilite, prin documentele programatice naționale, în domeniile cercetării, inovării și digitalizării; cât și examinarea proiectelor de acte legislative şi a documentelor consultative ale Uniunii Europene, în aceste domenii".
Comisia pentru știință, inovare și tehnologie este una dintre cele 23 de comisii permanente ale Senatului României, în legislatura 2020 - 2024.
Biroul parlamentar al senatorului Adrian Hatos

Trimite email
luni, 25 mai 2026 la 18:56:34 Ora de vară a Europei de Est