Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate

Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate

Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Brâncuși, în licitație, la București

Joi, 18 februarie,


Brâncuși, în licitație, la București
Creație din repertoriul celui mai cunoscut artist român, Constantin Brâncuși, la București, Lucrarea ,,Le Crocodile" face parte din seria experimentelor de atelier realizate în plumb de celebrul sculptor și va fi scoasă la licitație, pentru prețul de pornire de doar 3.000 de euro, în ajunul Zilei Naționale Brâncuși, pe 18 februarie, în cadrul Licitației Artmark de Artă Postmodernă și Contemporană.

Făurită de Brâncuși în 1949, lucrarea provine din Fondul Brâncuși, colecția Alexandru Istrati și Natalia Dumitrescu. Opera este reprodusă în monografia ,,Brancusi", Pontus Hulten, fiind inventariată și inclusă în catalogul realizat de soții Istrati alături de Pontus Hulten, director al Muzeului ,,Moderna" din Stockholm, în 1986. În 2010, opera a participat, alături de alte trei piese, la expoziția organizată cu ocazia licitației Artcurial în 2010, la Paris.

Tot Brâncuși semnează, în licitația din 18 februarie, și fotografia ,,Cap de fată (Premiere pierre directe)", realizată de marele artist în anul 1908. Este cunoscut faptul că una dintre marile sale ,,iubiri" a fost fotografia, iar instantaneele realizate de maestru constituie momente esențiale ale procesului său creativ. Astfel, Brâncuși ne face o invitație de a privi opera prin ochiul său. Fotografia din cadrul licitației are un preț de pornire de 5.000 de euro.

Reamintim că 2018 a fost anul recordului absolut de piață al lui Brâncuși, al cărui bronz reprezentând portretul lui Nancy Cunard (La jeune fille sophistiquee) din 1928 s-a adjudecat la Christie's SUA cu 62,8 milioane USD. Trendul de altminteri s-a construit treptat, tot în SUA, tot la Christie's, o ,,Muză adormită" din bronz din 1913 adjudecându-se, cu un an înainte, în mai 2017, cu 51 milioane USD (raportat la o estimare, pe atunci contemporană, de 20-30 milioane USD, bizuită pe prețul de adjudecare în 2009 a sculpturii ,,Madame L.R." din colecția Pierre Berge). Unicitatea lui Brâncuși, bornă definitorie pentru sculptura modernă, precum și raritatea sa în piața internațională de artă continuă să fie argumentele convingătoare pentru continuarea aceluiași trend de creștere a cotației, așteptările fiind ca o următoare piesă puternică să stabilească un nou record, eventual în preajma pragului de 100 de milioane USD, atins numai de titanii universali ai artei moderne și contemporane, ce beneficiază de o recunoaștere absolută.

Prețuri excepționale au obținut și fotografiile realizate de Brâncuși, fie atelierului său parizian, fie unora dintre lucrările sale, pe care se străduia să le surprindă din unghiuri în care lumina, eclerajul, continuau finisarea sculpturii. Astfel reușește, la case mici de licitație, prețuri record precum cel pentru fotografia atelierului din 1930-1935, de 39 cm, adjudecată în iunie 2019 în Elveția de către Beurret&Bailly cu suma de 86 de mii de euro, ori pentru fotografia atelierului din 1928, de 29 cm, adjudecată în SUA de Swann Galleries, în octombrie 2018, cu 87 de mii de euro (ori o vedere din atelier, surprinzând țestoasa, cocoșii, pe regele regilor etc., din 1945, adjudecată în noiembrie 2019 de Christie's la Paris cu 65 de mii de euro). Mult peste estimările casei este recenta vânzare a fotografiei realizate de Brâncuși în atelier, în 1924, cuplului de sculpturi ,,Muza adormită" și ,,Cocoșul", adjudecată, tot recent, în noiembrie 2019, de Christie's Paris cu 150.000 de euro; și mai recent, în martie a.c., Sotheby's New York adjudecă o fotografie realizată în 1912 de Brâncuși ,,Muzei adormite", de 24 cm, cu 71 de mii de euro.

Cele două creații realizate de Constantin Brâncuși pot fi admirate la Palatul Cesianu-Racoviță, de luni până vineri, în intervalul orar 10.00-20.00, iar ulterior licitate în cadrul Licitației de Artă Postmodernă și Contemporană, din 18 februarie, care va avea loc on-line pe Platforma Artmark LIVE.

Alina Panico