Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Despre cum își percep cei mai mici români propriile vieți

Prof. univ. dr. Sergiu Bălțătescu, coautor al studiului „Lumea copiilor”

Despre cum își percep cei mai mici români propriile vieți

Cadru didactic al Departamentului Sociologie - Asistență Socială, al Facultății de Științe Socio-Umane a Universității din Oradea, prof. univ. dr. Sergiu Bălțătescu este coautorul unei cercetări științifice internaționale care și-a propus să sondeze nivelul de satisfacție al copiilor cu privire la propria viață.

Conform datelor din studiul „Lumea copiilor", românii cu vârsta între 8 și 12 ani se declară, în mare, foarte mulțumiți de viața lor, de locuință, de familie și de prieteni.
„Dincolo însă de acest grad ridicat de mulțumire, vin răspunsurile care reflectă probleme", subliniază prof. univ. dr. Sergiu Bălțătescu. La școală, cam 40% dintre copii au fost supuși, în ultima lună, cel puțin unei experiențe de victimizare: fizică, verbală sau relațională. Iar 14% dintre ei spun că au fost supuși unor astfel de tratamente de cel puțin trei ori în ultimul an.
„Doar puțin peste jumătate dintre copii consideră că sunt destule locuri de joacă în zona în care locuiesc", explică sociologul Sergiu Balțățescu. Chiar dacă marea majoritate a copiilor, 75-80% dintre ei, sunt mulțumiți de lucrurile pe care le au, aproape un sfert dintre ei sunt, adesea sau tot timpul, îngrijorați în legătură cu banii pe care îi deține familia, arată datele cercetării. ,,Interesant este, remarcă prof. univ. dr. Sergiu Bălțătescu, că cei mai mici copii, cei de 8 ani, sunt mai îngrijorați decât cei mai mari de 10-12 ani".
Aproape 7% dintre copii nu au întotdeauna, unii chiar niciodată, destulă mâncare pe masa de fiecare zi, precizează sociologul Universității din Oradea. „Există un procent, care variază în jurul lui 10%, de copii defavorizați care nu au echipament pentru școală, nu au acces la Internet sau bani de buzunar".
„În schimb, un procent foarte mare de copii, peste 80%, sunt foarte mulțumiți de timpul liber și de modul cum și-l petrec. Date recente, culese în cadrul aceluiași program de studii, arată însă că acest procent scade drastic în perioada pandemiei de care copiii au fost foarte afectați", mai spune profesorul Sergiu Bălțătescu.
Universitarul orădean a ajuns la concluzia că, față de țările din jur stăm mai bine la unele capitole și mai ales în ceea ce privește satisfacția. Se poate spune că micuții noștri sunt foarte mulțumiți de condițiile lor de viață, dar și de viața lor, luată ca întreg. Dar, dacă comparăm situația lor materială, nu e o surpriză să aflăm că este mai problematică decât a celor mai mulți dintre copiii din Europa, mai precizează sociologul orădean.
Pornind de la datele studiului „Lumea copiilor", prof. univ. dr. Sergiu Bălțătescu ar sugera decidenților de politici publice câteva recomandări. „În primul rând, aceste date de sondaj arată că e nevoie de mai multă conștientizare a nevoilor copiilor și de intensificarea preocupărilor privind îmbunătățirea calității vieții acestora. Chiar dacă, în situații normale, copiii români au printre cele mai ridicate niveluri de satisfacție și fericire dintre cele 35 de țări incluse în eșantion, date mai recente arată cât de fragilă este această fericire și cât de drastic a fost afectată în pandemie. Deci, prima preocupare ar trebui să fie cea de monitorizare atentă a situației și opiniilor copiilor". Școala este și ea un punct nevralgic. „Copiii români suferă mai mult de victimizare de către colegi, comparativ cu cei din alte țări. Uneori aceste fapte iau forme grave, precum bullying-ul la școală. Copiii romi, cei cu dizabilități, cei care trăiesc cu un părinte vitreg și cei lăsați în grija altor rude, de părinții care au imigrat, au niveluri de bunăstare semnificativ mai scăzute decât ceilalți. Protejarea acestor copii vulnerabili trebuie să fie în centrul politicilor statului român", conchide prof. univ. dr. Sergiu Bălțătescu.
Cercetarea sociologică a fost realizată de o echipă de cercetători și studenți de la Școala Doctorală de Sociologie a Universității din Oradea, coordonată de prof. univ. dr. Sergiu Bălțătescu şi conf. univ. dr. Claudia Bacter. Studiul face parte din proiectul „Bunăstarea copiilor din România", este finanțat de Fundația „Botnar" din Elveția. Chestionarele au fost  aplicate unui număr de 3.296 de copii, cu vârsta cuprinsă între 8 şi 12 ani.

Trimite email
luni, 25 mai 2026 la 18:57:32 Ora de vară a Europei de Est