Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
15 septembrie 2026

Federația Părinților – Edupart precizează că susține proiectul deputatei PNL Raluca Turcan privind interzicerea telefoanelor în școli și modificări privind accesul elevilor la consiliere psihologică, însă aduce câteva precizări și propuneri de modificare a proiectului, într-un comunicat de presă, transmis pe 12 septembrie.
Amintim, în contextul rezultatelor PISA 2025, deputata PNL Raluca Turcan a cerut Comisiei de Învățământ din Camera Deputaților să pună pe ordinea de zi proiectul de lege prin care telefoanele mobile sunt interzise în școli și licee „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor”. Proiectul prevede extinderea monitorizării audio-video în școli și măsuri privind consilierea psihologică gratuită și obligatorie a elevilor.

Consiliul Național al Elevilor nu e de acord cu interzicerea telefoanelor pe tot parcursul programului școlar.

„Interzicerea telefoanelor poate fi o măsură bună de disciplină educațională, concentrare și protecție împotriva cyberbullyingului, dar nu trebuie prezentată ca o soluție care, singură, repară rezultatele PISA”, scrie Federația Părinților Edupart.

Proiectul deputatei PNL Raluca Turcan propune modificarea Legii Educației nr 198/ 2023 în sensul în care telefoanele mobile să fie interzise „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor” și să fie ținute în spații speciale până la finalul orelor.

În plus, proiectul modifică articolul 14 din Legea învățământului preuniversitar și introduce obligativitatea ca, la înscrierea copilului la școală, contractul educațional să conțină acordul expres al părinților sau al elevului major privind participarea la consiliere psihologică.

Mai mult, proiectul introduce o prevedere nouă despre obligativitatea de a participa la ședințe de consiliere școlară, la cererea profesorului. „Participarea la ședințe de consiliere școlară și/sau psihologică prevăzute la alin. (4) lit. a) poate fi dispusă de personalul didactic sau de conducerea unității de învățământ și este obligatorie pentru antepreșcolar, preșcolar sau elev”, scrie în proiectul propus de deputata Raluca Turcan.

Federația Națională a Părinților spune că „sesizarea poate și trebuie să poată fi făcută de profesor. Profesorul este unul dintre adulții care petrec cel mai mult timp cu elevul și poate observa schimbări de comportament, agresivitate, izolare, automutilare, bullying, neglijare sau alte elemente de risc.

Evaluarea trebuie însă realizată de un profesionist cu competențele necesare. Profesorul poate observa și sesiza dar profesorul nu diagnostichează”, scrie în comunicatul de presă.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
Duminică, 30 august 2026

Când încep cursurile?

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026, potrivit structurii oficiale a anului școlar 2026-2027, aprobată de Ministerul Educației. Anul școlar are 36 de săptămâni de cursuri pentru majoritatea elevilor și se încheie vineri, 18 iunie 2027. Prima vacanță, cea de toamnă, începe pe 24 octombrie.
Anul școlar 2026-2027 începe oficial la 1 septembrie 2026 și se încheie la 31 august 2027, însă prima zi de cursuri este luni, 7 septembrie, conform Ordinului ministrului Educației și Cercetării nr. 3.194/2026 privind structura anului școlar.
Pentru elevi, începutul școlii din septembrie 2026 vine și cu o schimbare importantă la liceu: elevii care intră în clasa a IX-a sunt prima generație care va învăța după noile programe școlare de liceu. Manualele realizate pentru noile programe nu vor fi însă disponibile în format tipărit la începutul cursurilor. Directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare, Bogdan Cristescu, a declarat că „în cel mai bun caz” manualele ar putea fi disponibile în format digital pe 7 septembrie. Dacă nu vor exista contestații, variantele tipărite ar putea ajunge la elevi în octombrie, iar în cazul unor contestații termenul s-ar putea prelungi pentru unele manuale până în ianuarie 2027. Manualele sunt instrumente de predare la clasă, folosesc mai mult elevilor, ele nu sunt obligatorii pentru profesori. Cadrele didactice au ca obligație aplicarea programei școlare.

Când începe școala în septembrie 2026?

Prima zi de școală este luni, 7 septembrie 2026.
Primul modul de cursuri durează șapte săptămâni, de luni, 7 septembrie, până vineri, 23 octombrie 2026.
Prima vacanță a elevilor începe sâmbătă, 24 octombrie, și se încheie duminică, 1 noiembrie. Elevii revin la școală luni, 2 noiembrie 2026.

Pe 5 octombrie 2026 nu se fac cursuri!

La mai puțin de o lună după începerea școlii, elevii vor avea o zi fără cursuri.
Luni, 5 octombrie 2026, de Ziua internațională a educației, nu se organizează cursuri, potrivit ordinului privind structura anului școlar. Nu se fac cursuri nici în zilele nelucrătoare și de sărbătoare legală prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă aplicabil...

Despre cum își percep cei mai mici români propriile vieți

Prof. univ. dr. Sergiu Bălțătescu, coautor al studiului „Lumea copiilor”

Despre cum își percep cei mai mici români propriile vieți

Cadru didactic al Departamentului Sociologie - Asistență Socială, al Facultății de Științe Socio-Umane a Universității din Oradea, prof. univ. dr. Sergiu Bălțătescu este coautorul unei cercetări științifice internaționale care și-a propus să sondeze nivelul de satisfacție al copiilor cu privire la propria viață.

Conform datelor din studiul „Lumea copiilor", românii cu vârsta între 8 și 12 ani se declară, în mare, foarte mulțumiți de viața lor, de locuință, de familie și de prieteni.
„Dincolo însă de acest grad ridicat de mulțumire, vin răspunsurile care reflectă probleme", subliniază prof. univ. dr. Sergiu Bălțătescu. La școală, cam 40% dintre copii au fost supuși, în ultima lună, cel puțin unei experiențe de victimizare: fizică, verbală sau relațională. Iar 14% dintre ei spun că au fost supuși unor astfel de tratamente de cel puțin trei ori în ultimul an.
„Doar puțin peste jumătate dintre copii consideră că sunt destule locuri de joacă în zona în care locuiesc", explică sociologul Sergiu Balțățescu. Chiar dacă marea majoritate a copiilor, 75-80% dintre ei, sunt mulțumiți de lucrurile pe care le au, aproape un sfert dintre ei sunt, adesea sau tot timpul, îngrijorați în legătură cu banii pe care îi deține familia, arată datele cercetării. ,,Interesant este, remarcă prof. univ. dr. Sergiu Bălțătescu, că cei mai mici copii, cei de 8 ani, sunt mai îngrijorați decât cei mai mari de 10-12 ani".
Aproape 7% dintre copii nu au întotdeauna, unii chiar niciodată, destulă mâncare pe masa de fiecare zi, precizează sociologul Universității din Oradea. „Există un procent, care variază în jurul lui 10%, de copii defavorizați care nu au echipament pentru școală, nu au acces la Internet sau bani de buzunar".
„În schimb, un procent foarte mare de copii, peste 80%, sunt foarte mulțumiți de timpul liber și de modul cum și-l petrec. Date recente, culese în cadrul aceluiași program de studii, arată însă că acest procent scade drastic în perioada pandemiei de care copiii au fost foarte afectați", mai spune profesorul Sergiu Bălțătescu.
Universitarul orădean a ajuns la concluzia că, față de țările din jur stăm mai bine la unele capitole și mai ales în ceea ce privește satisfacția. Se poate spune că micuții noștri sunt foarte mulțumiți de condițiile lor de viață, dar și de viața lor, luată ca întreg. Dar, dacă comparăm situația lor materială, nu e o surpriză să aflăm că este mai problematică decât a celor mai mulți dintre copiii din Europa, mai precizează sociologul orădean.
Pornind de la datele studiului „Lumea copiilor", prof. univ. dr. Sergiu Bălțătescu ar sugera decidenților de politici publice câteva recomandări. „În primul rând, aceste date de sondaj arată că e nevoie de mai multă conștientizare a nevoilor copiilor și de intensificarea preocupărilor privind îmbunătățirea calității vieții acestora. Chiar dacă, în situații normale, copiii români au printre cele mai ridicate niveluri de satisfacție și fericire dintre cele 35 de țări incluse în eșantion, date mai recente arată cât de fragilă este această fericire și cât de drastic a fost afectată în pandemie. Deci, prima preocupare ar trebui să fie cea de monitorizare atentă a situației și opiniilor copiilor". Școala este și ea un punct nevralgic. „Copiii români suferă mai mult de victimizare de către colegi, comparativ cu cei din alte țări. Uneori aceste fapte iau forme grave, precum bullying-ul la școală. Copiii romi, cei cu dizabilități, cei care trăiesc cu un părinte vitreg și cei lăsați în grija altor rude, de părinții care au imigrat, au niveluri de bunăstare semnificativ mai scăzute decât ceilalți. Protejarea acestor copii vulnerabili trebuie să fie în centrul politicilor statului român", conchide prof. univ. dr. Sergiu Bălțătescu.
Cercetarea sociologică a fost realizată de o echipă de cercetători și studenți de la Școala Doctorală de Sociologie a Universității din Oradea, coordonată de prof. univ. dr. Sergiu Bălțătescu şi conf. univ. dr. Claudia Bacter. Studiul face parte din proiectul „Bunăstarea copiilor din România", este finanțat de Fundația „Botnar" din Elveția. Chestionarele au fost  aplicate unui număr de 3.296 de copii, cu vârsta cuprinsă între 8 şi 12 ani.

Trimite email
marți, 22 septembrie 2026 la 03:29:10 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

De-ale studenților

,,Pentru noi, Săptămâna Bobocilor înseamnă adevăratul început al studenției", spune Amelia Varga - președintele Uniunii Studenților Oradea.