Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Bursele de performanță și de merit stimulează competiția și învățarea și sunt destinate celor mai buni elevi

5 ian., Precizări ale ministrului Educației

Bursele de performanță și de merit stimulează competiția și învățarea și sunt destinate celor mai buni elevi

Pentru toți ceilalți elevi există burse de studiu, burse sociale, burse profesionale și bursa „Bani de liceu".

1.Cuantumul burselor a crescut de la valori derizorii în multe cazuri în anul 2020 (6 lei/lună sau 8 lei/lună) la 500 lei/lună bursa de performanță și 200 lei/lună bursa de merit.
Întrebare: UNDE este SCĂDEREA cuantumului burselor?
2.Bugetul destinat burselor elevilor a crescut de 4 ori față de bugetul anului 2020 și cu 60% față de anul 2021.
Întrebare: UNDE este SCĂDEREA fondului de burse?
3.Cei 347.000 de beneficiari estimați ai burselor de merit pentru anul 2022 sunt de 3 ori mai mulți în raport cu cei 123.472 de beneficiari ai burselor de merit din anul 2020.
Întrebare: UNDE este «tăierea» numărului de beneficiari ai burselor de merit?
Până în anul 2020, inclusiv, bursele de performanță, de merit, sociale și de studiu au fost finanțate doar de la bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale. În anul școlar 2019-2020, suma alocată, exclusiv de către autoritățile administrației publice locale, pentru plata burselor elevilor, a fost de 270 de milioane de lei. Din datele colectate de către Ministerul Educației, numărul total de beneficiari a fost de 233.754 (dintre care 123.472 de burse de merit).
Prin H.G. nr. 1.064/2020 s-a stabilit, pentru prima dată, pentru anul şcolar 2020 - 2021, un cuantum minim al burselor de performanţă, de merit, de studiu şi de ajutor social de 100 de lei pentru anul școlar 2020-2021. În aceeași Hotărâre de Guvern s-a stabilit pentru prima oară după anul 1989 că va fi asigurat de la bugetul de stat, din cote defalcate din TVA, cuantumul minim de 100 lei/lună, indiferent de tipul bursei. Ca urmare a acestor modificări, anul 2021 a fost primul an în care s-au alocat fonduri de la bugetul de stat pentru plata burselor elevilor, acordate în baza art. 82 din Legea Educației. Suma alocată de la bugetul de stat a fost de 645,288 de milioane lei, numărul beneficiarilor fiind de 605.510 elevi.
Prin H.G. nr. 1.094/2021 s-a stabilit un nou cuantum al burselor care vor fi acordate elevilor în anul școlar 2021-2022, diferențiat, pentru prima dată, în funcție de categoria de burse, astfel: 500 de lei pentru bursa de performanță, 200 lei pentru bursele de merit și cele de ajutor social și 150 de lei pentru bursele de studiu.
Facem precizarea că până în anul 2020, inclusiv, au existat forte multe burse în cuantum derizoriu/rușinos de 6 lei, 8 lei sau 10 lei/lună. 
Prima întrebare ar fi: UNDE este SCĂDEREA cuantumului burselor?
În anul 2022 a fost alocată, prin Legea bugetului de stat nr. 317/2021, suma de 1,031 miliarde de lei din bugetul de stat, din sume defalcate din TVA (creștere de 60% față de execuția anului 2021). 
A doua întrebare ar fi: UNDE este SCĂDEREA fondului de burse?
De asemenea, pentru anii 2020-2021, din bugetul Ministerului Educației au fost asigurate integral plățile pentru bursele Bani de liceu (250 lei/lună) și Bursa profesională (200 lei/lună), iar în bugetul pe anul 2022 sunt cuprinse sumele necesare pentru plata acestora, respectiv 51,4 milioane de lei pentru 22.853 de beneficiari ai Programului Bani de liceu și 176,5 milioane lei pentru 99.969 de beneficiari ai Programului Bursa profesională. Potrivit prevederilor legale, bursa de ajutor social se poate cumula cu bursa de performanță, cu bursa de merit sau cu bursa de studiu. Totodată, elevii cu cerințe educaționale speciale pot obține bursă de studiu/merit/performanță/ajutor social, indiferent dacă beneficiază și de o măsură de protecție socială. Bursa profesională poate fi cumulată cu bursa de performanță sau cu bursa de merit.
Practic, bugetul burselor elevilor în anul 2022 este de 4 ori mai mare decât bugetul anului 2020.
Ne întrebăm încă o dată: UNDE este SCĂDEREA fondului de burse? 
Creșterea fondului de burse de aproape 4 ori între 2020 și 2022 nu este corelată în niciun fel cu afirmația conform căreia Guvernul dorește să micșoreze fondul de burse al elevilor.
Numărul estimat de beneficiari pentru anul 2022 este de 537.477 de elevi, din care 347.000 de burse de merit (prin luarea în calcul a plafonului de 9.50) și 156.000 de burse de ajutor social. Precizăm că cei 347.000 de beneficiari estimați ai burselor de merit pentru anul 2022 sunt de 3 ori mai mulți în raport cu cei 123.472 de beneficiari ai burselor de merit din anul 2020.
Deci, a treia întrebare ar fi: UNDE este «tăierea» numărului de beneficiari ai burselor de merit?
Precizăm că, din datele transmise de către inspectoratele școlare, în anul școlar 2021-2022, rezultă că un număr de 753.400 de elevi, reprezentând 53% din numărul total de elevi eligibili pentru burse, au medii cuprinse în intervalul 8,50 și 10, dintre care 346.698 de elevi au avut medii peste 9,50, reprezentând 25% din numărul total de elevi eligibili.
Menționăm că ordinul care stabilește noile criterii generale de acordare a burselor elevilor a fost analizat în cadrul Comisiei de Dialog Social încă din data de 11 octombrie 2021. De altfel, chiar într-una dintre variantele propuse de reprezentanții elevilor în data 14.09.2021 se menționa acordarea burselor de merit pentru elevii care au obținut rezultate deosebite la învățătură, respectiv media generală între 9,50 și 10, nota 10 la purtare în anul anterior, respectiv în primul semestru al anului școlar pentru elevii aflați în clasa a V-a.
Precizăm că Ministerul Educației monitorizează în permanență evoluția și va realiza o analiză a rezultatelor obținute prin aplicarea acestei măsuri de sprijin și stimulare a performanțelor elevilor putând propune, dacă va fi cazul, modificări ale criteriilor generale de acordare a burselor.
„Oricât de mult ar fi promovată o informație falsă ea nu poate căpăta valoare de adevăr"
Totodată, reiterăm faptul că suma prevăzută cu această destinație în Legea bugetului de stat pentru anul 2022 va fi utilizată, în exclusivitate, pentru plata burselor elevilor.
Concluzie: „Oricât de mult ar fi promovată o informație falsă ea nu poate căpăta valoare de adevăr".
Sorin Mihai Cîmpeanu,
ministrul Educației

Trimite email
marți, 26 mai 2026 la 19:30:03 Ora de vară a Europei de Est