Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
10 octombrie 2026

Laureata Premiului Nobel pentru Pace 2026, Navi Pillay

Laureata din acest an a Premiului Nobel pentru Pace este Navi Pillay, fostă judecătoare la Curtea Penală Internațională și fost Înalt Comisar al ONU pentru Drepturile Omului. Aceasta a primit medalia „pentru eforturile sale de a promova pacea și dreptul internațional”, notează Comitetul Nobel Norvegian, care laudă rolul „esențial al acesteia în asigurarea urmăririi penale a crimelor de război, a crimelor împotriva umanității și a genocidului”. În prezent, Navy Pillay este judecător ad-hoc la Curtea Internațională de Justiție, în procesul în care Myanmarul a fost acuzat de genocid.

Este singurul din premiile Nobel care este acordat de Comitetul Nobel Norvegian, din cadrul Institutului Nobel Norvegian, de la Oslo.
Anul acesta, au fost făcute 287 de nominalizări la Nobelul pentru Pace, potrivit organizatorilor.

Comitetul Nobel Norvegian subliniază contribuția semnificativă pe care Navi Pillay a avut-o la extinderea domeniului de aplicare și a impactului dreptului internațional”: „În cadrul unor procese internaționale istorice, ea a demonstrat că măsurile juridice pot contribui la prevenirea actelor de război și a violenței. Navi Pillay a contribuit, de asemenea, la consolidarea instituțiilor de drept internațional”.

Laureata la Nobel a oferit un scurt interviu pentru organizatori. Aceasta a declarat că a aflat că a primit distincția în timp ce se afla la Forumul Nuremberg, conferința internațională anuală organizată de Academia Internațională a Principiilor de la Nuremberg.

„Știu că acesta este un premiu personal, dar, în opinia mea, este un premiu pentru toate instituțiile în slujba cărora m-am aflat și pentru toți oamenii alături de care am lucrat”.

Întrebată cum va sărbători acest moment, Navy Pillay a declarat că se va dedica în continuare profesiei sale: „Nu știu de ce continui să lucrez la 85 de ani, dar iată-mă aici. Cel mai bun lucru pentru mine este să fiu aici, alături de toți delegații la această conferință internațională. Sunt multe victime și vreau să le onorez atât pe ele, cât și pe supraviețuitori”...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
15 septembrie 2026

Federația Părinților – Edupart precizează că susține proiectul deputatei PNL Raluca Turcan privind interzicerea telefoanelor în școli și modificări privind accesul elevilor la consiliere psihologică, însă aduce câteva precizări și propuneri de modificare a proiectului, într-un comunicat de presă, transmis pe 12 septembrie.
Amintim, în contextul rezultatelor PISA 2025, deputata PNL Raluca Turcan a cerut Comisiei de Învățământ din Camera Deputaților să pună pe ordinea de zi proiectul de lege prin care telefoanele mobile sunt interzise în școli și licee „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor”. Proiectul prevede extinderea monitorizării audio-video în școli și măsuri privind consilierea psihologică gratuită și obligatorie a elevilor.

Consiliul Național al Elevilor nu e de acord cu interzicerea telefoanelor pe tot parcursul programului școlar.

„Interzicerea telefoanelor poate fi o măsură bună de disciplină educațională, concentrare și protecție împotriva cyberbullyingului, dar nu trebuie prezentată ca o soluție care, singură, repară rezultatele PISA”, scrie Federația Părinților Edupart.

Proiectul deputatei PNL Raluca Turcan propune modificarea Legii Educației nr 198/ 2023 în sensul în care telefoanele mobile să fie interzise „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor” și să fie ținute în spații speciale până la finalul orelor.

În plus, proiectul modifică articolul 14 din Legea învățământului preuniversitar și introduce obligativitatea ca, la înscrierea copilului la școală, contractul educațional să conțină acordul expres al părinților sau al elevului major privind participarea la consiliere psihologică.

Mai mult, proiectul introduce o prevedere nouă despre obligativitatea de a participa la ședințe de consiliere școlară, la cererea profesorului. „Participarea la ședințe de consiliere școlară și/sau psihologică prevăzute la alin. (4) lit. a) poate fi dispusă de personalul didactic sau de conducerea unității de învățământ și este obligatorie pentru antepreșcolar, preșcolar sau elev”, scrie în proiectul propus de deputata Raluca Turcan.

Federația Națională a Părinților spune că „sesizarea poate și trebuie să poată fi făcută de profesor. Profesorul este unul dintre adulții care petrec cel mai mult timp cu elevul și poate observa schimbări de comportament, agresivitate, izolare, automutilare, bullying, neglijare sau alte elemente de risc.

Evaluarea trebuie însă realizată de un profesionist cu competențele necesare. Profesorul poate observa și sesiza dar profesorul nu diagnostichează”, scrie în comunicatul de presă.

Memento Eminescu, la Muzeul „Iosif Vulcan”

Vineri,

Memento Eminescu, la Muzeul „Iosif Vulcan”

Recitalul de muzică și poezie, Memento Eminescu, desfășurat vineri, 14 ianuarie 2022, cu ocazia Zilei Naționale a Culturii,în casa memorială Iosif Vulcan este prima manifestare din cadrul proiectului cultural-educativ „Valori ale culturii orădene", inițiat de Liceul de Arte și desfășurat în parteneriat cu Muzeul Țării Crișurilor, Muzeul „Iosif Vulcan", Revista „Familia", Colegiul Național „Onisifor Ghibu" și Inspectoratul Școlar Județean Bihor.

La împlinirea a 172 de ani de la nașterea celui care reprezintă „expresia integrală a sufletului românesc" (N. Iorga), elevii claselor a X-a A, de la Liceul de Arte Oradea, îndrumați de profesorii Carmen Bodiu, Aurica Bonțu, Adrian Bordeianu și directorul școlii Mihaela Bondor și elevii clasei a X-a D, de la Colegiul Național „Onisifor Ghibu", îndrumați de prof. Ruxandra Gavra, au susținut un spectacol de o înaltă ținută artistică, demn de prestigiul și caracterul festiv al acestei zile.
Manifestarea a fost onorată de scriitorul Ioan F. Pop, custodele Muzeului „Iosif Vulcan", care a deschis programul, evidențiind semnificația operei eminesciene și a culturii române în zilele noastre, inspectorii școlari, prof. Diana Popa și Alin Ștefănuț, de la Inspectoratul Școlar Județean Bihor, prof. Cosmina Balint de la Liceul de Arte Oradea, reprezentanți ai Muzeului Țării Crișurilor, precum și părinți ai elevilor și iubitori de cultură. D-na prof. Carmen Bodiu, cea care a moderat evenimentul, asigurând legătura dintre momentele regalului artistic, a evidențiat caracteristicile culturii românești, ale acestui orizont spațial mioritic, cu care se identifică ancestralul suflet românesc, subliniind că nicio altă cultură europeană nu reușește să îmbine atât de armonios, dragostea pentru Frumos și dragostea pentru Înțelepciune, trăsături distinctive, evidențiate prin intermediul operei eminesciene. Egal doar cu sine însuși, Eminescu este elogiul şi lauda poporului român, „omul deplin al culturii românești" (C. Noica). De aceea, ni se pare tuturor drept cel mai firesc lucru ca Ziua Culturii Naţionale, pentru toţi românii, să fie ziua naşterii lui Mihai Eminescu, 15 ianuarie.
Dorul de Eminescu a fost exprimat prin cântecele elevilor din clasa a X-a A, de la Liceul de Arte Oradea: Dor de Eminescu, în interpretarea luiAstrid Muthu și Iustin Mago, Eminescu, în interpretarea elevei Cristina Bratu, Pe lângă plopii fără soț,Adriadna Borza și Sara pe deal, adevărată simfonie a dorului de dragoste, interpretată pe voci, de elevii clasei a X-a A (Liceul de Arte), dirijați de colegul lor, Ion Lianu Popa. Aceste bijuterii muzicale s-au intercalat cu versuri ale operei eminesciene recitate de Ion Lianu Popa (De ce nu-mi vii, de Mihai Eminescu), Oana Berdie (Aș vrea să vin la tine, de Veronica Micle), Astrid Muthu și Ion Lianu Popa (Floare albastră, de Mihai Eminescu), Bratu Cristina (Și dacă, de Mihai Eminescu), Daria Stoica (Trebuiau să poarte-un nume, de Marin Sorescu), din clasa a X-a A, de la Liceul de Arte Oradea și Dalia Costa, Alisia Ungur (De-aş avea..., de Mihai Eminescu), Mădălina Mîrza, Larisa Popa, Ayana Popa, Alessia Singur, Alexandru Cipleu, Ariana Sabău (Glossă, de Mihai Eminescu), Ioana Burdaş şi Amalia Trip (Odă în metru antic, de Mihai Eminescu), din clasa a X-a D, Colegiul Național „Onisfor Ghibu".
Vocile micilor artiști s-au îmbinat cu instrumentele muzicale: elevii Cezar Platon și Filip Mureșan (clasa a X-a A, Liceul de Arte Oradea) au asigurat coloana sonoră a întregului recital poetic, asigurând transmiterea emoției artistice în deplinătatea ei, prin îngemănarea cuvântului cu notele muzicale. Prețuirea și admirația lui Mihai Eminescu pentru geniul creator al poporului său, atașamentul față de cultura românească au fost transmise prin intermediul Baladei lui Ciprian Porumbescu, interpretată cu multă măiestrie de elevul Roberto Drimbău și Meditații, piesă interpretată la clarinet de Ion Lianu Popa, Liceul de Arte Oradea.
Valorile culturale autentice ne sunt sprijin și puncte de reper în tot ce-nseamnă România și românesc, pentru că misiunea istorică a unui popor se judecă după creațiile lui spirituale, a spus în încheiere d-na prof. Carmen Bodiu, adresându-le elevilor îndemnul de a descoperi cultura românească și de a deveni ei înșiși, creatori de valori spirituale. Pentru că noi, aici, la Oradea, în orașul de pe malul Crișului Repede, suntem urmașii lui Iosif Vulcan.
Vedeți mai multe poze în Galeria foto: Memento Eminescu, la Muzeul „Iosif Vulcan”.

Trimite email
joi, 15 octombrie 2026 la 10:09:46 Ora de vară a Europei de Est