Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 noiembrie 2025

Sindicatul din educație avertizează profesorii:
Nu semnați actele adiționale propuse de școli la contractele de muncă, este o tentativă de diminuare a veniturilor

Sindicatul Independent al Profesorilor Argeș – SIPA „Muntenia” avertizează că școlile, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. SIPA Muntenia transmite profesorilor, printre altele, să nu semneze actele adiționale propuse și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.
„Conducerile unităților de învățământ, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, fapt ce duce la diminuarea salariului”, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, această modificare este ilegală, deoarece decizia ICCJ nr. 7/2021 stabilește că gradația de merit, dirigenția, învățământul simultan / special, indemnizațiile specifice (contabili) sunt majorări ale salariului de bază, iar sporul neuropsihic se calculează la salariul de bază majorat, nu la salariul din grilă.

Sindicatul transmite profesorilor să nu semneze actele adiționale propuse, să nu accepte diminuarea bazei de calcul a sporului neuropsihic și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.

„Orice presiune sau amenințare din partea angajatorilor trebuie comunicată imediat sindicatului”, conform informării SIPA Muntenia.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

Inspirată de prelegerile lect. univ. dr. Cristina Dogot, o studentă franceză, de la Sorbonne Nouvelle 3, și-a scris disertația de master despre românii din Marea Britanie

Programele Erasmus

Inspirată de prelegerile lect. univ. dr. Cristina Dogot, o studentă franceză, de la Sorbonne Nouvelle 3, și-a scris disertația de master despre românii din Marea Britanie

Programele Erasmus nu înseamnă doar studenți care învață la alte universități. Prin intermediul lor, cadrele didactice au ocazia să susțină cursuri și să facă cercetare la universități din alte țări, iar personalul administrativ al instituțiilor academice are șansa de a vedea, la fața locului, cum funcționează alte instituții de profil din Europa și nu numai.

Mai mult, relația profesor-student nu se reduce doar la a preda, respectiv a învăța. Interacțiunea dintre oameni, veniți din țări diferite, naște prietenii, înțelegere reciprocă, toleranță și, nu rareori, idei de cercetare.
Profesor european
Așa s-a întâmplat și în cazul lect. univ. dr. Cristina Dogot, de la Facultatea de Istorie Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării, a Universității din Oradea. Prelegerile ei au devenit sursă de inspirație pentru lucrarea de master realizată de Mirian de França, studentă a Universității Sorbonne Nouvelle 3, din Paris.
De mai bine de zece ani, lect. univ. dr. Cristina Dogot susține cursuri de științe politice la universități din: Paris, Marsilia, Perignan, în Germania sau Italia. „Sunt stagii de câte o săptămână, în cadrul cărora ni se cere să prezentăm anumite teme, cum ar fi: integrarea României în UE, situația politică din țara noastră, cum este văzută Uniunea Europeană de către români... etc. Aceste stagii sunt importante pentru cadrele didactice deoarece pot participa și la alte activități, cum ar fi cursurile susținute de profesori ai universităților gazdă. Pe mine mă interesează să văd cum predau profesorii străini, ce informații comunică studenților, ce metode didactice folosesc. În plus, aceste stagii ne permit accesul la bibliotecile universităților, la cărți ori la baze de date", explică lect. univ. dr. Cristina Dogot.
În anul 2019, pe când se afla la Universitatea Sorbonne Nouvelle 3, din Paris, orădeanca nici nu bănuia că va fi sursa de inspirație pentru o masterandă franceză, care va realiza o cercetare pe tema comunității românești din Marea Britanie. „O colegă de la universitatea pariziană mi-a spus că una din studentele ei ar avea câteva întrebări pentru mine și că, inspirată de cursurile mele, a decis să realizeze o lucrare de disertație despre românii care au emigrat în Marea Britanie, numeric cea de a doua comunitate străină din Regat, după polonezi".
Inspirație de la Oradea
„Cursul doamnei Dogot a fost captivant, foarte complet și clar. Ne-a vorbit despre aderare, economie funcțională de piață, fonduri europene, reforme: administrative, legislative și organizaționale, partide politice, justiție, democrație, procese de integrare", povestește Mirian de França.
Absolventa de la Sorbonne Nouvelle 3 își amintește că a fost intrigată de condiția minorității rome și de raporturile acesteia cu autoritățile române. „Aveam de pregătit o temă despre europenizarea socială a unui stat membru UE și am ales ca subiect România. Mă interesa populația romă și tendințele autorităților române de a plasa această minoritate în categorii precum «grupurile defavorizate» și «studenții non-tradiționali». Eram foarte derutată de aceste etichete. Îndrumătoarea m-a pus în legătură cu doamna Dogot. Răspunsurile, foarte clare, mi-au pus în vedere, încă o dată, complexitatea temelor legate de poporul român. Au început să mă intereseze subiectele  legate de România".
Mirian de França și-a structurat lucrarea de master despre românii din Marea Britanie pe mai multe direcții: percepția cetățenilor britanici și români, din Regat, asupra statutului și condiției celor din urmă, beneficiile pe care migranții români le aduc societății britanice, rețelele de cooperare și afaceri ale membrilor comunității românești din țara gazdă și relația instituțional-culturală, biserica ortodoxă din Marea Britanie, relațiile migranților români cu instituțiile publice și autoritățile din cele două state, cel de origine și cel de adopție.
De publicat!
„Mirian de França consideră că migranții români au adus o serie întreagă de beneficii comunității britanice, tot așa cum au adus beneficii și statului român", spune lect. univ. dr. Cristina Dogot, adăugând că lucrarea de disertație este „o teză lucrată", care abordează un subiect interesant. „Concluziile sunt pozitive pentru noi, românii. Cea de a doua minoritate economică din Marea Britanie aduce beneficii importante economiei", spune universitarul orădean. „Faptul că problemele migranților îi preocupă pe tinerii cercetători din afara spațiului românesc nu poate fi decât îmbucurător. Dacă acest tip de preocupare poate fi stimulat de prelegerile cadrelor didactice ale Universității din Oradea, nu ne putem dori decât ca aceste stagii să devină cât mai frecvente. Aflată la granița dintre antropologia culturală și studiile multiculturale, disertația doamnei Mirian de França probează importanța stagiilor Erasmus, pentru o mai bună înțelegere a relațiilor dintre statele membre ale UE și, poate, mai ales a unor probleme care sunt greu de întrezărit când informațiile despre statele membre nu vin și dinspre specialiști ai acestora, cunoscători direcți ai anumitor aspecte socio-economice sau politice ale noilor state membre".
Iată câteva din concluziile lucrării scrise de Mirian de França despre românii din Regatul Unit: comunitatea românească din Marea Britanie este o realitate socială, românii din Regatul Unit sunt actori care prosperă și care contribuie la prosperitatea țării gazdă dar și la cea a țării lor de origine, datorită aspectului transnațional al comunității lor, mai multe grupuri de interese folosesc comunitatea românească din Regatul Unit pentru: a-și spori influența socială (partide, firme și instituții), pentru a-și îmbunătăți imaginea publică (asociații, comunități, universități), pentru a beneficia de investiții din străinătate (creatori, inovatori), pentru a-și întări prezența în rândurile comunităților (Biserica Anglicană, Biserica Ortodoxă Română și Biserica Română Unită cu Roma - Greco-Catolică).
Teza absolventei de la Sorbonne Nouvelle 3 a fost bine primită în România. Așa se face că, la inițiativa lect. univ. dr. Cristina Dogot, Editura Universității i-a propus cercetătoarei franceze să fie de acord cu publicarea ei la Oradea.
Franceza la ea acasă
Oana Bonchiș lucrează, la Universitatea din Oradea, în cadrul structurilor personalului didactic auxiliar. Ea a fost recent la Paris, pentru a lua parte la un stagiu Erasmus, dedicat învățării limbii franceze. Intensiv! O săptămână, cinci ore pe zi. La acest program au luat parte și alți peste 30 de funcționari și profesori din toată Europa. „Cel puțin la fel de important ca și învățarea limbii franceze a fost faptul că am stabilit relații cu toți acești oameni. Relații care vor sta la temelia unor proiecte și parteneriate comune, cu alte universități europene. Avem deja o invitație pentru participarea la săptămâna internațională, organizată de o universitate din Slovenia", spune Oana Bonchiș. Nu în ultimul rând, a contat, zice ea, contactul direct cu cultura și civilizația Franței. „Am avut ore dedicate geografiei, etichetei locale sau gastronomiei. Plus, tururi ghidate ale capitalei".
Trimite email
sâmbătă, 20 decembrie 2025 la 00:34:27 Ora standard a Europei de Est