Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

15 septembrie 2026

Federația Părinților – Edupart precizează că susține proiectul deputatei PNL Raluca Turcan privind interzicerea telefoanelor în școli și modificări privind accesul elevilor la consiliere psihologică, însă aduce câteva precizări și propuneri de modificare a proiectului, într-un comunicat de presă, transmis pe 12 septembrie.
Amintim, în contextul rezultatelor PISA 2025, deputata PNL Raluca Turcan a cerut Comisiei de Învățământ din Camera Deputaților să pună pe ordinea de zi proiectul de lege prin care telefoanele mobile sunt interzise în școli și licee „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor”. Proiectul prevede extinderea monitorizării audio-video în școli și măsuri privind consilierea psihologică gratuită și obligatorie a elevilor.

Consiliul Național al Elevilor nu e de acord cu interzicerea telefoanelor pe tot parcursul programului școlar.

„Interzicerea telefoanelor poate fi o măsură bună de disciplină educațională, concentrare și protecție împotriva cyberbullyingului, dar nu trebuie prezentată ca o soluție care, singură, repară rezultatele PISA”, scrie Federația Părinților Edupart.

Proiectul deputatei PNL Raluca Turcan propune modificarea Legii Educației nr 198/ 2023 în sensul în care telefoanele mobile să fie interzise „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor” și să fie ținute în spații speciale până la finalul orelor.

În plus, proiectul modifică articolul 14 din Legea învățământului preuniversitar și introduce obligativitatea ca, la înscrierea copilului la școală, contractul educațional să conțină acordul expres al părinților sau al elevului major privind participarea la consiliere psihologică.

Mai mult, proiectul introduce o prevedere nouă despre obligativitatea de a participa la ședințe de consiliere școlară, la cererea profesorului. „Participarea la ședințe de consiliere școlară și/sau psihologică prevăzute la alin. (4) lit. a) poate fi dispusă de personalul didactic sau de conducerea unității de învățământ și este obligatorie pentru antepreșcolar, preșcolar sau elev”, scrie în proiectul propus de deputata Raluca Turcan.

Federația Națională a Părinților spune că „sesizarea poate și trebuie să poată fi făcută de profesor. Profesorul este unul dintre adulții care petrec cel mai mult timp cu elevul și poate observa schimbări de comportament, agresivitate, izolare, automutilare, bullying, neglijare sau alte elemente de risc.

Evaluarea trebuie însă realizată de un profesionist cu competențele necesare. Profesorul poate observa și sesiza dar profesorul nu diagnostichează”, scrie în comunicatul de presă.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

Duminică, 30 august 2026

Când încep cursurile?

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026, potrivit structurii oficiale a anului școlar 2026-2027, aprobată de Ministerul Educației. Anul școlar are 36 de săptămâni de cursuri pentru majoritatea elevilor și se încheie vineri, 18 iunie 2027. Prima vacanță, cea de toamnă, începe pe 24 octombrie.
Anul școlar 2026-2027 începe oficial la 1 septembrie 2026 și se încheie la 31 august 2027, însă prima zi de cursuri este luni, 7 septembrie, conform Ordinului ministrului Educației și Cercetării nr. 3.194/2026 privind structura anului școlar.
Pentru elevi, începutul școlii din septembrie 2026 vine și cu o schimbare importantă la liceu: elevii care intră în clasa a IX-a sunt prima generație care va învăța după noile programe școlare de liceu. Manualele realizate pentru noile programe nu vor fi însă disponibile în format tipărit la începutul cursurilor. Directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare, Bogdan Cristescu, a declarat că „în cel mai bun caz” manualele ar putea fi disponibile în format digital pe 7 septembrie. Dacă nu vor exista contestații, variantele tipărite ar putea ajunge la elevi în octombrie, iar în cazul unor contestații termenul s-ar putea prelungi pentru unele manuale până în ianuarie 2027. Manualele sunt instrumente de predare la clasă, folosesc mai mult elevilor, ele nu sunt obligatorii pentru profesori. Cadrele didactice au ca obligație aplicarea programei școlare.

Când începe școala în septembrie 2026?

Prima zi de școală este luni, 7 septembrie 2026.
Primul modul de cursuri durează șapte săptămâni, de luni, 7 septembrie, până vineri, 23 octombrie 2026.
Prima vacanță a elevilor începe sâmbătă, 24 octombrie, și se încheie duminică, 1 noiembrie. Elevii revin la școală luni, 2 noiembrie 2026.

Pe 5 octombrie 2026 nu se fac cursuri!

La mai puțin de o lună după începerea școlii, elevii vor avea o zi fără cursuri.
Luni, 5 octombrie 2026, de Ziua internațională a educației, nu se organizează cursuri, potrivit ordinului privind structura anului școlar. Nu se fac cursuri nici în zilele nelucrătoare și de sărbătoare legală prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă aplicabil...

Inspirată de prelegerile lect. univ. dr. Cristina Dogot, o studentă franceză, de la Sorbonne Nouvelle 3, și-a scris disertația de master despre românii din Marea Britanie

Programele Erasmus


Inspirată de prelegerile lect. univ. dr. Cristina Dogot, o studentă franceză, de la Sorbonne Nouvelle 3, și-a scris disertația de master despre românii din Marea Britanie
Programele Erasmus nu înseamnă doar studenți care învață la alte universități. Prin intermediul lor, cadrele didactice au ocazia să susțină cursuri și să facă cercetare la universități din alte țări, iar personalul administrativ al instituțiilor academice are șansa de a vedea, la fața locului, cum funcționează alte instituții de profil din Europa și nu numai.

Mai mult, relația profesor-student nu se reduce doar la a preda, respectiv a învăța. Interacțiunea dintre oameni, veniți din țări diferite, naște prietenii, înțelegere reciprocă, toleranță și, nu rareori, idei de cercetare.

Profesor european

Așa s-a întâmplat și în cazul lect. univ. dr. Cristina Dogot, de la Facultatea de Istorie Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării, a Universității din Oradea. Prelegerile ei au devenit sursă de inspirație pentru lucrarea de master realizată de Mirian de França, studentă a Universității Sorbonne Nouvelle 3, din Paris.

De mai bine de zece ani, lect. univ. dr. Cristina Dogot susține cursuri de științe politice la universități din: Paris, Marsilia, Perignan, în Germania sau Italia. „Sunt stagii de câte o săptămână, în cadrul cărora ni se cere să prezentăm anumite teme, cum ar fi: integrarea României în UE, situația politică din țara noastră, cum este văzută Uniunea Europeană de către români... etc. Aceste stagii sunt importante pentru cadrele didactice deoarece pot participa și la alte activități, cum ar fi cursurile susținute de profesori ai universităților gazdă. Pe mine mă interesează să văd cum predau profesorii străini, ce informații comunică studenților, ce metode didactice folosesc. În plus, aceste stagii ne permit accesul la bibliotecile universităților, la cărți ori la baze de date", explică lect. univ. dr. Cristina Dogot.

În anul 2019, pe când se afla la Universitatea Sorbonne Nouvelle 3, din Paris, orădeanca nici nu bănuia că va fi sursa de inspirație pentru o masterandă franceză, care va realiza o cercetare pe tema comunității românești din Marea Britanie. „O colegă de la universitatea pariziană mi-a spus că una din studentele ei ar avea câteva întrebări pentru mine și că, inspirată de cursurile mele, a decis să realizeze o lucrare de disertație despre românii care au emigrat în Marea Britanie, numeric cea de a doua comunitate străină din Regat, după polonezi".

Inspirație de la Oradea

„Cursul doamnei Dogot a fost captivant, foarte complet și clar. Ne-a vorbit despre aderare, economie funcțională de piață, fonduri europene, reforme: administrative, legislative și organizaționale, partide politice, justiție, democrație, procese de integrare", povestește Mirian de França.

Absolventa de la Sorbonne Nouvelle 3 își amintește că a fost intrigată de condiția minorității rome și de raporturile acesteia cu autoritățile române. „Aveam de pregătit o temă despre europenizarea socială a unui stat membru UE și am ales ca subiect România. Mă interesa populația romă și tendințele autorităților române de a plasa această minoritate în categorii precum «grupurile defavorizate» și «studenții non-tradiționali». Eram foarte derutată de aceste etichete. Îndrumătoarea m-a pus în legătură cu doamna Dogot. Răspunsurile, foarte clare, mi-au pus în vedere, încă o dată, complexitatea temelor legate de poporul român. Au început să mă intereseze subiectele legate de România".

Mirian de França și-a structurat lucrarea de master despre românii din Marea Britanie pe mai multe direcții: percepția cetățenilor britanici și români, din Regat, asupra statutului și condiției celor din urmă, beneficiile pe care migranții români le aduc societății britanice, rețelele de cooperare și afaceri ale membrilor comunității românești din țara gazdă și relația instituțional-culturală, biserica ortodoxă din Marea Britanie, relațiile migranților români cu instituțiile publice și autoritățile din cele două state, cel de origine și cel de adopție.

De publicat!

„Mirian de França consideră că migranții români au adus o serie întreagă de beneficii comunității britanice, tot așa cum au adus beneficii și statului român", spune lect. univ. dr. Cristina Dogot, adăugând că lucrarea de disertație este „o teză lucrată", care abordează un subiect interesant. „Concluziile sunt pozitive pentru noi, românii. Cea de a doua minoritate economică din Marea Britanie aduce beneficii importante economiei", spune universitarul orădean. „Faptul că problemele migranților îi preocupă pe tinerii cercetători din afara spațiului românesc nu poate fi decât îmbucurător. Dacă acest tip de preocupare poate fi stimulat de prelegerile cadrelor didactice ale Universității din Oradea, nu ne putem dori decât ca aceste stagii să devină cât mai frecvente. Aflată la granița dintre antropologia culturală și studiile multiculturale, disertația doamnei Mirian de França probează importanța stagiilor Erasmus, pentru o mai bună înțelegere a relațiilor dintre statele membre ale UE și, poate, mai ales a unor probleme care sunt greu de întrezărit când informațiile despre statele membre nu vin și dinspre specialiști ai acestora, cunoscători direcți ai anumitor aspecte socio-economice sau politice ale noilor state membre".

Iată câteva din concluziile lucrării scrise de Mirian de França despre românii din Regatul Unit: comunitatea românească din Marea Britanie este o realitate socială, românii din Regatul Unit sunt actori care prosperă și care contribuie la prosperitatea țării gazdă dar și la cea a țării lor de origine, datorită aspectului transnațional al comunității lor, mai multe grupuri de interese folosesc comunitatea românească din Regatul Unit pentru: a-și spori influența socială (partide, firme și instituții), pentru a-și îmbunătăți imaginea publică (asociații, comunități, universități), pentru a beneficia de investiții din străinătate (creatori, inovatori), pentru a-și întări prezența în rândurile comunităților (Biserica Anglicană, Biserica Ortodoxă Română și Biserica Română Unită cu Roma - Greco-Catolică).

Teza absolventei de la Sorbonne Nouvelle 3 a fost bine primită în România. Așa se face că, la inițiativa lect. univ. dr. Cristina Dogot, Editura Universității i-a propus cercetătoarei franceze să fie de acord cu publicarea ei la Oradea.

Franceza la ea acasă

Oana Bonchiș lucrează, la Universitatea din Oradea, în cadrul structurilor personalului didactic auxiliar. Ea a fost recent la Paris, pentru a lua parte la un stagiu Erasmus, dedicat învățării limbii franceze. Intensiv! O săptămână, cinci ore pe zi. La acest program au luat parte și alți peste 30 de funcționari și profesori din toată Europa. „Cel puțin la fel de important ca și învățarea limbii franceze a fost faptul că am stabilit relații cu toți acești oameni. Relații care vor sta la temelia unor proiecte și parteneriate comune, cu alte universități europene. Avem deja o invitație pentru participarea la săptămâna internațională, organizată de o universitate din Slovenia", spune Oana Bonchiș. Nu în ultimul rând, a contat, zice ea, contactul direct cu cultura și civilizația Franței. „Am avut ore dedicate geografiei, etichetei locale sau gastronomiei. Plus, tururi ghidate ale capitalei".

Trimite email

marți, 22 septembrie 2026 la 03:26:31 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

De-ale studenților

,,Pentru noi, Săptămâna Bobocilor înseamnă adevăratul început al studenției", spune Amelia Varga - președintele Uniunii Studenților Oradea.