Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

31 octombrie 2025

Pe 1 noiembrie are loc cel mai amplu eveniment educațional de robotică din România, dedicat elevilor pasionați de tehnologie, programare și inovație:
Finala Concursului Național de Robotică Nextlab.tech 2025 (P)
Sâmbătă, 1 noiembrie 2025, are loc la Palatul ASE din București, Piata Romana 6, finala Concursului Național de Robotică Nextlab.tech 2025. Noutatea acestei ediții este că elevii vor expune proiectele lor pentru public pe durata întregii zile, oferind vizitatorilor ocazia să descopere inovațiile lor în mod direct.
Concursul este organizat de Asociația ,,Clubul Informaticii Economice – CyberKnowledgeClub” (CKC), fondată de cadre didactice ale Facultății de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică, ASE București, în parteneriat cu Colegiul Național ,,Sf. Sava” din București. Banca Comercială Română este sponsor principal la nivel național al acestui program, alături de care contribuie și compania SAP România si EdAstra Tech.
Sprijinul logistic este oferit de start-up-ul Nextlab.tech.
Nextlab.tech este cel mai mare concurs de robotică din România și este înregistrat în calendarul Ministerului Educației și Cercetării.
La acest eveniment educațional de robotică din România, dedicat elevilor pasionați de tehnologie, programare și inovație sunt așteptați sute de tineri din întreaga țară care își vor prezenta creațiile în cadrul probelor de Robotică Creativă, Robotică Sustenabilă și Verde, Line Follower și Labirint.
Participanții vor avea în continuare ocazia să își testeze roboții și să participe la sesiuni de jurizare organizate de specialiști din domeniul IT și educațional. Punctajele vor fi anunțate la finalul zilei, iar festivitatea de premiere se va desfășura a doua zi în format hibrid.
Vizitatorii sunt bineveniți să participe și să exploreze lumea fascinantă a roboticii educaționale.
Agenda finalei Concursului Național de Robotică Nextlab.tech 2025
Data: 1 – 2 noiembrie 2025
Locația: Academia de Studii Economice din București (ASE) – Piața Romană 6, et. 3-4, București 010552
Sâmbătă, 1 noiembrie 2025
8:00 –9:00 – Acces invitați și participanți / Deschiderea înscrierilor
9:00 – 9:30 – Festivitatea de deschidere (în AMFITEATRU I din clădirea Ion N Angelescu ASE)
9:30 – 10:00 – Pregătirea proiectelor pentru prezentare în zonele alocate de organizatori
10:00 – 13:00 – Jurizarea proiectelor (program specific în funcție de probă)
13:00 – 13:30 – Pauză de masă
13:30 – 17:00 – Jurizarea proiectelor (program specific în funcție de probă)
17:15 – Termen limită pentru depunerea contestațiilor

18:00 – Afișarea rezultatelor parțiale (la probele concursului)
18:00 – 18:45 – Organizarea și desfășurarea probelor de baraj
Duminică, 2 noiembrie 2025
10:00 – Afișarea rezultatelor finale pe site-ul oficial al concursului:
12:00 – Premierea participanților în format hibrid.
Vă așteptăm să fiți alături de tinerii inovatori care modelează viitorul roboticii în România!

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

6 mai 2025

Studenții, masteranzii și doctoranzii ar putea primi burse de studiu în străinătate, printr-un concurs național organizat de Ministerul Educației – proiect de Hotărâre de Guvern

Tinerii români interesați să studieze în afara țării ar putea să primească burse finanțate din bugetul de stat și din fonduri speciale ale Ministerului Educației și Cercetării, potrivit unui proiect de Hotărâre de Guvern pus în consultare publică. Bursele sunt destinate pentru licență, masterat, doctorat, dar și pentru cercetare sau cursuri de vară și vor fi acordate prin concurs național, prevede proiectul.
Fondul de burse „se poate constitui atât din sume de la bugetul de stat cât și din veniturile proprii ale Ministerului Educației și Cercetării provenite din procentul de 5% din încasările în valută aferente taxelor percepute de instituțiile de învățământ superior de stat de la studenții și cursanții străini”, este menționat în proiectul de hotărâre.
Bursele în străinătate pot acoperi, total sau parțial, cheltuielile cu taxele de școlarizare, cazare, hrană, întreținere în străinătate etc.
Potrivit notei de fundamentare, bursele vor fi disponibile pentru:
studii universitare complete și parțiale de licență, de masterat și de doctorat;
studii postuniversitare și postdoctorale;
stagii de cercetare/specializare;
stagii de formare postuniversitară și postdoctorală;
cursuri de vară.
Bursele se vor obține prin concurs național organizat de Ministerul Educației și Cercetării, iar regulamentul de concurs urmează să fie elaborat.
Numărul de luni de bursă, tipurile de bursă, domeniile pentru care se acordă bursele, precum și cuantumul bursei lunare, în euro, pe țări/pe tip de bursă se vor stabili anual prin ordin al ministrului Educației și Cercetării, care se publică în Monitorul Oficial al României.
Mai mult, „Ministerul Educației și Cercetării asigură o sumă necesară acoperirii
asigurării medicale, doar în cazul în care aceasta nu este acoperită de regulamentele
europene în vigoare, precum și transportul internațional din România până la locul de
stagiu și retur, o singură dată pe an universitar, dacă acesta nu este asigurat de partea
primitoare”, mai este menționat în documentul oficial.
Domeniile de interes pentru România, pentru care vor fi acordate bursele, sunt următoarele:
energie; bioeconomie; tehnologia informațiilor și a comunicațiilor; spațiu și securitate; mediu și schimbări climatice; eco-nano-tehnologii și materiale avansate; sănătate…

Inspirată de prelegerile lect. univ. dr. Cristina Dogot, o studentă franceză, de la Sorbonne Nouvelle 3, și-a scris disertația de master despre românii din Marea Britanie

Programele Erasmus


Inspirată de prelegerile lect. univ. dr. Cristina Dogot, o studentă franceză, de la Sorbonne Nouvelle 3, și-a scris disertația de master despre românii din Marea Britanie
Programele Erasmus nu înseamnă doar studenți care învață la alte universități. Prin intermediul lor, cadrele didactice au ocazia să susțină cursuri și să facă cercetare la universități din alte țări, iar personalul administrativ al instituțiilor academice are șansa de a vedea, la fața locului, cum funcționează alte instituții de profil din Europa și nu numai.

Mai mult, relația profesor-student nu se reduce doar la a preda, respectiv a învăța. Interacțiunea dintre oameni, veniți din țări diferite, naște prietenii, înțelegere reciprocă, toleranță și, nu rareori, idei de cercetare.

Profesor european

Așa s-a întâmplat și în cazul lect. univ. dr. Cristina Dogot, de la Facultatea de Istorie Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării, a Universității din Oradea. Prelegerile ei au devenit sursă de inspirație pentru lucrarea de master realizată de Mirian de França, studentă a Universității Sorbonne Nouvelle 3, din Paris.

De mai bine de zece ani, lect. univ. dr. Cristina Dogot susține cursuri de științe politice la universități din: Paris, Marsilia, Perignan, în Germania sau Italia. „Sunt stagii de câte o săptămână, în cadrul cărora ni se cere să prezentăm anumite teme, cum ar fi: integrarea României în UE, situația politică din țara noastră, cum este văzută Uniunea Europeană de către români... etc. Aceste stagii sunt importante pentru cadrele didactice deoarece pot participa și la alte activități, cum ar fi cursurile susținute de profesori ai universităților gazdă. Pe mine mă interesează să văd cum predau profesorii străini, ce informații comunică studenților, ce metode didactice folosesc. În plus, aceste stagii ne permit accesul la bibliotecile universităților, la cărți ori la baze de date", explică lect. univ. dr. Cristina Dogot.

În anul 2019, pe când se afla la Universitatea Sorbonne Nouvelle 3, din Paris, orădeanca nici nu bănuia că va fi sursa de inspirație pentru o masterandă franceză, care va realiza o cercetare pe tema comunității românești din Marea Britanie. „O colegă de la universitatea pariziană mi-a spus că una din studentele ei ar avea câteva întrebări pentru mine și că, inspirată de cursurile mele, a decis să realizeze o lucrare de disertație despre românii care au emigrat în Marea Britanie, numeric cea de a doua comunitate străină din Regat, după polonezi".

Inspirație de la Oradea

„Cursul doamnei Dogot a fost captivant, foarte complet și clar. Ne-a vorbit despre aderare, economie funcțională de piață, fonduri europene, reforme: administrative, legislative și organizaționale, partide politice, justiție, democrație, procese de integrare", povestește Mirian de França.

Absolventa de la Sorbonne Nouvelle 3 își amintește că a fost intrigată de condiția minorității rome și de raporturile acesteia cu autoritățile române. „Aveam de pregătit o temă despre europenizarea socială a unui stat membru UE și am ales ca subiect România. Mă interesa populația romă și tendințele autorităților române de a plasa această minoritate în categorii precum «grupurile defavorizate» și «studenții non-tradiționali». Eram foarte derutată de aceste etichete. Îndrumătoarea m-a pus în legătură cu doamna Dogot. Răspunsurile, foarte clare, mi-au pus în vedere, încă o dată, complexitatea temelor legate de poporul român. Au început să mă intereseze subiectele legate de România".

Mirian de França și-a structurat lucrarea de master despre românii din Marea Britanie pe mai multe direcții: percepția cetățenilor britanici și români, din Regat, asupra statutului și condiției celor din urmă, beneficiile pe care migranții români le aduc societății britanice, rețelele de cooperare și afaceri ale membrilor comunității românești din țara gazdă și relația instituțional-culturală, biserica ortodoxă din Marea Britanie, relațiile migranților români cu instituțiile publice și autoritățile din cele două state, cel de origine și cel de adopție.

De publicat!

„Mirian de França consideră că migranții români au adus o serie întreagă de beneficii comunității britanice, tot așa cum au adus beneficii și statului român", spune lect. univ. dr. Cristina Dogot, adăugând că lucrarea de disertație este „o teză lucrată", care abordează un subiect interesant. „Concluziile sunt pozitive pentru noi, românii. Cea de a doua minoritate economică din Marea Britanie aduce beneficii importante economiei", spune universitarul orădean. „Faptul că problemele migranților îi preocupă pe tinerii cercetători din afara spațiului românesc nu poate fi decât îmbucurător. Dacă acest tip de preocupare poate fi stimulat de prelegerile cadrelor didactice ale Universității din Oradea, nu ne putem dori decât ca aceste stagii să devină cât mai frecvente. Aflată la granița dintre antropologia culturală și studiile multiculturale, disertația doamnei Mirian de França probează importanța stagiilor Erasmus, pentru o mai bună înțelegere a relațiilor dintre statele membre ale UE și, poate, mai ales a unor probleme care sunt greu de întrezărit când informațiile despre statele membre nu vin și dinspre specialiști ai acestora, cunoscători direcți ai anumitor aspecte socio-economice sau politice ale noilor state membre".

Iată câteva din concluziile lucrării scrise de Mirian de França despre românii din Regatul Unit: comunitatea românească din Marea Britanie este o realitate socială, românii din Regatul Unit sunt actori care prosperă și care contribuie la prosperitatea țării gazdă dar și la cea a țării lor de origine, datorită aspectului transnațional al comunității lor, mai multe grupuri de interese folosesc comunitatea românească din Regatul Unit pentru: a-și spori influența socială (partide, firme și instituții), pentru a-și îmbunătăți imaginea publică (asociații, comunități, universități), pentru a beneficia de investiții din străinătate (creatori, inovatori), pentru a-și întări prezența în rândurile comunităților (Biserica Anglicană, Biserica Ortodoxă Română și Biserica Română Unită cu Roma - Greco-Catolică).

Teza absolventei de la Sorbonne Nouvelle 3 a fost bine primită în România. Așa se face că, la inițiativa lect. univ. dr. Cristina Dogot, Editura Universității i-a propus cercetătoarei franceze să fie de acord cu publicarea ei la Oradea.

Franceza la ea acasă

Oana Bonchiș lucrează, la Universitatea din Oradea, în cadrul structurilor personalului didactic auxiliar. Ea a fost recent la Paris, pentru a lua parte la un stagiu Erasmus, dedicat învățării limbii franceze. Intensiv! O săptămână, cinci ore pe zi. La acest program au luat parte și alți peste 30 de funcționari și profesori din toată Europa. „Cel puțin la fel de important ca și învățarea limbii franceze a fost faptul că am stabilit relații cu toți acești oameni. Relații care vor sta la temelia unor proiecte și parteneriate comune, cu alte universități europene. Avem deja o invitație pentru participarea la săptămâna internațională, organizată de o universitate din Slovenia", spune Oana Bonchiș. Nu în ultimul rând, a contat, zice ea, contactul direct cu cultura și civilizația Franței. „Am avut ore dedicate geografiei, etichetei locale sau gastronomiei. Plus, tururi ghidate ale capitalei".

Trimite email

luni, 3 noiembrie 2025, 10:06:26 Ora standard a Europei de Est

Poza zilei

Invitație BestMusic

Eros Ramazzotti va concerta, la

Laminor Arena, București,

miercuri, 22 aprilie 2026, ora 20.00 (acces de la 18.00).