Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
13 noiembrie 2026

BREAKING În anul școlar 2027-2028, clasele din mediul urban vor avea cu cel puțin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de lege – proiect

Ana MOISE

Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare pentru 2027-2028, se va analiza situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de Legea nr. 198/2023, conform proiectului metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare pentru anul școlar 2027-2028, pus în consultare publică pe 12 noiembrie de Ministerul Educației și Cercetării.
Proiectul metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare în anul școlar 2027-2028 introduce criterii noi pentru planificarea claselor din mediul urban și din municipii, plus obligația verificării pe baza datelor din SIIIR a situațiilor elevilor înscriși în aceeași formațiune de studiu de cel puțin de 3 ori.
Propunerea vine în contextul în care Sorin Ionescu, ministru delegat pentru Învățământul Preuniversitar, a criticat clasele supraaglomerate. Acesta a spus că „34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu”, la audierea din Parlament pentru funcția de ministru, de pe 19 octombrie.
„N-am avut acces la toate aceste date ale ministerului, dar eu cred că 34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu. Toată Europa militează pentru scăderea numărului de elevi. De ce? Mai puțini elevi înseamnă un cadru didactic mai concentrat pe activitatea didactică”, a declarat Sorin Ionescu.
Edupedu.ro a scris că Federația Părinților Edupart a semnalat conducerii ISMB clase pregătitoare 2026 cu 28 și 29 de elevi: Vă adresăm rugămintea să dispuneți o analiză juridică corectă
În anul școlar 2025-2026, 2.405 formațiuni de studiu funcționau cu mai mulți elevi decât permite legea, potrivit unui răspuns al Ministerului Educației transmis Camerei Deputaților. Într-un liceu din Brașov a fost raportată o clasă cu 51 de elevi, cu 21 peste plafonul legal, potrivit datelor prezentate de Edupedu.ro.
Fostul ministrul al Educației, Mihai Dimian, a spus că numărul final al elevilor dintr-o clasă de nivel primar ar trebui să fie 24: „Noi am pornit de la ideea că media 24, că în anumite situații poți să crești până la 28. După care am adăugat minorități, am adăugat CES și tot creștem numărul acesta”.
Prevederile din proiectul pentru anul școlar 2027-2028

Art. 3. – „Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare, în cadrul criteriului economic se vor analiza următoarele aspecte:

a) situaţia claselor paralele despre care se estimează, pe baza datelor înregistrate în SIIIR, că la sfârşitul anului şcolar au efective sub limita minimă stabilită prin lege şi a căror comasare se impune fie la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică şi în structurile arondate acesteia, fie la nivelul localităţii/unităţii administrativ-teritoriale, în raport cu prevederile art. 23 alin. (1), (1^1), (1^2) şi alin. (1^3) lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

b) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

c) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din municipii, astfel încât acestea să funcționeze cu cel mult 2 elevi sub limita maximă prevăzută la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare...

Inspirată de prelegerile lect. univ. dr. Cristina Dogot, o studentă franceză, de la Sorbonne Nouvelle 3, și-a scris disertația de master despre românii din Marea Britanie

Programele Erasmus

Inspirată de prelegerile lect. univ. dr. Cristina Dogot, o studentă franceză, de la Sorbonne Nouvelle 3, și-a scris disertația de master despre românii din Marea Britanie

Programele Erasmus nu înseamnă doar studenți care învață la alte universități. Prin intermediul lor, cadrele didactice au ocazia să susțină cursuri și să facă cercetare la universități din alte țări, iar personalul administrativ al instituțiilor academice are șansa de a vedea, la fața locului, cum funcționează alte instituții de profil din Europa și nu numai.

Mai mult, relația profesor-student nu se reduce doar la a preda, respectiv a învăța. Interacțiunea dintre oameni, veniți din țări diferite, naște prietenii, înțelegere reciprocă, toleranță și, nu rareori, idei de cercetare.
Profesor european
Așa s-a întâmplat și în cazul lect. univ. dr. Cristina Dogot, de la Facultatea de Istorie Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării, a Universității din Oradea. Prelegerile ei au devenit sursă de inspirație pentru lucrarea de master realizată de Mirian de França, studentă a Universității Sorbonne Nouvelle 3, din Paris.
De mai bine de zece ani, lect. univ. dr. Cristina Dogot susține cursuri de științe politice la universități din: Paris, Marsilia, Perignan, în Germania sau Italia. „Sunt stagii de câte o săptămână, în cadrul cărora ni se cere să prezentăm anumite teme, cum ar fi: integrarea României în UE, situația politică din țara noastră, cum este văzută Uniunea Europeană de către români... etc. Aceste stagii sunt importante pentru cadrele didactice deoarece pot participa și la alte activități, cum ar fi cursurile susținute de profesori ai universităților gazdă. Pe mine mă interesează să văd cum predau profesorii străini, ce informații comunică studenților, ce metode didactice folosesc. În plus, aceste stagii ne permit accesul la bibliotecile universităților, la cărți ori la baze de date", explică lect. univ. dr. Cristina Dogot.
În anul 2019, pe când se afla la Universitatea Sorbonne Nouvelle 3, din Paris, orădeanca nici nu bănuia că va fi sursa de inspirație pentru o masterandă franceză, care va realiza o cercetare pe tema comunității românești din Marea Britanie. „O colegă de la universitatea pariziană mi-a spus că una din studentele ei ar avea câteva întrebări pentru mine și că, inspirată de cursurile mele, a decis să realizeze o lucrare de disertație despre românii care au emigrat în Marea Britanie, numeric cea de a doua comunitate străină din Regat, după polonezi".
Inspirație de la Oradea
„Cursul doamnei Dogot a fost captivant, foarte complet și clar. Ne-a vorbit despre aderare, economie funcțională de piață, fonduri europene, reforme: administrative, legislative și organizaționale, partide politice, justiție, democrație, procese de integrare", povestește Mirian de França.
Absolventa de la Sorbonne Nouvelle 3 își amintește că a fost intrigată de condiția minorității rome și de raporturile acesteia cu autoritățile române. „Aveam de pregătit o temă despre europenizarea socială a unui stat membru UE și am ales ca subiect România. Mă interesa populația romă și tendințele autorităților române de a plasa această minoritate în categorii precum «grupurile defavorizate» și «studenții non-tradiționali». Eram foarte derutată de aceste etichete. Îndrumătoarea m-a pus în legătură cu doamna Dogot. Răspunsurile, foarte clare, mi-au pus în vedere, încă o dată, complexitatea temelor legate de poporul român. Au început să mă intereseze subiectele  legate de România".
Mirian de França și-a structurat lucrarea de master despre românii din Marea Britanie pe mai multe direcții: percepția cetățenilor britanici și români, din Regat, asupra statutului și condiției celor din urmă, beneficiile pe care migranții români le aduc societății britanice, rețelele de cooperare și afaceri ale membrilor comunității românești din țara gazdă și relația instituțional-culturală, biserica ortodoxă din Marea Britanie, relațiile migranților români cu instituțiile publice și autoritățile din cele două state, cel de origine și cel de adopție.
De publicat!
„Mirian de França consideră că migranții români au adus o serie întreagă de beneficii comunității britanice, tot așa cum au adus beneficii și statului român", spune lect. univ. dr. Cristina Dogot, adăugând că lucrarea de disertație este „o teză lucrată", care abordează un subiect interesant. „Concluziile sunt pozitive pentru noi, românii. Cea de a doua minoritate economică din Marea Britanie aduce beneficii importante economiei", spune universitarul orădean. „Faptul că problemele migranților îi preocupă pe tinerii cercetători din afara spațiului românesc nu poate fi decât îmbucurător. Dacă acest tip de preocupare poate fi stimulat de prelegerile cadrelor didactice ale Universității din Oradea, nu ne putem dori decât ca aceste stagii să devină cât mai frecvente. Aflată la granița dintre antropologia culturală și studiile multiculturale, disertația doamnei Mirian de França probează importanța stagiilor Erasmus, pentru o mai bună înțelegere a relațiilor dintre statele membre ale UE și, poate, mai ales a unor probleme care sunt greu de întrezărit când informațiile despre statele membre nu vin și dinspre specialiști ai acestora, cunoscători direcți ai anumitor aspecte socio-economice sau politice ale noilor state membre".
Iată câteva din concluziile lucrării scrise de Mirian de França despre românii din Regatul Unit: comunitatea românească din Marea Britanie este o realitate socială, românii din Regatul Unit sunt actori care prosperă și care contribuie la prosperitatea țării gazdă dar și la cea a țării lor de origine, datorită aspectului transnațional al comunității lor, mai multe grupuri de interese folosesc comunitatea românească din Regatul Unit pentru: a-și spori influența socială (partide, firme și instituții), pentru a-și îmbunătăți imaginea publică (asociații, comunități, universități), pentru a beneficia de investiții din străinătate (creatori, inovatori), pentru a-și întări prezența în rândurile comunităților (Biserica Anglicană, Biserica Ortodoxă Română și Biserica Română Unită cu Roma - Greco-Catolică).
Teza absolventei de la Sorbonne Nouvelle 3 a fost bine primită în România. Așa se face că, la inițiativa lect. univ. dr. Cristina Dogot, Editura Universității i-a propus cercetătoarei franceze să fie de acord cu publicarea ei la Oradea.
Franceza la ea acasă
Oana Bonchiș lucrează, la Universitatea din Oradea, în cadrul structurilor personalului didactic auxiliar. Ea a fost recent la Paris, pentru a lua parte la un stagiu Erasmus, dedicat învățării limbii franceze. Intensiv! O săptămână, cinci ore pe zi. La acest program au luat parte și alți peste 30 de funcționari și profesori din toată Europa. „Cel puțin la fel de important ca și învățarea limbii franceze a fost faptul că am stabilit relații cu toți acești oameni. Relații care vor sta la temelia unor proiecte și parteneriate comune, cu alte universități europene. Avem deja o invitație pentru participarea la săptămâna internațională, organizată de o universitate din Slovenia", spune Oana Bonchiș. Nu în ultimul rând, a contat, zice ea, contactul direct cu cultura și civilizația Franței. „Am avut ore dedicate geografiei, etichetei locale sau gastronomiei. Plus, tururi ghidate ale capitalei".

Trimite email
sâmbătă, 21 noiembrie 2026 la 21:27:35 Ora standard a Europei de Est