Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Bugetul aprobat al municipiului Oradea pentru anul 2022 este de 2,35 miliarde de lei

După încheierea consultării publice,

Bugetul aprobat al municipiului Oradea pentru anul 2022 este de 2,35 miliarde de lei

După încheierea în data de 9 februarie a consultării publice, bugetul de venituri și cheltuieli al Municipiului Oradea pe anul 2022 a fost aprobat joi (10 februarie) în ședința extraordinară a Consiliului Local.

Astfel, bugetul consolidat al municipiului Oradea cuprinde la venituri suma de 2.251.579.970 lei (la care se adaugă excedentul anului anterior de 97.606.140 lei) și la cheltuieli suma de 2.349.186.110 lei, adică aproximativ 470 milioane euro.
Bugetul dedicat investițiilor rămâne unul record pentru ultimii ani, respectiv 1,14 miliarde lei, adică peste 228 milioane de euro.
„Față de proiectul lansat în consultare publică, bugetul a fost diminuat cu cca 95 de milioane de lei, ca urmare a nedistribuirii până la această dată de către Administrația Județeană a Finanțelor Publice Bihor a sumelor pentru finanțarea școlilor, creșelor și a transportului elevilor, respectiv necomunicarea de către Ministerul Sănătății a obiectivelor locale de investiții în spitale finanțate din bugetul de stat. Aceste sume se vor cuprinde în buget prin rectificare, în perioada următoare. Aprobarea bugetului și a listei de investiții este o condiție obligatorie pentru a putea lansa procedurile de achiziție pentru obiectivele noi de investiții propuse în acest an", a declarat directorul executiv al Direcției Economice din Primăria Oradea.
Bugetul consolidat reprezintă documentul oficial de prezentare a bugetului de venituri și cheltuieli al oricărei autorități publice locale din România, fiind reglementat de Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale și Legea bugetului de stat nr 317/2021. El reprezintă expresia politicilor sociale, economice, de dezvoltare etc. a autorității locale prin proiectele publice propuse și responsabilitățile stabilite ordonatorilor de credite.
Bugetul pe 2022 va fi unul axat pe investiții de anvergură care, după finalizare, vor aduce beneficii comunității noastre. Printre cele mai importate obiective se numără pasajul din zona Gojdu - etapa I, pasajul de la Piața Cetate (aflat în prezent în curs de execuție), reabilitarea sistemului de termoficare - etapa III, creșterea performanței energetice la cele două spitale de subordonare locală, digitalizarea școlilor din municipiu, valorificarea energiei geotermale în cartierul Nufărul I și altele.
În cuprinsul bugetului se regăsesc fondurile alocate de la bugetul de stat pentru bursele școlare, conform noilor cuantumuri aprobate la nivel național, valabile începând cu semestrul al II-a de școală, respectiv: 500 de lei bursa de performanță, 200 de lei bursa de merit, 150 de lei bursa de studiu și 200 de lei bursa pentru ajutorul social.
De asemenea, în acest an au fost alocați 300.000 de lei pentru finanțarea proiectelor în baza prevederilor Legii nr. 350/2005 privind regimul finanțărilor nerambursabile din fonduri publice destinate activităților nonprofit de interes general. În perioada următoare se va stabili regulamentul pentru acordarea acestor sume.
Totodată, municipalitatea va relua în acest an programul de bugetare participativă. Acesta oferă orădenilor șansa de a iniția propuneri de proiecte care să îmbunătățească condițiile de viață la nivel de cartier. Astfel, s-a aprobat alocarea din bugetul local a sumei de 1.500.000 lei pentru proiectele care vor fi selectate în urma derulării procesului de bugetare participativă.
Programul evenimentelor publice 2022 cu finanțare din bugetul local este de 5,3 milioane de lei, program care va putea suferi modificări, în funcție de evoluția stării pandemice.
Totodată, în acest an se va investi masiv în cartierele orădene, avându-se în vedere modernizarea străzilor încă neasfaltate, în acest moment fiind cuprinse pentru modernizare 130 de străzi, aflate în diferite stadii (studii de fezabilitate, proiecte tehnice, proceduri de licitație, execuție lucrări), din care în peste 50 dintre străzi vor fi în execuție efectivă. (B.P.)

Trimite email
miercuri, 13 mai 2026 la 05:57:33 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

Invitație

Fabienne Erni (Eluveitie, Illumishade)
duminică, 17 mai, ora 21.00
la Hard Rock Cafe, București