Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
27 iulie 2026

Programele pentru opționalele de Astronomie la nivel de liceu au fost publicate și se aplică din anul școlar 2026-2027. Patru discipline care urmăresc aceleași competențe generale: „Cerul mai aproape”, „Universul în mișcare”, „Stelele sub lupă”, „Universul și omul – o călătorie existențială”

Programele școlare pentru opționalele de Astronomie care vor fi disponibile la nivel de liceu au fost adoptate printr-un ordin al ministrului Educației și Cercetării, publicat luni în Monitorul Oficial. Programele, introduse pentru clasa a IX-a, a X-a, a XI-a și a XII-a, se aplică începând cu anul școlar 2026-2027.

Programele adoptate sunt pentru discipline incluse în Curriculumul la decizia elevului din oferta școlii (CDEOȘ), anume:
„Astronomie. Cerul mai aproape” – clasa a IX-a
„Astronomie. Universul în mișcare” – clasa a X-a
„Astronomie. Stele sub lupă” – clasa a Xi-a
„Astronomie. Universul și omul – o călătorie existențială” – clasa a XII-a

Potrivit documentului adoptat, „ca disciplină nouă, conform Planurilor-cadru pentru învățământul liceal, cu frecvență zi, aprobate prin OMEC nr. 4350/2025, aceasta se regăsește, ca disciplină de tip opțional ce poate fi inclusă în oferta națională, în Anexa nr. 2 din OMEC nr. 4350/2025 filiera teoretică, profilul real, specializarea matematică-informatică, clasele a IX-a – a XII-a la Note specifice, partea 2) Precizări privind curriculumul la decizia elevului din oferta școlii (CDEOȘ) și în Anexa nr. 3 din același ordin, filiera teoretică, profilul real, specializarea științe ale naturii, clasele a IX-a – a XII-a.
Toate cele patru discipline urmăresc formarea acelorași competențe generale, anume:

Formularea de explicații argumentate pe baza rezultatelor investigării fenomenelor și proceselor cosmice
Analizarea de modele explicative referitoare la structura și evoluția sistemelor în ansamblul Universului
Corelarea de concepte și legi ȘTIAM pentru rezolvarea de probleme și situații-problemă din domeniul astronomiei.
Formularea de opinii argumentate referitoare la explorarea responsabilă a spațiului cosmic...
Citiți mai multe pe Edupedu...

,,Există o diferență destul de mare între rezultatele la simulare și cele de la examenul propriu-zis”

Simulările examenelor naționale, analize statistice și procente

,,Există o diferență destul de mare între rezultatele la simulare și cele de la examenul propriu-zis”

Generalul Inspectoratului Școlar Județean Bihor, dl prof. dr. Horea Abrudan și dl inspector școlar Florin Negruțiu ne-au prezentat, joi (12 mai 2022), într-o conferință de presă, analize statistice și procente legate de simulările examenelor naționale: Bacalaureatul și Evaluarea Națională (la clasa a VIII-a), pe discipline de examen.

Procentele de promovabilitate, după cum veți putea observa, diferă de la o disciplină la alta și de la un an la altul, fie el 2019, înainte de pandemie  sau 2021, după pandemie.
La simularea la Bacalaureat, anul acesta, la limba și literatura română, procentul a fost de 66,94% față de 71,10%  în 2021 sau 69,98% în 2019.  La limba maternă (maghiară): 83,88% în 2022, 85,27% în 2021 și 82,25% în 2019.la matematică și istorie: 60,18% în 2022, față de 50, 57% în 2021 și 50,70% în 2019. Dar cu totul altele sunt procentele, mult superioare, la examenul propriu-zis: 89,29% în 2019 sau 88,20% în 2021 la limba și literatura română; 96,03% în 2019 sau 97,48 în 2021, la limba maternă (maghiară); 80,33% în 2029 și 80,79% în 2021. O să vă întrebați, desigur, atunci ce rol mai au simulările, dacă nu sunt relevante, cât mai aproape de adevăratul examen? Nu se pun la îndoială câștigul și avantajele pe care le au elevii care le privesc la modul serios și responsabil.
Să le vedem și pe cele de la Evaluarea Națională!
65,41% la limba și literatura română în 2022, față de 67,58% în 2021 sau 62,18% în 2019; 75,91% în 2022,la limba maternă (maghiară), față de 75,40 în 2021 și 83,26% în 2019; 55,71% în 2022 la matematică, față de 57,73% în 2021 și 34,50% în 2019. Să le comparăm cu cele obținute la examenul propriu-zis. 77,45% în 2021 sau 76,35% în 2019 la limba și literatura română; 96,05% în 2021 la limba maternă (maghiară), față de 93,28% în 2019; 66,16% în 2021 la matematică, față de 58,89% în 2019.
,,Există o diferență destul de mare între rezultatele la simulare și cele de la examenul propriu-zis, a subliniat domnul inspector școlar general. Sunt două ipoteze, după părerea mea:sau elevii nu sunt într-un vârf de formă în momentul examenului de simulare sau nu prezintă un interes pentru examenul de simulare", a conchis domnul inspector școlar general Horea Abrudan.
Ovidiu Dan

Trimite email
marți, 11 august 2026 la 23:13:05 Ora de vară a Europei de Est