Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Noul ministru al Educației și Cercetării, Mihai Dimian, a depus jurământul la Palatul Cotroceni / Ministrul nu a adresat niciun discurs după învestire

Noul ministru al Educației, Mihai Dimian, rectorul Universității Ștefan cel Mare din Suceava, a depus jurământul la Palatul Cotroceni. Dimian a fost propus și validat, în unanimitate, pentru funcția de ministru al Educației și Cercetării, în urmă cu o zi, în cadrul Biroul Politic Național al Partidului Național Liberal. Amintim, funcția de ministru al Educației a fost vacantă mai mult de 2 luni după demisia lui Daniel David din 22 decembrie 2025.

Mihai Dimian, noul ministru al Educației și Cercetării, are ca cercetător scoruri medii la impactul activității științifice, obținute mai ales prin articole de grup apărute în publicații controversate, potrivit unei analize Edupedu.ro

Noul ministru al Educației, Mihai Dimian a depus jurământul la Palatul Cotroceni, la ora 16, după ce astăzi, președintele României, Nicușor Dan, a semnat decretul de numire.

Mihai Dimian este al 32-lea ministru în ultimii 36 de ani.

Ceremonia a fost una scurtă: după intonarea imnului, Mihai Dimian a depus jurământul, fără să țină vreun discurs.


Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
9 februarie 2026

Ilie Bolojan, despre restricțiile pentru copii pe rețele sociale: E o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine, va fi o discuție în perioada următoare / Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri

Premierul Ilie Bolojan și-a reafirmat rezervele exprimate săptămâna trecută cu privire la interzicerea accesului copiilor sub 15-16 ani la rețele sociale și a arătat, într-un interviu acordat luni seară Digi24, că „asta va fi o discuție care se va lua (sic!) în perioada următoare”. El a precizat, însă, cu aceeași ocazie că subiectul reprezintă „o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine”.
Întrebat dacă există cineva în guvern care să „preia proiectul cu rețelele sociale” și eventuale restricții pentru copii, conform dezbaterilor din țările europene și din România, el a spus că a „încercat să fie ponderat”.

Amintim că, săptămâna trecută, el spunea despre limitări pentru accesul copiilor la social media: E greu să iei o măsură dar care, dacă nu o poți spune în practică, mai bine nu o iei (sic).
În interviul pentru Digi 24, el a revenit asupra opiniei că părinții pot avea un rol mai puternic în „a încerca un dialog” cu copiii despre dezinformare și manipulare: „Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri. Nu spun în sensul supravegherii, dar în sensul de a-i lămuri, de a încerca un dialog cu ei, pentru a-i, oarecum, preveni vizavi de ce se întâmplă atunci când stai foarte mult pe rețele sau cum pot fi foarte ușor dezinformat și manipulat”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

,,Există o diferență destul de mare între rezultatele la simulare și cele de la examenul propriu-zis”

Simulările examenelor naționale, analize statistice și procente

,,Există o diferență destul de mare între rezultatele la simulare și cele de la examenul propriu-zis”

Generalul Inspectoratului Școlar Județean Bihor, dl prof. dr. Horea Abrudan și dl inspector școlar Florin Negruțiu ne-au prezentat, joi (12 mai 2022), într-o conferință de presă, analize statistice și procente legate de simulările examenelor naționale: Bacalaureatul și Evaluarea Națională (la clasa a VIII-a), pe discipline de examen.

Procentele de promovabilitate, după cum veți putea observa, diferă de la o disciplină la alta și de la un an la altul, fie el 2019, înainte de pandemie  sau 2021, după pandemie.
La simularea la Bacalaureat, anul acesta, la limba și literatura română, procentul a fost de 66,94% față de 71,10%  în 2021 sau 69,98% în 2019.  La limba maternă (maghiară): 83,88% în 2022, 85,27% în 2021 și 82,25% în 2019.la matematică și istorie: 60,18% în 2022, față de 50, 57% în 2021 și 50,70% în 2019. Dar cu totul altele sunt procentele, mult superioare, la examenul propriu-zis: 89,29% în 2019 sau 88,20% în 2021 la limba și literatura română; 96,03% în 2019 sau 97,48 în 2021, la limba maternă (maghiară); 80,33% în 2029 și 80,79% în 2021. O să vă întrebați, desigur, atunci ce rol mai au simulările, dacă nu sunt relevante, cât mai aproape de adevăratul examen? Nu se pun la îndoială câștigul și avantajele pe care le au elevii care le privesc la modul serios și responsabil.
Să le vedem și pe cele de la Evaluarea Națională!
65,41% la limba și literatura română în 2022, față de 67,58% în 2021 sau 62,18% în 2019; 75,91% în 2022,la limba maternă (maghiară), față de 75,40 în 2021 și 83,26% în 2019; 55,71% în 2022 la matematică, față de 57,73% în 2021 și 34,50% în 2019. Să le comparăm cu cele obținute la examenul propriu-zis. 77,45% în 2021 sau 76,35% în 2019 la limba și literatura română; 96,05% în 2021 la limba maternă (maghiară), față de 93,28% în 2019; 66,16% în 2021 la matematică, față de 58,89% în 2019.
,,Există o diferență destul de mare între rezultatele la simulare și cele de la examenul propriu-zis, a subliniat domnul inspector școlar general. Sunt două ipoteze, după părerea mea:sau elevii nu sunt într-un vârf de formă în momentul examenului de simulare sau nu prezintă un interes pentru examenul de simulare", a conchis domnul inspector școlar general Horea Abrudan.
Ovidiu Dan

Trimite email
sâmbătă, 14 martie 2026 la 17:41:47 Ora standard a Europei de Est

Poza zilei

Suflete smerite

I-am ascultat cu mult drag, vineri seara, 13 martie 2026, pe corinteii domnilor prof. Aurica Bonțu și Lucian Bonțu, de la Liceul de Arte din Oradea, într-un recital de pricesne, susținut la Mănăstirea ,,Sfânta Cruce" din Oradea
Șase suflete smerite și curate au picurat lacrimi de bucurie în sufletele credincioșilor, la ceas de seară, după Sfântul Maslu, iar maica stareță stavrofora Mina Bădilă îi sorbea din ochi pe corintei, în fața altarului, felicitându-i și mulțumindu-le la final pentru regalul lor dumnezeiesc...