Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

„Masa sănătoasă în școli 2022 - 2027”

Declarație de presă privind instituirea Programului Național Integrat

„Masa sănătoasă în școli 2022 - 2027”

Începând cu anul școlar 2022-2023, la nivelul sistemului național de învățământ se propune instituirea Programului Național Integrat „Masa sănătoasă în școli 2022 - 2027" pentru sprijinirea participării la educație a tuturor copiilor.

Programul „Masa sănătoasă în școli" va fi implementat, în parteneriat, de Ministerul Educației și Ministerul Agriculturii, având surse de finanțare asigurate din bugetul național, fonduri externe nerambursabile și rambursabile.
Includerea unităților de învățământ preuniversitar în program se va realiza pe baza unor criterii aprobate de Ministerul Educației, prioritizând școlile cu vulnerabilitate mare și medie din perspectiva abandonului școlar.
Ministerul Educației va monitoriza indicatorii de eficiență și impact pentru Programul Național integrat „Masa sănătoasă în școli".
Pentru derularea Programului Național integrat „Masa sănătoasă în școli 2022 - 2027" se constituie un grup de lucru la nivelul guvernului (Ministerul Educației, Ministerul Agriculturii, Ministerul Sănătății, Ministerul Finanțelor și Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene). Se dorește ca masa să fie asigurată folosind produse agroalimentare românești în colaborare cu Ministerul Agriculturii (inclusiv batoane nutritive BIO).
Finanțarea programului pentru cinci ani: 1 miliard euro!
Surse de finanțare a programului:
a. 2022 - 2025: Ministerul Educației / PNRR - PNRAS - Runda 1: 45 milioane euro (190.000 elevi din învățământul gimnazial - 1.415 școli) - selecția este deja realizată și se așteaptă semnarea contractelor de finanțare în iunie 2022. Masa va putea fi asigurată începând din septembrie 2022.
b. 2022 - 2025: Ministerul Educației / PNRR - PNRAS - Program special pentru 100 școli mici, (cu efective sub 50 elevi) - 5.000 elevi  (apel: iulie 2022). Masa va putea fi asigurată începând cu noiembrie - decembrie 2022.
c. 2023 - 2026: Ministerul Educației / PNRR - PNRAS: Runda a doua - 90 milioane euro (număr estimat: 380.000 de elevi din învățămantul gimnazial). Apelul va fi lansat în octombrie 2022, iar masa va putea fi asigurată începând din februarie - martie 2023.
d. 2023 - 2027: Ministerul Educației / POEO - 212 milioane euro pentru 90.725 de elevi din învățământul primar. Masa va putea fi asigurată începând din anul 2023.
e. 2022 - 2024: Ministerul Educației / Program ROSE - Banca Mondială: 120.000 de liceeni din 615 licee (3 milioane euro/an pentru masă).
f. 2022 - 2027: Ministerul Agriculturii va transforma „Programul pentru școli'' (100 milioane euro/an) - finanțează hrana pentru copii din grădinițe și clasele I-VIII.
g. 2022 - 2027: Ministerul Educației / Bugetul Național - Programul „Masa caldă" are o finanțare de 68,8 milioane lei/semestrul 2 (14 milioane euro - semestrul 2 2021-2022) pentru 68.000 elevi din 150 de școli.
Proiectul-pilot „Masa caldă" a fost implementat anul acesta în 134 de școli din cele 150 de școli bugetate. În 16 școli din 10 județe nu a fost implementat (1 - Bacău, 3 - Bihor, 2 - Bistrița-Nasăud, 2 - București, 2 - Buzău, 1 - Galați, 1 - Harghita, 2 - Hunedoara, 1 - Mureș, 1 - Timiş).
Cauze: licitații blocate, lipsa ofertanților sau lipsa bugetului local aprobat (județul Galați - Tecuci)".
În același context, începând cu septembrie 2023, Ministerul Educației va introduce în planul de învățământ al disciplinei „Educație pentru viață" și modulul Educație pentru alimentație sănătoasă.
Sorin Mihai Cîmpeanu,
ministrul Educației

Trimite email
joi, 4 iunie 2026 la 18:13:11 Ora de vară a Europei de Est