Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
28 ianuarie 2026

Viitorul ministru al Educației și Cercetării urmează să fie stabilit vineri, 30 ianuarie, în ședința Biroului Politic Național (BPN) al Partidului Național Liberal (PNL), potrivit surselor Edupedu.ro.

Ședința Biroului Politic Național al liberalilor se va desfășura vineri pentru că prim-ministrul Ilie Bolojan este de la începutul săptămânii în vizită de lucru în Germania, iar joi are loc ședință de Guvern.



În acest moment, ministerul Educației și Cercetării este condus interimar de peste două săptămâni de prim-ministrul Ilie Gavril Bolojan, după demisia din 22 decembrie 2025 a lui Daniel Ovidiu David, întors rector la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

Săptămâna aceasta ar trebui să fie propus noul ministru al Educației, potrivit declarațiilor premierului Ilie Bolojan. Pe 13 ianuarie, prim-ministrul a precizat, pentru TVR 1, că s-a mers pe varianta în care „până la sfârșitul acestei luni să venim cu o propunere pentru un ministru care să preia acest portofoliu al educației”.

„Demisia domnului ministru David s-a suprapus cu perioada de final de an, deci cu partea de sărbători. Aveam două posibilități: să găsim o formulă rapidă sau să recurgem la varianta clasică, existând un interimat. Am mers pe această a doua variantă, în așa fel încât până la sfârșitul acestei luni să venim cu o propunere pentru un ministru care să preia acest portofoliu al educației, în așa fel încât împreună cu ceilalți colegi din guvern să poată lucra la pregătirea bugetului care ar urma să fie adoptat în a doua jumătate a lunii februarie”, a precizat prim-ministrul, pe 13 ianuarie, pentru TVR 1.
Marți, 13 ianuarie, Guvernul a anunțat oficial, printr-un anunț de presă, că premierul Ilie Bolojan i-a transmis președintelui Nicușor Dan propunerea de revocare a lui Daniel David din funcția de ministru al Educației și Cercetării, ca urmare a demisiei, și preluarea interimatului de către prim-ministrul României.



În acest context, Iolanda Cătinean, președintele Sindicatului din Învățământ „Spiru Haret” Mureș, a declarat, pentru Edupedu.ro, că viitorul ministru al Educației trebuie „să fie o persoană care să dea dovadă de empatie, să-și iubească meseria de cadru didactic”. „În momentul în care tu, ca profesor, iubești ceea ce faci, nu poți să faci rău colegilor tăi”, a menționat aceasta.
Întrebat de ce crede că nu se înghesuie nimeni să preia Ministerul Educației și Cercetării, consilierul prezidențial pentru educație, Sorin Costreie, a afirmat că „în zona politică, sunt mulți care vor să fie acolo, la butoane, dar e important să fie cine trebuie și să-și asume ce are de făcut”. Declarațiile au fost făcute în emisiunea Info Edu, de pe 18 ianuarie.

Sorin Costreie a declarat în exclusivitate pentru Edupedu.ro, pe 13 ianuarie, că „nu se înghesuie nimeni” să fie ministrul Educației pentru că primează tăierile și reducerile și atunci e greu să faci lucruri cu impact pe termen lung. E nevoie de un ministru din sistem, dar cu soliditate academică.

Demisia ministrului Educației și Cercetării, Daniel-Ovidiu David, a fost anunțată public pe 22 decembrie și constatată oficial abia pe 14 ianuarie, după 23 de zile de amânare. Acum, premierul Ilie Bolojan spune că Guvernul speră ca „până la sfârșitul acestei luni (n. red. ianuarie 2026)” să vină cu o propunere pentru un nou ministru, invocând încă din 3 ianuarie discuții la PNL pentru găsirea unui titular.

Potrivit surselor Edupedu.ro, printre variantele luate în calcul de PNL și de premierul Ilie Bolojan pentru funcția de ministru al Educației și Cercetării, în discuțiile de la începutul lunii ianuarie, s-au aflat în ultima perioadă rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea – al cărui nume a suscitat însă numeroase critici privind acuzația de plagiat semnalată într-o anchetă publicată de Pressone.ro, semnată de Emilia Șercan – și consiliera de stat la Cancelaria prim-ministrului, Luciana Antoci, potrivit surselor Edupedu.ro; de asemenea, conform acelorași surse, la finalul lunii decembrie 2025 a fost vehiculat în PNL și numele Măriucăi Talpeș, variantă care a picat.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Ioan Slavici, patriot și/sau trădător?

Colocviile Muzeului Țării Crișurilor

Ioan Slavici, patriot și/sau trădător?

Muzeul Țării Crișurilor Oradea - Complex Muzeal propune în cadrul manifestărilor cultural-științifice desfășurate sub egida „Colocviile Muzeului Țării Crișurilor" conferința Ioan Slavici, patriot și/sau trădător? (între devotamentul național și realitățile geopolitice), susținută de prof. univ. dr. Ioan Bolovan, membru corespondent al Academiei Române, și moderată de prof. univ. dr. Gabriel Moisa, manager al Muzeului Țării Crișurilor Oradea - Complex Muzeal.

Organizată de instituția muzeală, Facultatea de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării și Centrul de Studii Interdisciplinare Oradea-Chișinău, aflat sub egida Academiei Române, în parteneriat cu Consiliul Județean Bihor și Primăria Municipiului Oradea, manifestarea va avea loc în 16 iunie 2022, în sala de conferințe a Muzeului Țării Crișurilor (Str. Armatei Române, nr. 1/A), cu începere de la ora 17.00. 
Conferința propune o dezbatere interesantă, care are ca figură centrală pe scriitorul Ioan Slavici - patriot și/sau trădător?. „Este binecunoscut dar și de necontestat rolul lui Ioan Slavici în crearea, apărarea și promovarea culturii naționale românești din Transilvania în timpul dualismului austro-ungar.  Cu toate acestea, în ultimul secol, lui Slavici i s-a pus de câteva ori eticheta de „trădător" al intereselor neamului, iar între 1914 și 1918 chiar și aceea de ,,spion"  al Germaniei și Austro-Ungariei" (prof. univ. dr. Ioan Bolovan). Fără a avea pretenția de a da un verdict definitiv, conferința propune astfel o analiză a unora dintre opțiunile și faptele lui Ioan Slavici într-un context mai larg, istoric și istoriografic.
Ioan Bolovan, membru corespondent al Academiei Române, este profesor universitar la Universitatea ,,Babeș-Bolyai" din Cluj-Napoca și cercetător științific I la Centrul de Studii Transilvane al Academiei Române, director din iunie 2018 al Institutului de Istorie „George Barițiu" al Academiei Române și președinte al comisiei mixte de istorie româno-maghiară. Cu o carieră academică de excepție, Ioan Bolovan a obținut premii și distincții înalte, între care amintim Medalia Crucea Nordului, acordată de Episcopia Ortodoxă Română a Scandinaviei (2017), Medalia Crucea Transilvană acordată de către Mitropolia Clujului, Maramureșului și Sălajului (2019), Doctor Honoris Causa al Universităţii „Aurel Vlaicu" din Arad (2018), Premiul „Mihail Kogălniceanu" al Academiei Române (2002), Premiul pentru excelenţă ştiinţifică al Universităţii „Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca (2008 și 2010), Premiul „Profesor Bologna" la Gala Naţională a ANOSR (2010), Premiul pentru domeniul Istorie al Journal for the Study of Religions & Ideologies, Medalia Universităţii „Vasile Goldiş" Arad (2011) și Premiul Fundației „Magazin Istoric" (2016).
Activitatea istoricului Ioan Bolovan este una vastă și recunoscută atât pe plan național, cât și internațional, fiecare întâlnire fiind un prilej de rememorare a faptelor înaintașilor noștri, dar și de analiză a evenimentelor ce marchează istoria contemporană.
Intrarea la conferință este liberă în limita a 150 de locuri. (Amalia M.)

Trimite email
joi, 29 ianuarie 2026 la 13:18:10 Ora standard a Europei de Est