Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate

Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate

Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Ambasadorul Franței în România, în vizită la Primăria Oradea

Joi,


Ambasadorul Franței în România, în vizită la Primăria Oradea
Primarul municipiului Oradea, Florin Birta, a primit joi (16 iunie 2022), vizita ambasadorului Franței în România, Excelența Sa Laurence Auer.

La întâlnire au participat și prefectul județului, Dumitru Țiplea, vicepreședintele Consiliului Județean Bihor, Călin Gal și deputatul Rozalia Biro, președinte al Comisiei pentru politică externă a Camerei Deputaților. Diplomatul și-a exprimat aprecierea față de modul în care administrația publică locală a transformat orașul, dar și vizavi de felul în care reușește să atragă fonduri europene pentru dezvoltarea acestuia.

Întâlnirea a oferit participanților prilejul de a discuta cu privire la importanța unei colaborări între partea română și cea franceză, iar edilul a vorbit despre ritmul accelerat de dezvoltare a orașului, posibil cu ajutorul banilor europeni.

„Trebuie să recunoaștem că fără fonduri europene nu am fi reușit să dezvoltăm orașul la un asemenea nivel. Au fost investite, în ultimii ani, peste 600 de milioane de euro în infrastructură, mobilitate urbană, sănătate, transport ș.a. și s-a pus accent pe partea economică, astfel că au fost realizate patru parcuri industriale, care ocupă o suprafață totală de aproximativ 250 de hectare, în cadrul cărora au fost create peste 10.000 de locuri de muncă. Noi, ca administrație publică locală, avem o colaborare foarte bună cu Camera Franceză de Comerț și Industrie în România și, de asemenea, ne înfrățim cu un mic oraș din Franța - Ceyrat, după numele căruia am denumit și o stradă din oraș. Ne dorim ca în viitor să deschidem un centru româno-francez la Oradea, iar o posibilă locație pentru acesta ar putea fi Palatul Episcopal Greco-Catolic, care va fi complet restaurat și în interior, în următorii doi ani'', a precizat Florin Birta.

S-a pus accentul, de asemenea, pe proiectele de dezvoltare a județului, vicepreședintele Consiliului Județean, Călin Gal, menționând că se are în vedere o infrastructură rutieră modernizată care ar duce și la creștere economică. În același context, el a precizat că, în Bihor, prind deja contur cinci parcuri industriale, care ar putea reține forța de muncă în zonele respective.

Prezent la întâlnire, prefectul Dumitru Țiplea a punctat cele două mari proiecte de infrastructură care privesc Oradea și Bihorul, respectiv drumul expres ce va lega orașul nostru de Arad, precum și modernizarea căii ferate dintre Cluj-Napoca și Episcopia Bihor. Țiplea a menționat și faptul că autoritățile județene vor ca Bihorul să devină cel mai curat județ din România.

Ambasadorul Franței în România și-a manifestat dorința de a intermedia o legătură între companiile din țara pe care o reprezintă cu autoritățile locale, în vederea unor colaborări viitoare pe diferite proiecte.

„Este pentru prima dată când mă aflu la Oradea, dar la București am auzit numai lucruri bune despre orașul d-voastră, care reprezintă un model în ceea ce privește modul în care reușiți să puneți în valoare clădirile istorice. Ceea ce ne dorim este să aducem investitori francezi în Oradea, pentru a afla oportunitățile pe care le au de a-și dezvolta afaceri aici. De asemenea, ne dorim să înlesnim colaborări viitoare cu oameni pregătiți, care ar putea să contribuie cu know-how-ul lor la proiectele pe care le aveți în plan. Foarte important este să avem o colaborare bună și cu Universitatea de aici, ai cărei absolvenți ar putea să fie angajații de mâine ai celor care vor să investească la Oradea", a precizat Excelența Sa Laurence Auer.

Oficialul a adus în discuție și aderarea României la Spațiul Schengen, precizând că se fac eforturi uriașe de susținere a țării noastre. Cu ocazia prezenței sale în orașul nostru, ES Laurence Auer va susține și o conferință despre viitorul Europei la Universitatea Oradea. (B.P.)