Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

19 octombrie 2026

Cum se pregătesc profesorii să țină pasul cu elevii care folosesc deja inteligența artificială?

Tot mai mulți profesori vor să înțeleagă tehnologia pe care elevii o folosesc deja, să își pregătească lecțiile mai eficient și să creeze activități mai atractive. Un program acreditat de Ministerul Educației și Cercetării și eligibil pentru Prima de carieră didactică le oferă posibilitatea să învețe practic, în sesiuni live, online, alături de un formator: Fundația pentru Educație Digitală organizează cursul „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”, adresat profesorilor, învățătorilor și educatorilor.

Vrei să afli mai multe despre curs înainte de a te înscrie?

Pe 20 octombrie, de la ora 18.00, Fundația pentru Educație Digitală organizează un webinar gratuit de prezentare a cursului „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”. Profesorii interesați pot afla cum se desfășoară sesiunile live, ce instrumente AI vor învăța să utilizeze și pot pune întrebări despre program. Participarea este gratuită, cu înscriere prealabilă: https://ai.fped.org/webinarii
Inteligența artificială este deja prezentă în viața elevilor: o folosesc pentru a căuta informații, pentru a redacta texte, pentru explicații și pentru rezolvarea unor exerciții. Pentru profesori apar întrebări noi: cum verificăm răspunsurile generate de AI? Cum încurajăm gândirea critică? Și cum folosim aceste instrumente fără să pierdem din vedere rolul esențial al profesorului?
În același timp, AI poate fi un sprijin în pregătirea materialelor didactice, adaptarea exercițiilor la nivelul clasei sau conceperea unor activități interactive. Pentru a valorifica aceste oportunități, cadrele didactice au nevoie nu doar de acces la instrumente, ci și de exemple relevante, exercițiu și îndrumare.

De ce vor profesorii să învețe să folosească AI?

Din experiențele participanților la programele Fundației pentru Educație Digitală se conturează trei motivații importante:
*dorința de a înțelege instrumentele pe care elevii le folosesc deja și de a-i ghida spre o utilizare responsabilă
*nevoia de a ține pasul cu schimbările tehnologice, fără să fie necesară o pregătire tehnică avansată
*interesul pentru lecții mai atractive și pentru reducerea timpului alocat unor sarcini repetitive.
De la fișe de lucru și teste adaptate la materiale vizuale și idei pentru proiecte, aplicațiile sunt diverse. Dar rezultatele generate trebuie verificate și adaptate, iar deciziile didactice rămân ale profesorului.

De la reticență la încredere: experiențele profesorilor

Profesorii care au parcurs deja cursul descriu atât câștiguri practice, cât și o schimbare de perspectivă asupra inteligenței artificiale.
Ana Maria Bîgu, profesor pentru învățământul primar la Școala Gimnazială Nr. 1 Tunari, evidențiază atât sprijinul formatorului, cât și timpul câștigat în activitatea didactică:
„Apreciez în mod deosebit răbdarea instructorului, doamna Nicolici, care ne-a oferit trucuri valoroase pentru a obține exact rezultatele dorite atunci când folosim AI.
De când am integrat inteligența artificială la clasă, nivelul meu de stres a scăzut considerabil și mă bucur de mult mai mult timp liber. Sincer, nu îmi mai pot imagina activitatea didactică fără acest sprijin”.
„M-a surprins diversitatea instrumentelor descoperite și posibilitatea de a crea materiale didactice interactive, creative și adaptate nevoilor fiecărui elev”, declară Andreea Raluca Misaroș, învățătoare la Școala Gimnazială „Alexandru Bohățiel”, Vultureni, județ Cluj.
În opinia sa, AI nu înlocuiește experiența cadrului didactic: „Am înțeles că inteligența artificială nu înlocuiește creativitatea și experiența profesorului, ci le poate completa și valorifica, atunci când este utilizată responsabil”.
„Acum privesc cu multă recunoștință și responsabilitate aceste instrumente pe care, până acum, nu le-am luat în serios, fiind chiar ușor reticentă în privința folosirii lor la clasă”, susține Antoaneta Mărășescu, profesoară de biologie la Liceul Tehnologic „Lorin Sălăgean”.
Profesoara spune că a descoperit instrumente precum ChatGPT, Gemini, NotebookLM și Canva, pe care își propune să le folosească în activitatea la clasă. Experiența ei arată că formarea poate fi utilă inclusiv celor care pornesc cu rezerve în privința tehnologiei.

15 ore live, online, cu formator — nu lecții video preînregistrate

Pentru a răspunde acestor nevoi, Fundația pentru Educație Digitală organizează cursul „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”, acreditat de Ministerul Educației și Cercetării și adresat profesorilor, învățătorilor și educatorilor.
Diferența importantă față de un curs online bazat pe înregistrări este modul de desfășurare: cele 15 ore de formare au loc în direct, la datele și orele stabilite pentru fiecare grupă, alături de un formator. Participanții pot pune întrebări, primesc explicații în timp real și lucrează pe exemple din activitatea școlară. Cursul presupune participare sincronă, nu vizionarea în ritm propriu a unor materiale înregistrate.

Programul include și 10 ore de activitate individuală, pentru aplicarea celor învățate.

Participanții explorează instrumente precum ChatGPT, Gemini, Copilot, NotebookLM și Canva, utilizări pentru pregătirea lecțiilor, materiale educaționale și diferențierea activităților, dar și principii de verificare a informațiilor și utilizare responsabilă a AI.
Grupele sunt organizate în diferite intervale orare, inclusiv pentru categorii de participanți cu nevoi apropiate, cum ar fi învățătorii și profesorii din diferite arii curriculare.

Program acreditat și eligibil pentru Prima de carieră didactică

Cursul are o durată totală de 25 de ore (15 ore live și 10 ore de activitate individuală) și acordă 1 credit ECTS. Costul participării este de 975 lei, iar programul este eligibil pentru plata prin Prima de carieră didactică. Fiind online, poate fi urmat din orice localitate din țară, păstrând interacțiunea directă cu formatorul și cu ceilalți participanți.
Cum se pot înscrie profesorii interesați?
Programa, calendarul grupelor, condițiile de participare și formularul de înscriere sunt disponibile la ai.fped.org.

„Oradea, un nou model de invidiat pentru ce înseamnă investițiile”

Ministrul Marcel Boloș, despre reabilitarea reţelelor de termoficare


„Oradea, un nou model de invidiat pentru ce înseamnă investițiile”
Aproximativ 20 de milioane de euro sunt investiți în cea de-a treia etapă de înlocuire a rețelelor de termoficare din municipiul Oradea. 98% din finanțarea proiectului se face din bani europeni, lucrările urmând să fie finalizate până la sfârșitul anului viitor. În cursul zilei de vineri, 16 septembrie 2022, Marcel Boloș, ministrul Investițiilor și Fondurilor Europene și Florin Birta, primarul municipiului Oradea au efectuat o vizită în teren pentru a vedea stadiul în care se află aceste lucrări.

La începutul lunii mai, au demarat lucrările la cea de-a treia etapă de înlocuire a rețelelor de termoficare din orașul Oradea. Valoarea proiectului este de 108.033.148,73 lei (fără TVA), aproximativ 20 de milioane de euro, contribuția nerambursabilă asigurată prin proiect fiind de 98% (85% FEDR+ 13% buget de stat), iar 2% din bugetul local.

Lucrările au loc în cadrul proiectului „Reabilitarea sistemului de termoficare urbană la nivelul Municipiului Oradea pentru perioada 2009-2028 în scopul conformării la legislația de mediu și creșterii eficienței energetice - Etapa III", LOT I Rețele și mini-puncte termice".

Se înlocuiesc aproape 50 km de conducte, pierderile scad de la 40 la 20%

Proiectul propune înlocuirea unor tronsoane din rețele termice primare și secundare, precum și puncte termice aferente sistemului centralizat de alimentare cu căldură din Oradea. Vor fi reabilitați 46,2 km de conducte din rețeaua termică primară și 2,6 km conducte din rețelele de termoficare primară ce înlocuiesc rețeaua secundară, 39 de mini-puncte termice și rețele de termoficare secundare în lungime de 1,10 km de traseu.

„Acest proiect este o preocupare a municipalității orădene pentru a se putea asigura pierderi cât mai mici și un cost rezonabil pentru energia termică livrată populației. Lucrările vor fi finalizate până la sfârșitul anului 2023, în acest moment stadiul lor de finalizare fiind de 35%. Este un proiect foarte important, având în vedere economia de care se discută în această perioadă. Cred că aceste economii pot fi făcute prin investiții. Din 2013, când aveam o pierdere de peste 40%, vom ajunge, la finalul lui 2023, să coborâm aceste pierderi aproape de 20%. La finalul acestei etape, mare parte din rețeaua de termoficare va fi reabilitată. În ultimii în 10-12 ani, în sistemul de termoficare din Oradea au fost pompate aproximativ 200 de milioane de euro pentru modernizarea și reabilitarea conductelor de termoficare", a precizat primarul Florin Birta.

Etapa a III-a va definitiva înlocuirea rețelei de transport și va consolida reabilitarea și modernizarea SACET Oradea (Sistemul de Alimentare Centralizată cu Energie Termică) prin reabilitarea de puncte termice și rețele de distribuție, iar acolo unde este posibil, tehnic și fezabil economic, renunțarea la punctele termice mari, de cvartal și înlocuirea acestora cu mini-puncte termice, la nivel de condominiu.

Peste 10 ani de investiții

Acest proiect este practic o complementare a celor două etape anterioare care s-au încheiat, iar sursa de finanţare o reprezintă Programul Operaţional Infrastructură Mare, Axa 7 „Creşterea eficienţei energetice la nivelul sistemului centralizat de termoficare în oraşele selectate" - program dedicat ce vizează continuarea lucrărilor de reabilitare propuse în Master Planurile sistemelor de încălzire centralizată din municipiile: Bacău, Botoşani, Focşani, Iaşi, Oradea, Râmnicu Vâlcea, Timişoara. Proiectul este implementat de Primăria Oradea prin Direcția de Management Proiecte cu Finanțare Internațională.

Oradea este al doilea oraș după București ca număr de abonați la sistemul centralizat, având peste 77.000 de abonați.

„Cei peste 10 ani de când se investește în sistemul centralizat de alimentare cu energie termică al municipiului Oradea își arată roadele în această perioadă, când preocuparea tuturor este de a asigura energia necesară pentru populație la costuri cât mai mici. Faptul că s-a început și continuat acest proces nu poate decât să ne bucure. Iată un nou model de invidiat pentru ceea ce înseamnă investițiile făcute cu consecvență și materializate pe parcursul anilor, astfel încât această problemă să treacă aproape neobservată la nivelul municipiului Oradea", a punctat Marcel Boloș, ministrul Investițiilor și Fondurilor Europene.

Autonomia energetică a satelor

Potrivit acestuia, ministerul pregătește programe de finanțare care să asigure independenţa energetică și pentru mediul rural.

„Noi, pe lângă ceea ce înseamnă independența energetică și susținerea publică de alimentare cu energie termică, lucrăm pentru a propune comisiei în PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență), în noul capitol, RepowerEU, un tip de proiecte pentru sate prin care să se asigure autonomia energetică a satelor. Printr-o serie de proiecte pilot ne dorim să poată fi achiziționate panouri fotovoltaice pentru utilizarea energiei solare, să avem o alternativă de consum la nivelul comunităților locale și gospodăriilor, dar studiem și problema acestor SACET-uri (Sisteme de Alimentare Centralizată cu Energie Termică) de mici dimensiuni care, utilizând biomasa sau resurse regenerabile în mixaj, să poată prin cogenerare să livreze apa caldă și căldura necesară populației de la sate. Este un concept pe care l-am văzut în Germania și care funcționează foarte bine".

Potrivit ministrului Boloș, ministerul are în vedere șapte proiecte pilot pe care să le implementeze prin PNRR, iar modelele să fie urmate de către primării și autoritățile locale astfel încât să fie asigurată căldura și apa caldă, cel puțin, din resurse regenerabile.

Vedeți mai multe poze în Galeria foto: „Oradea, un nou model de invidiat pentru ce înseamnă investițiile”.