Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
28 martie 2024

Regulile pentru gradația de merit a profesorilor se vor modifica „într-un timp relativ scurt”, anunță Ligia Deca: Nu putem să venim cu revoluții acolo
Ligia Deca, ministrul Educației, a declarat luni, 25 martie, în cadrul unei conferințe de presă, că metodologia gradației de merit pentru profesori va fi revizuită și „e un ordin de ministru care trebuie emis într-un timp relativ scurt”. Pe 11 martie 2024, Ligia Deca spunea că în Ministerul Educației au loc discuții în prezent cu privire la „regândirea gradației de merit” și „regândirea treptelor de salarizare” a profesorilor.
Amintim că ordinul de ministru cu noile reguli pentru gradația de merit a profesorilor, programat să apară de Ziua Păcălelii, în acest an, a fost mutat pe 2 aprilie de Ministerul Educație, potrivit unui document publicat în Monitorul Oficial.
Ministrul Educației a spus luni că lucrează cu specialiștii OCDE pentru un cadru de evaluare de performanță potrivit pentru România: „Un alt sfat al lor este ca acest cadru să nu fie implementat brusc. Este nevoie de pilotare, este nevoie de timp de acomodare și este nevoie de predictibilitate pentru cadrele didactice”, a spus Deca.
„Prima discuție pe care o avem în acest sens este cea legată de revizuirea metodologiei gradației de merit, e un ordin de ministru care trebuie emis într-un timp relativ scurt. Și acolo avem prima discuție. Sigur, nu putem să venim cu revoluții acolo, pentru că, practic, e nevoie de un pic de timp să mergem pe recomandările OCDE.
Recomandările OCDE vorbesc și despre corelarea etapelor de promovare în carieră cu standarde profesionale, deci este vorba de o construcție a carierei didactice mai amplă, este vorba de timp pentru a putea avea rezultate obiective, de tipul evaluării standardizate pentru elevi, ca să poți să ai oglinda valorii adăugate la clasă. Și ne propunem, sigur, să venim cu o serie întreagă de propuneri, dar, din nou, aceste schimbări nu se pot întâmpla peste noapte”, a precizat Ligia Deca...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
12 martie 2024

Peste 12.000 de profesori și aproape 170.000 de elevi și studenți, parte din proiectele educaționale ale organizației Școala de Valori, în cei 14 ani de activitate (P)
Într-o lume într-o continuă schimbare, Școala de Valori continuă și ea să își împlinească misiunea de a călăuzi tinerii să învețe să devină creatorii propriilor vieți. Cu o experiență de 14 ani în crearea de proiecte educaționale, Școala de Valori a impactat pozitiv viața celor aproape 170.000 de elevi și studenți, precum și a celor aproximativ 12.000 de profesori.
Școala de Valori este o asociație non-guvernamentală înființată în 2009, care și-a oficializat activitatea în 2010, începând cu proiectul GROW, acum cunoscut sub numele de growedu.ro. Începând cu anul trecut, asociația și-a extins misiunea și în Diasporă. L’école des Valeurs este primul avanpost Școala de Valori în spațiul european, cu scopul de a susține dezvoltarea personală și profesională a românilor care trăiesc în Diasporă: https://lecoledesvaleurs.eu/ .

Școala de Valori rămâne implicată în susținerea educației la nivel european și în implementarea de proiecte Erasmus Plus, cu accent pe integrarea tinerilor pe piața muncii, deoarece învățarea continuă centrată pe valori este cheia cu care tinerii pot să-și atingă sau, de ce nu, să își depășească potențialul maxim.

În decursul celor 14 ani, Școala de Valori a fost alături de elevii din școala primară la cei din liceele tehnologice sau teoretice, i-a susținut în procesul de alegere a traseului educațional și de carieră. Studenții au cunoscut procesul de transformare al proiectelor Școala de Valori și, acum, sunt gata să fie antreprenori sau angajați cu competențe antreprenoriale, care știu că locul lor este într-un domeniu care să fie în armonie cu abilitățile lor personale. Pentru că profesorii sunt cheia dezvoltării elevilor, Școala de Valori se implică în crearea unor experiențe educaționale unice, interactive și inspiraționale, care vizează nu doar formarea inițială dar și pe cea continuă, adresând competențele de care au nevoie pentru a lucra cu elevii contemporani.

Credem cu tărie în puterea oamenilor de autodepășire...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 februarie 2024

Statul plătește suplimentar 56 de universități de stat și particulare, în acest an, ca să formeze peste 32 de mii de viitori profesori. Cea mai mare creștere față de anul universitar precedent e la Universitatea din Oradea – 700 de locuri în plus

În anul universitar 2023-2024, statul vrea să formeze peste 32.200 de studenți care ar putea să devină profesori, potrivit datelor din ordinul ministrului Educației nr. 6.234/2023. Este vorba despre ordinul prin care a fost aprobată lista universităților cu programe de formare psihopedagogică. Numărul locurilor a crescut cu aproape 20% față de anul trecut, cu mențiunea că anul trecut în listă nu figura numărul de locuri pentru o serie de universități, iar o universitate particulară este nouă pe această listă – Universitatea „Tibiscus” din Timișoara, care primește 100 de locuri.
Amintim că 56 de universități vor organiza programe de formare psihopedagogică pentru profesori, în anul universitar 2023-2024. Acest lucru înseamnă că pot fi școlarizați 32.250 de studenți care vor să devină profesori.

În anul universitar 2023-2024, la fel ca în fiecare an, universitățile cu cei mai mulți studenți care pot fi școlarizați sunt următoarele:

Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca – 3.500;
Universitatea din București – 3.000;
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași – 2.400;
Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București – 1.600;
Universitatea din Craiova – 1.500;
Universitatea din Oradea – 1.500;
Universitatea de Vest din Timișoara – 1.500;
Universitatea „Transilvania” din Brașov – 1.100;
Academia de Studii Economice din București – 1.000;
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu – 1.000;
Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava – 1.000;
În anul universitar 2022-2023, numărul maxim de studenți care au putut fi școlarizați a fost de 26.880. Creșterea cu 5.370 de studenți este influențată de faptul că pe lista de anul trecut în dreptul a 6 universități era afișat „N/A”. Dacă aceste 6 universități și-a menținut cifra de școlarizare pentru modulul psihopedagogic, atunci noutățile ar fi doar în dreptul Universității Tehnice de Construcți București, care primește 50 de locuri în plus, la Univeristatea din Oradea, care are o creștere de 700 de locuri și la Universitatea din Petroșani – 30 de locuri în plus.

Regulile de finanțare pentru universități prevăd că pentru un student la licență, care urmează modulul de pregătire pedagogică, instituția de învățământ primește cu 16% din alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar mai mult decât pentru un student care nu urmează acest modul. Pentru un student la master, care urmează de regula modului II pedagogic, finanțarea este cu 32% peste alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar.

Campus pentru învățământ dual, după modelul din Brașov

Campusul pentru învățământ special devine unul pentru învățământ dual

Campus pentru învățământ dual, după modelul din Brașov

Președintele Consiliului Județean Bihor, Ilie Bolojan, a anunțat într-o conferință de presă susținută marți, 20 septembrie 2022, dezvoltarea și dotarea unui campus pentru învățământ dual în Municipiul Oradea.

Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) este oportunitatea de finanțare a acestui proiect. Pe componenta de educație, prin PNRR se alocă 338 de milioane de euro pentru dezvoltarea a 10 consorții regionale și dezvoltarea și dotarea a 10 campusuri profesionale integrate.
În acest scop, Consiliul Județean Bihor propune înființarea unui consorțiu format din Consiliul Județean Bihor și Primăria Oradea, Universitatea Oradea, Inspectoratul Școlar Județean Bihor, unitățile de învățământ tehnologic și profesional și cei mai mari agenți economici din județul Bihor. Responsabilitățile fiecărui partener al consorțiului vor fi stabilite în următoarea perioadă.
Consorțiul ne-ar permite să acționăm împreună pentru consolidarea acestui învățământ dual, în așa fel încât să avem oameni mai bine pregătiți, să avem sectorul privat implicat mult mai mult în pregătirea următorilor angajați, să avem consolidată legătura dintre Universitatea Oradea și mediul privat, în așa fel încât să creăm condiții pentru dezvoltare. Pentru dezvoltarea județului în anii următori, este o necesitate existența unor oameni cu bune calificări profesionale, cu salarii bune pe piața forței de muncă. Prin urmare, pentru noi consolidarea învățământului dual rămâne o prioritate și în anii următori, nu doar în Municipiul Oradea, ci în tot județul Bihor", a precizat Ilie Bolojan.
Campusul pentru învățământ special devine unul pentru învățământ dual
În al doilea rând, Consiliul Județean Bihor propune reconversia campusului școlar care este în construcție pe strada Ceyrat din Municipiul Oradea, dintr-un campus pentru învățământ special în unul pentru învățământ dual.
Din datele Inspectoratului Școlar Județean Bihor, se constată faptul că numărul elevilor înscriși în unitățile de învățământ special este în scădere. În anul școlar 2019 - 2020 erau înscriși 858 de elevi, iar în 2020 - 2021, 773.
De asemenea, atât școlile speciale, cât și Inspectoratul Școlar Județean, consideră că este inoportună reunirea tuturor ciclurilor de școlarizare în același spațiu, precizând că elevii preșcolari nu sunt compatibili cu elevii cu tulburări de comportament din ciclul profesional. Interacțiunea cu elevi de alte vârste și diagnostice ar putea duce la stagnări în evoluție.
În plus, Ministerul Educației își propune integrarea unui număr cât mai mare de elevi din învățământul special în cel de masă. Așadar, campusul aflat în prezent în construcție este supradimensionat față de necesitățile și prognozele legate de învățământul special din județul Bihor.
Campusul poate fi foarte ușor reconfigurat, pentru că lucrările acoperă toate necesitățile unui campus general: sunt spații de cazare, ateliere de lucru, săli de curs, bibliotecă, cabinet medical, cantină, sală de mese. Prin urmare, respectă toate necesitățile unui spațiu general de învățământ, inclusiv pentru cel dual", a adăugat președintele Consiliului Județean Bihor, Ilie Bolojan, în conferința de presă.
Un avantaj al dezvoltării unui campus pentru învățământul dual este poziționarea geografică a acestuia. Se află în imediata vecinătate a Universității Oradea și a viitorului Parc Științific și Tehnologic, un proiect realizat din fonduri europene de Consiliul Județean Bihor.
Companiile mari din județul Bihor se vor implica, de asemenea, în susținerea acestui tip de învățământ atât prin predare, cât și prin dotarea unor spații și alocarea unor burse pentru elevi.
Ilie Bolojan a mai precizat „Modelul nostru este Școala Profesională Germană Kronstadt din Brașov. La materiile de specialitate, ne vom baza pe inginerii și maiștrii de la marile companii. Una dintre problemele pe care le-am realizat în acești ani este o ușoară decuplare a sistemului de învățământ față de mediul economic. Companiile erau reticente să dezvolte clase de învățământ dual, pentru că materiile de specialitate care se predau acolo nu aveau nicio legătură cu ceea ce face o companie în realitate. Sunt convins că se va dovedi în anii următori că majoritatea absolvenților sunt angajați de către companiile care vor avea clasele de învățământ dual".
Finanțarea cu fonduri europene reprezintă o oportunitate pentru dezvoltarea acestui proiect în valoare de aproximativ 16 milioane de euro, fără TVA. În prezent, construcția este realizată în proporție de 80%, toate decontările făcute către constructor fiind alocate din bugetul propriu al Consiliului Județean Bihor.
Atât înființarea consorțiului, cât și reconversia campusului școlar vor fi pe ordinea de zi a ședinței ordinare de joi, 22 septembrie.

Trimite email
vineri, 29 martie 2024, 09:41:19 Ora standard a Europei de Est