Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
13 noiembrie 2026

BREAKING În anul școlar 2027-2028, clasele din mediul urban vor avea cu cel puțin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de lege – proiect

Ana MOISE

Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare pentru 2027-2028, se va analiza situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de Legea nr. 198/2023, conform proiectului metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare pentru anul școlar 2027-2028, pus în consultare publică pe 12 noiembrie de Ministerul Educației și Cercetării.
Proiectul metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare în anul școlar 2027-2028 introduce criterii noi pentru planificarea claselor din mediul urban și din municipii, plus obligația verificării pe baza datelor din SIIIR a situațiilor elevilor înscriși în aceeași formațiune de studiu de cel puțin de 3 ori.
Propunerea vine în contextul în care Sorin Ionescu, ministru delegat pentru Învățământul Preuniversitar, a criticat clasele supraaglomerate. Acesta a spus că „34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu”, la audierea din Parlament pentru funcția de ministru, de pe 19 octombrie.
„N-am avut acces la toate aceste date ale ministerului, dar eu cred că 34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu. Toată Europa militează pentru scăderea numărului de elevi. De ce? Mai puțini elevi înseamnă un cadru didactic mai concentrat pe activitatea didactică”, a declarat Sorin Ionescu.
Edupedu.ro a scris că Federația Părinților Edupart a semnalat conducerii ISMB clase pregătitoare 2026 cu 28 și 29 de elevi: Vă adresăm rugămintea să dispuneți o analiză juridică corectă
În anul școlar 2025-2026, 2.405 formațiuni de studiu funcționau cu mai mulți elevi decât permite legea, potrivit unui răspuns al Ministerului Educației transmis Camerei Deputaților. Într-un liceu din Brașov a fost raportată o clasă cu 51 de elevi, cu 21 peste plafonul legal, potrivit datelor prezentate de Edupedu.ro.
Fostul ministrul al Educației, Mihai Dimian, a spus că numărul final al elevilor dintr-o clasă de nivel primar ar trebui să fie 24: „Noi am pornit de la ideea că media 24, că în anumite situații poți să crești până la 28. După care am adăugat minorități, am adăugat CES și tot creștem numărul acesta”.
Prevederile din proiectul pentru anul școlar 2027-2028

Art. 3. – „Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare, în cadrul criteriului economic se vor analiza următoarele aspecte:

a) situaţia claselor paralele despre care se estimează, pe baza datelor înregistrate în SIIIR, că la sfârşitul anului şcolar au efective sub limita minimă stabilită prin lege şi a căror comasare se impune fie la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică şi în structurile arondate acesteia, fie la nivelul localităţii/unităţii administrativ-teritoriale, în raport cu prevederile art. 23 alin. (1), (1^1), (1^2) şi alin. (1^3) lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

b) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

c) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din municipii, astfel încât acestea să funcționeze cu cel mult 2 elevi sub limita maximă prevăzută la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare...

Soluții pentru a avea resursa proprie de energie electrică și derularea de proiecte pentru dezvoltarea instituțională

Criza economică și creșterea continuă a prețurilor și costurilor au determinat conducerea Universității din Oradea să găsească

Soluții pentru a avea resursa proprie de energie electrică și derularea de proiecte pentru dezvoltarea instituțională

În conferința de presă de joi (22 decembrie 2022), rectorul Universității din Oradea, domnul prof. univ. dr. habil. Constantin Bungău și-a propus să puncteze realizările importante ale instituției pe care o conduce, pe 2022, după reluarea activității, din luna martie, la final de pandemie; iar cu participarea prorectorilor și a coordonatorilor de proiecte, să ne prezinte proiectele importante implementate și derulate la nivelul instituției, mai cu seamă, cele șase proiecte pentru dezvoltarea instituțională, dar și propuneri pentru 2023.

Dacă pandemia a forțat mâna instituțiilor în asigurarea infrastructurii digitale, războiul din Ucraina și criza economică pe care a declanșat-o au determinat instabilitate prin creșterea prețurilor și a costurilor. De aici, preocupări sporite la nivelul conducerii Universității pentru a asigura nivelul trei de resurse de energie, pe lângă cele geotermale ,,pentru a avea resursa proprie de energie electrică. Deja am montat 60 de kilowați panouri fotovoltaice; urmează ca până în luna februarie să mai montăm încă cel puțin 250 de kilowați panouri fotovoltaice pe clădirile eligibile din campusul universitar și în 2023 și pe alte clădiri pe care le are universitatea în oraș (pe Magheru și Delavrancea); clădirea de la Medicină nu este un obiectiv eligibil fiind o clădire de patrimoniu; probabil va intra într-o reabilitare majoră; acolo nu vom face această investiție, a precizat domnul rector Constantin Bungău.
Despre învățământul dual la nivel academic, se vorbește, dar se așteaptă metodologiile clare de aplicare
,,Ne pliem pe noua legislație care prevede învățământ dual implementat la nivel de studii universitare. Avem un parteneriat foarte bun cu Primăria Oradea și Consiliul Județean, dar și cu liceele cu profil tehnologic, cu companiile care se vor alătura acestui campus pentru învățământ dual...
Ne pliem pe noile reglementări, pentru că este o reglementare nouă, dar care nu are încă metodologii clare de aplicare. Lucrurile acestea trebuie rezolvate la nivel de metodologii specifice, cum ar fi ARACIS-ul și după aceea le putem implementa în cadrul universității noastre", ne-a explicat domnul rector.
Pe partea de internaționalizare, trebuie să dezvoltăm foarte mult și agresiv această componentă
... ,, pentru că avem nevoie de un statut recunoscut ca universitate puternică, europeană, pentru a atrage cât mai mulți studenți din afara țării. De aceea trebuie să avem programe puternice în limba engleză, la licență, la master, la doctorat toate sunt eligibile".
Universitatea din Oradea a reușit să aplice și să câștige un proiect mare EU GREEN care se va derula de la 1 ianuarie 2023, timp de patru ani, în cadrul unei alianțe de universități europene din care face parte și Universitatea din Oradea, dar nu aceasta înseamnă internaționalizare, după cum avea să sublinieze domnul rector, ,, pentru că aplicăm continuu pentru cele două componente majore cu finanțare pentru Erasmus (...), mobilități în interiorul Europei și mobilități în afara Europei. În acest sens, am atras cea mai mare sumă la nivel național, un milion de euro din cele opt pe care România le-a pus la dispoziție pe această axă"!
În continuare, coordonatorii celor șase proiecte pentru dezvoltarea instituțională au prezentat denumirea proiectului, bugetul pe care l-au avut la dispoziție și rezultatele proiectului...
La finalul conferinței, domnul rector Constantin Bungău ne-a oferit o surpriză muzicală video, un colind interpretat de studenții Departamentului de Muzică de la Facultatea de Arte, dirijați de doamna lector univ. dr. Carmen Rus, colind pe care și noi vi-l oferim în dar, tot video, pe pagina de EDUCAȚIE Facebook OviDan.
Ovidiu Dan

Trimite email
sâmbătă, 21 noiembrie 2026 la 21:28:15 Ora standard a Europei de Est