Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Studenţii români din străinătate să beneficieze de asigurare medicală când vin în România

Senatorii PNL Nicoleta Pauliuc şi Adrian Hatos au iniţiat un proiect de lege prin care

Studenţii români din străinătate să beneficieze de asigurare medicală când vin în România

Senatorii PNL Nicoleta Pauliuc şi Adrian Hatos au iniţiat un proiect de lege prin care studenţii şi doctoranzii români care învaţă în străinătate vor beneficia de asigurare de sănătate gratuită la venirea în ţară.

Prevederea urmează să li se aplice studenţilor și studenţilor doctoranzi înmatriculați într-o instituție de învățământ superior acreditată din Uniunea Europeană / Spațiul Economic European, Confederația Elvețiană şi Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord. Au fost cazuri multiple în care tinerii studenţi români din străinătate veniţi acasă nu au beneficiat de servicii medicale decontate din cauza unei interpretări a Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate cum că aceştia nu pot fi asimilaţi celor care învaţă pe teritoriul României.
„Legea vine să lămurească o interpretare nefirească a C.N.A.S. care susţinea că studenţii români din străinătate care vin în România nu au aceleaşi drepturi conform legii cu studenţii români care studiază în ţară. Este evident necinstit faţă de nişte tineri bine pregătiţi pe care ni-i dorim să se întoarcă acasă şi să contribuie aici la dezvoltarea României. Şi cum să facă asta câtă vreme semnele pe care le transmite statul român, prin C.N.A.S., sunt tocmai în ideea că nu sunt bineveniţi! Mi se pare absolut normal ca toţi tinerii sub 26 de ani care sunt studenţi să beneficieze de asigurare de sănătate şi dacă învaţă în România, şi dacă învaţă în străinătate. Mai ales că suntem ţara din UE cu cel mai mic procent de absolvenţi de studii superioare - doar 18% din populaţia cu vârsta cuprinsă între 25 şi 74 de ani la o medie europeană care depăşeşte 30%", a declarat senatoarea Nicoleta Pauliuc.
Au existat mai multe speţe în care studenţii nedreptăţiţi au acţionat în instanţă statul român. Toate deciziile de până acum au fost unanime în sensul acordării acestor drepturi şi, totuşi, acest cadru de intepretare discriminator, folosindu-se în mod incorect principiul teritorialităţii, deşi discutăm de cetăţeni români, este în continuare folosit de C.N.A.S. invocându-se neclaritatea din legea actuală (95/2006) care reglementează reforma în Sănătate.
„Constituţia României, la articolul 16, spune foarte clar că toţi cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări. Legea pe care am iniţiat-o vine să elimine o astfel de discriminare şi să creeze un cadru coerent în care studenţii români - indiferent că învaţă în România sau oriunde în Europa - să beneficieze de drepturile lor legale fără să mai fie nevoiţi să-şi caute dreptatea prin instanţe. Bugetul Asigurărilor Sociale nu este grevat semnificativ de această măsură, dar reuşim să mai eliminăm de pe rolul instanţelor nişte dosare care n-ar fi trebuit să ajungă acolo în primă instanţă dacă textul legal era coroborat cu Legea Fundamentală şi se înţelegea foarte clar că Legiuitorul a vrut să acorde această asigurare medicală tuturor studenţilor şi doctoranzilor", a concluzionat senatorul Adrian Hatos.
Biroul parlamentar al senatorului Adrian Hatos

Trimite email
luni, 25 mai 2026 la 17:52:42 Ora de vară a Europei de Est