Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

31 octombrie 2025

Pe 1 noiembrie are loc cel mai amplu eveniment educațional de robotică din România, dedicat elevilor pasionați de tehnologie, programare și inovație:
Finala Concursului Național de Robotică Nextlab.tech 2025 (P)
Sâmbătă, 1 noiembrie 2025, are loc la Palatul ASE din București, Piata Romana 6, finala Concursului Național de Robotică Nextlab.tech 2025. Noutatea acestei ediții este că elevii vor expune proiectele lor pentru public pe durata întregii zile, oferind vizitatorilor ocazia să descopere inovațiile lor în mod direct.
Concursul este organizat de Asociația ,,Clubul Informaticii Economice – CyberKnowledgeClub” (CKC), fondată de cadre didactice ale Facultății de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică, ASE București, în parteneriat cu Colegiul Național ,,Sf. Sava” din București. Banca Comercială Română este sponsor principal la nivel național al acestui program, alături de care contribuie și compania SAP România si EdAstra Tech.
Sprijinul logistic este oferit de start-up-ul Nextlab.tech.
Nextlab.tech este cel mai mare concurs de robotică din România și este înregistrat în calendarul Ministerului Educației și Cercetării.
La acest eveniment educațional de robotică din România, dedicat elevilor pasionați de tehnologie, programare și inovație sunt așteptați sute de tineri din întreaga țară care își vor prezenta creațiile în cadrul probelor de Robotică Creativă, Robotică Sustenabilă și Verde, Line Follower și Labirint.
Participanții vor avea în continuare ocazia să își testeze roboții și să participe la sesiuni de jurizare organizate de specialiști din domeniul IT și educațional. Punctajele vor fi anunțate la finalul zilei, iar festivitatea de premiere se va desfășura a doua zi în format hibrid.
Vizitatorii sunt bineveniți să participe și să exploreze lumea fascinantă a roboticii educaționale.
Agenda finalei Concursului Național de Robotică Nextlab.tech 2025
Data: 1 – 2 noiembrie 2025
Locația: Academia de Studii Economice din București (ASE) – Piața Romană 6, et. 3-4, București 010552
Sâmbătă, 1 noiembrie 2025
8:00 –9:00 – Acces invitați și participanți / Deschiderea înscrierilor
9:00 – 9:30 – Festivitatea de deschidere (în AMFITEATRU I din clădirea Ion N Angelescu ASE)
9:30 – 10:00 – Pregătirea proiectelor pentru prezentare în zonele alocate de organizatori
10:00 – 13:00 – Jurizarea proiectelor (program specific în funcție de probă)
13:00 – 13:30 – Pauză de masă
13:30 – 17:00 – Jurizarea proiectelor (program specific în funcție de probă)
17:15 – Termen limită pentru depunerea contestațiilor

18:00 – Afișarea rezultatelor parțiale (la probele concursului)
18:00 – 18:45 – Organizarea și desfășurarea probelor de baraj
Duminică, 2 noiembrie 2025
10:00 – Afișarea rezultatelor finale pe site-ul oficial al concursului:
12:00 – Premierea participanților în format hibrid.
Vă așteptăm să fiți alături de tinerii inovatori care modelează viitorul roboticii în România!

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

6 mai 2025

Studenții, masteranzii și doctoranzii ar putea primi burse de studiu în străinătate, printr-un concurs național organizat de Ministerul Educației – proiect de Hotărâre de Guvern

Tinerii români interesați să studieze în afara țării ar putea să primească burse finanțate din bugetul de stat și din fonduri speciale ale Ministerului Educației și Cercetării, potrivit unui proiect de Hotărâre de Guvern pus în consultare publică. Bursele sunt destinate pentru licență, masterat, doctorat, dar și pentru cercetare sau cursuri de vară și vor fi acordate prin concurs național, prevede proiectul.
Fondul de burse „se poate constitui atât din sume de la bugetul de stat cât și din veniturile proprii ale Ministerului Educației și Cercetării provenite din procentul de 5% din încasările în valută aferente taxelor percepute de instituțiile de învățământ superior de stat de la studenții și cursanții străini”, este menționat în proiectul de hotărâre.
Bursele în străinătate pot acoperi, total sau parțial, cheltuielile cu taxele de școlarizare, cazare, hrană, întreținere în străinătate etc.
Potrivit notei de fundamentare, bursele vor fi disponibile pentru:
studii universitare complete și parțiale de licență, de masterat și de doctorat;
studii postuniversitare și postdoctorale;
stagii de cercetare/specializare;
stagii de formare postuniversitară și postdoctorală;
cursuri de vară.
Bursele se vor obține prin concurs național organizat de Ministerul Educației și Cercetării, iar regulamentul de concurs urmează să fie elaborat.
Numărul de luni de bursă, tipurile de bursă, domeniile pentru care se acordă bursele, precum și cuantumul bursei lunare, în euro, pe țări/pe tip de bursă se vor stabili anual prin ordin al ministrului Educației și Cercetării, care se publică în Monitorul Oficial al României.
Mai mult, „Ministerul Educației și Cercetării asigură o sumă necesară acoperirii
asigurării medicale, doar în cazul în care aceasta nu este acoperită de regulamentele
europene în vigoare, precum și transportul internațional din România până la locul de
stagiu și retur, o singură dată pe an universitar, dacă acesta nu este asigurat de partea
primitoare”, mai este menționat în documentul oficial.
Domeniile de interes pentru România, pentru care vor fi acordate bursele, sunt următoarele:
energie; bioeconomie; tehnologia informațiilor și a comunicațiilor; spațiu și securitate; mediu și schimbări climatice; eco-nano-tehnologii și materiale avansate; sănătate…

„In memoriam Barbu Ștefănescu”

Exerciții de admirație - debut emoționant al Sesiunii de comunicări științifice


„In memoriam Barbu Ștefănescu”
Oamenii de știință, în general, și istoricii, în mod particular, își dezvăluie arareori emoțiile în public. Acesta e motivul pentru care ședința inaugurală a Sesiunii de comunicări științifice dedicată memoriei profesorului, muzeografului și istoricului Barbu Ștefănescu a fost una cu totul și cu totul specială.

La evenimentul dedicat comemorării unui deceniu de la trecerea în neființă a celui care a fost prorector al Universității din Oradea și director al Muzeului Țării Crișurilor: istorici, oameni de cultură și prieteni ai profesorului Ștefănescu au avut ochii în lacrimi.

Sesiunea de comunicări științifice „In memoriam Barbu Ștefănescu" are loc în zilele de 16-17 februarie 2023, la Muzeul Țării Crișurilor, sub patronajul instituției muzeale și al Universității din Oradea.

La eveniment participă istorici, geografi, etnologi, antropologi și arheologi din: Italia, Ungaria, Republica Moldova și România.

Secțiunea inaugurală a Sesiunii de comunicări științifice „In memoriam Barbu Ștefănescu" a fost dedicată evocării memoriei profesorului.

În deschidere, prof. univ. dr. Gabriel Moisa, decanul Facultății de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării, director al Muzeului Țării Crișurilor, a remarcat că evenimentul pe care l-a pus la cale „este unul aparte, deoarece profesorul Barbu Ștefănescu rămâne un reper pentru cercetarea științifică și viața academică a Oradiei". Istoricul a rememorat emoția pe care a trăit-o când s-a aflat în situația de a-i vorbi soției profesorului Ștefănescu despre intenția de a organiza sesiunea de comunicări științifice. „Sperăm să ne ridicăm la înălțimea așteptărilor doamnei prof. univ. dr. Florica Ștefănescu", a declarat prof. univ. dr. Gabriel Moisa.

Vorbind în numele Universității din Oradea, prof. univ. dr. habil. Mariana Mureșan a spus că profesorul Barbu Ștefănescu „a făcut parte din rândul oamenilor talentați; dascăl, istoric, el însuși prorector al universității noastre". Profesorul Ștefănescu, a mai adăugat prof. univ. dr. habil. Mariana Mureșan, a fost un exemplu de conștiinciozitate, abnegație și însuflețire, în toate activitățile sale academice, o personalitate ce a făcut cinste instituției noastre".

Prof. univ. dr. Ioan Bolovan, de la Universitatea „Babeș-Bolyai", reprezentant al Institutului de Istorie al Academiei Române „George Barițiu", de la Cluj-Napoca, a evocat relațiile profesorului Barbu Ștefănescu cu cel mai înalt for științific al țării, amintind de primirea deosebită de care s-a bucurat, în mediile științifice, ultima carte a celui omagiat, volumul intitulat „Între pâini".

Rectorul Universității de Stat a Republicii Moldova, prof. univ. dr. Igor Șarov a dezvăluit că, alături de alți colegi basarabeni, a vărsat lacrimi la moartea profesorului Barbu Ștefănescu. „A fost un aristocrat, o personalitate foarte echilibrată... Ne lipsește, astăzi, acest echilibru", a mai spus rectorul universității de dincolo de Prut.

Prof. univ. dr. Ovidiu Ghitta, decanul Facultății de Istorie și Filosofie a Universității „Babeș-Bolyai", din Cluj, consideră că sesiunea de comunicări științifice organizată în onorarea profesorului Ștefănescu este „o dovadă că amintirea sa e puternică, pregnantă, aici la Oradea și nu numai aici". Decanul clujean a subliniat meritul profesorului Barbu Ștefănescu de a fi unul dintre „refondatorii învățământului universitar la Oradea", cel care „a făcut școală foarte bună, de istorie, la Oradea, a fost - consideră prof. univ. dr. Ovidiu Ghitta - un „model de comportament uman și profesional". Decanul Facultății de Istorie și Filosofie a Universității „Babeș-Bolyai" observa chiar „o filiație spirituală directă, a profesorului Barbu Ștefănescu, cu David Prodan, dedicat cercetării în profunzime a lumii țărănești din această zonă a țării".

La rândul său, prof. univ. dr. Alexandru-Florin Platon, de la Universitatea ,,Alexandru Ioan Cuza", a evocat „știința lui (a profesorului Barbu Ștefănescu n.a.) de a ridica instituții. Muzeul Țării Crișurilor și Universitatea din Oradea îi datorează parte din prestigiul și statura lor științifică". „Scriind despre lumea satului, Barbu Ștefănescu, scria despre lumea lui", a mai afirmat universitarul ieșean, adăugând că cel omagiat a fost „un prieten cald, afectuos și statornic".

Directorul Institutului de Cercetări Socio-Umane „Gheorghe Șincai", de la Târgu Mureș, prof. univ. dr. Cornel Sigmirean a descris manifestarea științifică dedicată memoriei profesorului Ștefănescu ca pe „un moment unic, care permite expresia dragostei și prieteniei față de marele om și istoric". Amintindu-și de ultima sa întâlnire cu istoricul și etnologul orădean, prof. univ. dr. Cornel Sigmirean i-a descris „chipul benedictin, marcat de truda la ultima sa carte, volum de referință în reconstituirea lumii satului".

Și el foarte emoționat, prof. univ. dr. habil. Sorin Șipoș, directorul Școlii Doctorale de Istorie a Universității din Oradea, a spus că cei 10 ani, scurși de la trecerea în neființă a lui Barbu Ștefănescu, pot deveni un moment de „meditație și reflecție, asupra rolului profesorului în societate și în lumea academică". Prof. univ. dr. habil. Sorin Șipoș a evocat activitatea profesională și științifică a profesorului Barbu Ștefănescu, subliniind, la finalul intervenției sale, „legătura firească și indestructibilă a acestuia cu lumea satului românesc".

Soția profesorului Barbu Ștefănescu, prof. univ. dr. Florica Ștefănescu, a adus în discuție mai ales latura umană a celui care, vreme de peste trei decenii, a fost, cum spunea ea, „omul meu". „Una peste alta, am avut o viață bună, așa cum, dacă ar fi să-l caracterizez, în câteva cuvinte, pe Barbu, aș spune, mai ales, că a fost un om bun". Prof. univ. dr. Florica Ștefănescu a rememorat pentru cei prezenți momente din viața de familie, a spus că soțul ei „a trăit foarte intens fiecare moment din viață. Nu era niciodată complet detașat de tot și de toate, mustea de idei, de proiecte și inițiative".

La finalul sesiunii inaugurale, prof. univ. dr. Gabriel Moisa le-a oferit celor prezenți o surpriză, un colaj cu imagini filmate, în care a fost surprins profesorul Barbu Ștefănescu.

Sesiunea de comunicări științifice „In memoriam Barbu Ștefănescu" se desfășoară, pe secțiuni, în zilele de 16-17 februarie 2023, la Muzeul Țării Crișurilor din Oradea. Sunt prezentate lucrări din domeniile: istorie, geografie, etnografie, mentalități, arheologie și artă. (B.C.)

Foto: Muzeul Țării Crișurilor / autor: Szabo Alexandru