Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
13 noiembrie 2026

BREAKING În anul școlar 2027-2028, clasele din mediul urban vor avea cu cel puțin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de lege – proiect

Ana MOISE

Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare pentru 2027-2028, se va analiza situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de Legea nr. 198/2023, conform proiectului metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare pentru anul școlar 2027-2028, pus în consultare publică pe 12 noiembrie de Ministerul Educației și Cercetării.
Proiectul metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare în anul școlar 2027-2028 introduce criterii noi pentru planificarea claselor din mediul urban și din municipii, plus obligația verificării pe baza datelor din SIIIR a situațiilor elevilor înscriși în aceeași formațiune de studiu de cel puțin de 3 ori.
Propunerea vine în contextul în care Sorin Ionescu, ministru delegat pentru Învățământul Preuniversitar, a criticat clasele supraaglomerate. Acesta a spus că „34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu”, la audierea din Parlament pentru funcția de ministru, de pe 19 octombrie.
„N-am avut acces la toate aceste date ale ministerului, dar eu cred că 34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu. Toată Europa militează pentru scăderea numărului de elevi. De ce? Mai puțini elevi înseamnă un cadru didactic mai concentrat pe activitatea didactică”, a declarat Sorin Ionescu.
Edupedu.ro a scris că Federația Părinților Edupart a semnalat conducerii ISMB clase pregătitoare 2026 cu 28 și 29 de elevi: Vă adresăm rugămintea să dispuneți o analiză juridică corectă
În anul școlar 2025-2026, 2.405 formațiuni de studiu funcționau cu mai mulți elevi decât permite legea, potrivit unui răspuns al Ministerului Educației transmis Camerei Deputaților. Într-un liceu din Brașov a fost raportată o clasă cu 51 de elevi, cu 21 peste plafonul legal, potrivit datelor prezentate de Edupedu.ro.
Fostul ministrul al Educației, Mihai Dimian, a spus că numărul final al elevilor dintr-o clasă de nivel primar ar trebui să fie 24: „Noi am pornit de la ideea că media 24, că în anumite situații poți să crești până la 28. După care am adăugat minorități, am adăugat CES și tot creștem numărul acesta”.
Prevederile din proiectul pentru anul școlar 2027-2028

Art. 3. – „Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare, în cadrul criteriului economic se vor analiza următoarele aspecte:

a) situaţia claselor paralele despre care se estimează, pe baza datelor înregistrate în SIIIR, că la sfârşitul anului şcolar au efective sub limita minimă stabilită prin lege şi a căror comasare se impune fie la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică şi în structurile arondate acesteia, fie la nivelul localităţii/unităţii administrativ-teritoriale, în raport cu prevederile art. 23 alin. (1), (1^1), (1^2) şi alin. (1^3) lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

b) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

c) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din municipii, astfel încât acestea să funcționeze cu cel mult 2 elevi sub limita maximă prevăzută la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare...

„In memoriam Barbu Ștefănescu”

Exerciții de admirație - debut emoționant al Sesiunii de comunicări științifice

„In memoriam Barbu Ștefănescu”

Oamenii de știință, în general, și istoricii, în mod particular, își dezvăluie arareori emoțiile în public. Acesta e motivul pentru care ședința inaugurală a Sesiunii de comunicări științifice dedicată memoriei profesorului, muzeografului și istoricului Barbu Ștefănescu a fost una cu totul și cu totul specială.

La evenimentul dedicat comemorării unui deceniu de la trecerea în neființă a celui care a fost prorector al Universității din Oradea și director al Muzeului Țării Crișurilor: istorici, oameni de cultură și prieteni ai profesorului Ștefănescu au avut ochii în lacrimi.
Sesiunea de comunicări științifice „In memoriam Barbu Ștefănescu" are loc în zilele de 16-17 februarie 2023, la Muzeul Țării Crișurilor, sub patronajul instituției muzeale și al Universității din Oradea.
La eveniment participă istorici, geografi, etnologi, antropologi și arheologi din: Italia, Ungaria, Republica Moldova și România.
Secțiunea inaugurală a Sesiunii de comunicări științifice „In memoriam Barbu Ștefănescu" a fost dedicată evocării memoriei profesorului.
În deschidere, prof. univ. dr. Gabriel Moisa, decanul Facultății de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării, director al Muzeului Țării Crișurilor, a remarcat că evenimentul pe care l-a pus la cale „este unul aparte, deoarece profesorul Barbu Ștefănescu rămâne un reper pentru cercetarea științifică și viața academică a Oradiei". Istoricul a rememorat emoția pe care a trăit-o când s-a aflat în situația de a-i vorbi soției profesorului Ștefănescu despre intenția de a organiza sesiunea de comunicări științifice. „Sperăm să ne ridicăm la înălțimea așteptărilor doamnei prof. univ. dr. Florica Ștefănescu", a declarat prof. univ. dr. Gabriel Moisa.
Vorbind în numele Universității din Oradea, prof. univ. dr. habil. Mariana Mureșan a spus că profesorul Barbu Ștefănescu „a făcut parte din rândul oamenilor talentați; dascăl, istoric, el însuși prorector al universității noastre". Profesorul Ștefănescu, a mai adăugat prof. univ. dr. habil. Mariana Mureșan, a fost un exemplu de conștiinciozitate, abnegație și însuflețire, în toate activitățile sale academice, o personalitate ce a făcut cinste instituției noastre".
Prof. univ. dr. Ioan Bolovan, de la Universitatea „Babeș-Bolyai", reprezentant al Institutului de Istorie al Academiei Române „George Barițiu", de la Cluj-Napoca, a evocat relațiile profesorului Barbu Ștefănescu cu cel mai înalt for științific al țării, amintind de primirea deosebită de care s-a bucurat, în mediile științifice, ultima carte a celui omagiat, volumul intitulat „Între pâini".
Rectorul Universității de Stat a Republicii Moldova, prof. univ. dr. Igor Șarov a dezvăluit că, alături de alți colegi basarabeni, a vărsat lacrimi la moartea profesorului Barbu Ștefănescu. „A fost un aristocrat, o personalitate foarte echilibrată... Ne lipsește, astăzi, acest echilibru", a mai spus rectorul universității de dincolo de Prut.
Prof. univ. dr. Ovidiu Ghitta, decanul Facultății de Istorie și Filosofie a Universității „Babeș-Bolyai", din Cluj, consideră că sesiunea de comunicări științifice organizată în onorarea profesorului Ștefănescu este „o dovadă că amintirea sa e puternică, pregnantă, aici la Oradea și nu numai aici". Decanul clujean a subliniat meritul profesorului Barbu Ștefănescu de a fi unul dintre „refondatorii învățământului universitar la Oradea", cel care „a făcut școală foarte bună, de istorie, la Oradea, a fost - consideră prof. univ. dr. Ovidiu Ghitta - un „model de comportament uman și profesional". Decanul Facultății de Istorie și Filosofie a Universității „Babeș-Bolyai" observa chiar „o filiație spirituală directă, a profesorului Barbu Ștefănescu, cu David Prodan, dedicat cercetării în profunzime a lumii țărănești din această zonă a țării".
La rândul său, prof. univ. dr. Alexandru-Florin Platon, de la Universitatea ,,Alexandru Ioan Cuza", a evocat „știința lui (a profesorului Barbu Ștefănescu n.a.) de a ridica instituții. Muzeul Țării Crișurilor și Universitatea din Oradea îi datorează parte din prestigiul și statura lor științifică". „Scriind despre lumea satului, Barbu Ștefănescu, scria despre lumea lui", a mai afirmat universitarul ieșean, adăugând că cel omagiat a fost „un prieten cald, afectuos și statornic".
Directorul Institutului de Cercetări Socio-Umane „Gheorghe Șincai", de la Târgu Mureș, prof. univ. dr. Cornel Sigmirean a descris manifestarea științifică dedicată memoriei profesorului Ștefănescu ca pe „un moment unic, care permite expresia dragostei și prieteniei față de marele om și istoric". Amintindu-și de ultima sa întâlnire cu istoricul și etnologul orădean, prof. univ. dr. Cornel Sigmirean i-a descris „chipul benedictin, marcat de truda la ultima sa carte, volum de referință în reconstituirea lumii satului".
Și el foarte emoționat, prof. univ. dr. habil. Sorin Șipoș, directorul Școlii Doctorale de Istorie a Universității din Oradea, a spus că cei 10 ani, scurși de la trecerea în neființă a lui Barbu Ștefănescu, pot deveni un moment de „meditație și reflecție, asupra rolului profesorului în societate și în lumea academică". Prof. univ. dr. habil. Sorin Șipoș a evocat activitatea profesională și științifică a profesorului Barbu Ștefănescu, subliniind, la finalul intervenției sale, „legătura firească și indestructibilă a acestuia cu lumea satului românesc".
Soția profesorului Barbu Ștefănescu, prof. univ. dr. Florica Ștefănescu, a adus în discuție mai ales latura umană a celui care, vreme de peste trei decenii, a fost, cum spunea ea, „omul meu". „Una peste alta, am avut o viață bună, așa cum, dacă ar fi să-l caracterizez, în câteva cuvinte, pe Barbu, aș spune, mai ales, că a fost un om bun". Prof. univ. dr. Florica Ștefănescu a rememorat pentru cei prezenți momente din viața de familie, a spus că soțul ei „a trăit foarte intens fiecare moment din viață. Nu era niciodată complet detașat de tot și de toate, mustea de idei, de proiecte și inițiative".
La finalul sesiunii inaugurale, prof. univ. dr. Gabriel Moisa le-a oferit celor prezenți o surpriză, un colaj cu imagini filmate, în care a fost surprins profesorul Barbu Ștefănescu.
Sesiunea de comunicări științifice „In memoriam Barbu Ștefănescu" se desfășoară, pe secțiuni, în zilele de 16-17 februarie 2023, la Muzeul Țării Crișurilor din Oradea. Sunt prezentate lucrări din domeniile: istorie, geografie, etnografie, mentalități, arheologie și artă. (B.C.)
Foto: Muzeul Țării Crișurilor / autor: Szabo Alexandru

Trimite email
sâmbătă, 21 noiembrie 2026 la 21:27:47 Ora standard a Europei de Est