Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

„In memoriam Barbu Ștefănescu”

Exerciții de admirație - debut emoționant al Sesiunii de comunicări științifice

„In memoriam Barbu Ștefănescu”

Oamenii de știință, în general, și istoricii, în mod particular, își dezvăluie arareori emoțiile în public. Acesta e motivul pentru care ședința inaugurală a Sesiunii de comunicări științifice dedicată memoriei profesorului, muzeografului și istoricului Barbu Ștefănescu a fost una cu totul și cu totul specială.

La evenimentul dedicat comemorării unui deceniu de la trecerea în neființă a celui care a fost prorector al Universității din Oradea și director al Muzeului Țării Crișurilor: istorici, oameni de cultură și prieteni ai profesorului Ștefănescu au avut ochii în lacrimi.
Sesiunea de comunicări științifice „In memoriam Barbu Ștefănescu" are loc în zilele de 16-17 februarie 2023, la Muzeul Țării Crișurilor, sub patronajul instituției muzeale și al Universității din Oradea.
La eveniment participă istorici, geografi, etnologi, antropologi și arheologi din: Italia, Ungaria, Republica Moldova și România.
Secțiunea inaugurală a Sesiunii de comunicări științifice „In memoriam Barbu Ștefănescu" a fost dedicată evocării memoriei profesorului.
În deschidere, prof. univ. dr. Gabriel Moisa, decanul Facultății de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării, director al Muzeului Țării Crișurilor, a remarcat că evenimentul pe care l-a pus la cale „este unul aparte, deoarece profesorul Barbu Ștefănescu rămâne un reper pentru cercetarea științifică și viața academică a Oradiei". Istoricul a rememorat emoția pe care a trăit-o când s-a aflat în situația de a-i vorbi soției profesorului Ștefănescu despre intenția de a organiza sesiunea de comunicări științifice. „Sperăm să ne ridicăm la înălțimea așteptărilor doamnei prof. univ. dr. Florica Ștefănescu", a declarat prof. univ. dr. Gabriel Moisa.
Vorbind în numele Universității din Oradea, prof. univ. dr. habil. Mariana Mureșan a spus că profesorul Barbu Ștefănescu „a făcut parte din rândul oamenilor talentați; dascăl, istoric, el însuși prorector al universității noastre". Profesorul Ștefănescu, a mai adăugat prof. univ. dr. habil. Mariana Mureșan, a fost un exemplu de conștiinciozitate, abnegație și însuflețire, în toate activitățile sale academice, o personalitate ce a făcut cinste instituției noastre".
Prof. univ. dr. Ioan Bolovan, de la Universitatea „Babeș-Bolyai", reprezentant al Institutului de Istorie al Academiei Române „George Barițiu", de la Cluj-Napoca, a evocat relațiile profesorului Barbu Ștefănescu cu cel mai înalt for științific al țării, amintind de primirea deosebită de care s-a bucurat, în mediile științifice, ultima carte a celui omagiat, volumul intitulat „Între pâini".
Rectorul Universității de Stat a Republicii Moldova, prof. univ. dr. Igor Șarov a dezvăluit că, alături de alți colegi basarabeni, a vărsat lacrimi la moartea profesorului Barbu Ștefănescu. „A fost un aristocrat, o personalitate foarte echilibrată... Ne lipsește, astăzi, acest echilibru", a mai spus rectorul universității de dincolo de Prut.
Prof. univ. dr. Ovidiu Ghitta, decanul Facultății de Istorie și Filosofie a Universității „Babeș-Bolyai", din Cluj, consideră că sesiunea de comunicări științifice organizată în onorarea profesorului Ștefănescu este „o dovadă că amintirea sa e puternică, pregnantă, aici la Oradea și nu numai aici". Decanul clujean a subliniat meritul profesorului Barbu Ștefănescu de a fi unul dintre „refondatorii învățământului universitar la Oradea", cel care „a făcut școală foarte bună, de istorie, la Oradea, a fost - consideră prof. univ. dr. Ovidiu Ghitta - un „model de comportament uman și profesional". Decanul Facultății de Istorie și Filosofie a Universității „Babeș-Bolyai" observa chiar „o filiație spirituală directă, a profesorului Barbu Ștefănescu, cu David Prodan, dedicat cercetării în profunzime a lumii țărănești din această zonă a țării".
La rândul său, prof. univ. dr. Alexandru-Florin Platon, de la Universitatea ,,Alexandru Ioan Cuza", a evocat „știința lui (a profesorului Barbu Ștefănescu n.a.) de a ridica instituții. Muzeul Țării Crișurilor și Universitatea din Oradea îi datorează parte din prestigiul și statura lor științifică". „Scriind despre lumea satului, Barbu Ștefănescu, scria despre lumea lui", a mai afirmat universitarul ieșean, adăugând că cel omagiat a fost „un prieten cald, afectuos și statornic".
Directorul Institutului de Cercetări Socio-Umane „Gheorghe Șincai", de la Târgu Mureș, prof. univ. dr. Cornel Sigmirean a descris manifestarea științifică dedicată memoriei profesorului Ștefănescu ca pe „un moment unic, care permite expresia dragostei și prieteniei față de marele om și istoric". Amintindu-și de ultima sa întâlnire cu istoricul și etnologul orădean, prof. univ. dr. Cornel Sigmirean i-a descris „chipul benedictin, marcat de truda la ultima sa carte, volum de referință în reconstituirea lumii satului".
Și el foarte emoționat, prof. univ. dr. habil. Sorin Șipoș, directorul Școlii Doctorale de Istorie a Universității din Oradea, a spus că cei 10 ani, scurși de la trecerea în neființă a lui Barbu Ștefănescu, pot deveni un moment de „meditație și reflecție, asupra rolului profesorului în societate și în lumea academică". Prof. univ. dr. habil. Sorin Șipoș a evocat activitatea profesională și științifică a profesorului Barbu Ștefănescu, subliniind, la finalul intervenției sale, „legătura firească și indestructibilă a acestuia cu lumea satului românesc".
Soția profesorului Barbu Ștefănescu, prof. univ. dr. Florica Ștefănescu, a adus în discuție mai ales latura umană a celui care, vreme de peste trei decenii, a fost, cum spunea ea, „omul meu". „Una peste alta, am avut o viață bună, așa cum, dacă ar fi să-l caracterizez, în câteva cuvinte, pe Barbu, aș spune, mai ales, că a fost un om bun". Prof. univ. dr. Florica Ștefănescu a rememorat pentru cei prezenți momente din viața de familie, a spus că soțul ei „a trăit foarte intens fiecare moment din viață. Nu era niciodată complet detașat de tot și de toate, mustea de idei, de proiecte și inițiative".
La finalul sesiunii inaugurale, prof. univ. dr. Gabriel Moisa le-a oferit celor prezenți o surpriză, un colaj cu imagini filmate, în care a fost surprins profesorul Barbu Ștefănescu.
Sesiunea de comunicări științifice „In memoriam Barbu Ștefănescu" se desfășoară, pe secțiuni, în zilele de 16-17 februarie 2023, la Muzeul Țării Crișurilor din Oradea. Sunt prezentate lucrări din domeniile: istorie, geografie, etnografie, mentalități, arheologie și artă. (B.C.)
Foto: Muzeul Țării Crișurilor / autor: Szabo Alexandru

Trimite email
luni, 25 mai 2026 la 18:55:41 Ora de vară a Europei de Est