Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Invitație la o serată literară româno-franceză inedită

Miercuri, ora 18.00, la Librăria Cărturești din Lotus Center

Invitație la o serată literară româno-franceză inedită

Asociația „Pro Bambini" Oradea, Revista de Cultură „Familia" și Librăria Cărturești Oradea au plăcerea de a vă invita la o serată literară româno-franceză inedită.

În cadrul evenimentului, scriitorul, profesorul și jurnalistul francez Serge Grandvaux va citi un fragment din volumul său intitulat „Lettres à un ami motard".
Alături de autor, invitați speciali la acest eveniment sunt Raluca Mateiu (Institutul Francez Cluj-Napoca, director delegat interimar), Dora Zegrean (Institutul Francez Cluj-Napoca, responsabilă de cooperarea universitară) și Denis Bortiș (coordonator Francofilii orădeni).
Evenimentul va avea loc miercuri, 1 martie, de la ora 18.00, în Librăria Cărturești din Lotus Center Oradea.
Lecturi bilingve: Serge Grandvaux, Ioan F. Pop, Lucian Scurtu, Pașcu Balaci și Mihók Tamás.
Momente muzicale: Ioana Dascălu (vioară), Valentin Băliban (operator sunet)
Organizator: Crina Dobocan (președinte Asociația „Pro Bambini" Oradea)
Gazde eveniment: Cărturești Oradea, Revista de cultură „Familia"
Invitatul special din Franța a creat relații de prietenie și de sprijin pentru România încă de la căderea Regimului Comunist. Acesta, alături de Asociația O.V.R  Operațiunea satelor românești), a oferit sprijin județului nostru. Astfel, timp de peste 25 de ani, acesta a sprijinit cu haine, alimente, medicamente, rechizite școlare comunitățile din Mișca și Chișlaz. Totodată, alături de prietenii săi francezi, a fondat Asociația „Un Canton pentru un sat" cu sprijinul căreia a trimis convoaie umanitare și a dotat cu o ambulanță 4x4 o furgonetă de reanimare pentru spitalul din Marghita, un cabinet dentar complet, materiale agricole, materiale informatice și cursuri de inițiere. „De fiecare dată un camion semi-remorcă de 40 de tone a plecat spre România, alături de un grup de cinci până la opt persoane", a spus Serge Grandvaux.
„Prima mea călătorie are loc în august 1990. Un jurnalist vine din Oradea pentru un reportaj. Devenim prieteni, îl cheamă Alexandru Szanto. Timp de mulți ani, îi trimit faxuri săptămânale pentru jurnalul său din vremea aceea, Erdei Naplo. Am publicat o antologie. Totul a fost complicat. Nu exista internet. Comunicarea s-a petrecut prin fax, care funcționa foarte rău în România. Era nevoie de autorizări din partea Ministerului Român de Sănătate, Ambasada României la Paris, a celei din Germania, din Austria și din Ungaria pentru a putea trece cu convoiul umanitar. Nu exista nici Uniunea Europeană. Stăteam câte cinci-șase ore în așteptare la vamă, uneori chiar mai mult (o dată am stat 11 ore). Am creat relații de prietenie. Unii ne și întoarcem în mod regulat de câteva ori pe an. Am promovat România unor grupuri de motocicliști cu anumite călătorii în această țară pe care o ador. Îmi aduc des prietenii aici. La prietenul meu Misi și la soția acestuia Suzan „mă simt ca acasă" la Mișca. Cu regretatul meu prieten Costi (Dangoglu) organizam expoziții fotografice în România pentru mine, precum și în Franța pentru el, iar în Moldova pentru amândoi", a mai adăugat Serge.
Crina Dobocan

Trimite email
luni, 25 mai 2026 la 17:53:02 Ora de vară a Europei de Est