Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
15 septembrie 2026

Federația Părinților – Edupart precizează că susține proiectul deputatei PNL Raluca Turcan privind interzicerea telefoanelor în școli și modificări privind accesul elevilor la consiliere psihologică, însă aduce câteva precizări și propuneri de modificare a proiectului, într-un comunicat de presă, transmis pe 12 septembrie.
Amintim, în contextul rezultatelor PISA 2025, deputata PNL Raluca Turcan a cerut Comisiei de Învățământ din Camera Deputaților să pună pe ordinea de zi proiectul de lege prin care telefoanele mobile sunt interzise în școli și licee „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor”. Proiectul prevede extinderea monitorizării audio-video în școli și măsuri privind consilierea psihologică gratuită și obligatorie a elevilor.

Consiliul Național al Elevilor nu e de acord cu interzicerea telefoanelor pe tot parcursul programului școlar.

„Interzicerea telefoanelor poate fi o măsură bună de disciplină educațională, concentrare și protecție împotriva cyberbullyingului, dar nu trebuie prezentată ca o soluție care, singură, repară rezultatele PISA”, scrie Federația Părinților Edupart.

Proiectul deputatei PNL Raluca Turcan propune modificarea Legii Educației nr 198/ 2023 în sensul în care telefoanele mobile să fie interzise „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor” și să fie ținute în spații speciale până la finalul orelor.

În plus, proiectul modifică articolul 14 din Legea învățământului preuniversitar și introduce obligativitatea ca, la înscrierea copilului la școală, contractul educațional să conțină acordul expres al părinților sau al elevului major privind participarea la consiliere psihologică.

Mai mult, proiectul introduce o prevedere nouă despre obligativitatea de a participa la ședințe de consiliere școlară, la cererea profesorului. „Participarea la ședințe de consiliere școlară și/sau psihologică prevăzute la alin. (4) lit. a) poate fi dispusă de personalul didactic sau de conducerea unității de învățământ și este obligatorie pentru antepreșcolar, preșcolar sau elev”, scrie în proiectul propus de deputata Raluca Turcan.

Federația Națională a Părinților spune că „sesizarea poate și trebuie să poată fi făcută de profesor. Profesorul este unul dintre adulții care petrec cel mai mult timp cu elevul și poate observa schimbări de comportament, agresivitate, izolare, automutilare, bullying, neglijare sau alte elemente de risc.

Evaluarea trebuie însă realizată de un profesionist cu competențele necesare. Profesorul poate observa și sesiza dar profesorul nu diagnostichează”, scrie în comunicatul de presă.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
Duminică, 30 august 2026

Când încep cursurile?

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026, potrivit structurii oficiale a anului școlar 2026-2027, aprobată de Ministerul Educației. Anul școlar are 36 de săptămâni de cursuri pentru majoritatea elevilor și se încheie vineri, 18 iunie 2027. Prima vacanță, cea de toamnă, începe pe 24 octombrie.
Anul școlar 2026-2027 începe oficial la 1 septembrie 2026 și se încheie la 31 august 2027, însă prima zi de cursuri este luni, 7 septembrie, conform Ordinului ministrului Educației și Cercetării nr. 3.194/2026 privind structura anului școlar.
Pentru elevi, începutul școlii din septembrie 2026 vine și cu o schimbare importantă la liceu: elevii care intră în clasa a IX-a sunt prima generație care va învăța după noile programe școlare de liceu. Manualele realizate pentru noile programe nu vor fi însă disponibile în format tipărit la începutul cursurilor. Directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare, Bogdan Cristescu, a declarat că „în cel mai bun caz” manualele ar putea fi disponibile în format digital pe 7 septembrie. Dacă nu vor exista contestații, variantele tipărite ar putea ajunge la elevi în octombrie, iar în cazul unor contestații termenul s-ar putea prelungi pentru unele manuale până în ianuarie 2027. Manualele sunt instrumente de predare la clasă, folosesc mai mult elevilor, ele nu sunt obligatorii pentru profesori. Cadrele didactice au ca obligație aplicarea programei școlare.

Când începe școala în septembrie 2026?

Prima zi de școală este luni, 7 septembrie 2026.
Primul modul de cursuri durează șapte săptămâni, de luni, 7 septembrie, până vineri, 23 octombrie 2026.
Prima vacanță a elevilor începe sâmbătă, 24 octombrie, și se încheie duminică, 1 noiembrie. Elevii revin la școală luni, 2 noiembrie 2026.

Pe 5 octombrie 2026 nu se fac cursuri!

La mai puțin de o lună după începerea școlii, elevii vor avea o zi fără cursuri.
Luni, 5 octombrie 2026, de Ziua internațională a educației, nu se organizează cursuri, potrivit ordinului privind structura anului școlar. Nu se fac cursuri nici în zilele nelucrătoare și de sărbătoare legală prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă aplicabil...

Simpozionul internațional de istorie bancară, „un brand” pe care istoricii orădeni promit să-l ducă mai departe

Cea de a XV-a ediție

Simpozionul internațional de istorie bancară, „un brand” pe care istoricii orădeni promit să-l ducă mai departe

a sfârșitul săptămânii, Universitatea din Oradea a găzduit cea de a XV-a ediție a Simpozionului Internațional de istorie bancară, intitulat „Muncă, bani, bănci, cultură și politică - sec. XVIII-2023".

Fiindcă prof. univ. dr. Mihai Drecin, inițiatorul acestui proiect științific, a decis să predea ștafeta organizării lui, ceremonia de deschidere a evenimentului a fost marcată de cuvintele de recunoștință, rostite la adresa istoricului orădean, și de promisiunea că seria acestei manifestări științifice va continua.

În cuvântul său de deschidere, prof. univ. dr. Mihai Drecin a făcut o trecere în revistă a celor mai importante repere temporale ale simpozionului de istorie bancară, eveniment care a debutat în anul 1991, ca un parteneriat între Universitatea din Oradea și Liceul Pedagogic „Iosif Vulcan". „Ne mândrim că Universitatea din Oradea a avut inițiativa organizării acestei manifestări științifice, chiar înaintea Băncii Naționale a României", a adăugat cel care a fost, vreme de trei decenii, mintea și sufletul simpozionului de istorie financiar bancară de la Oradea.
Președintele Senatului Universității din Oradea, conf. univ. dr. Aurel Căuș, a spus că simpozionul „Muncă, bani, bănci, cultură și politică - sec. XVIII-2023" a devenit un „brand care îmbogățește averea spirituală a universității și contribuie la bunul renume, național și internațional, al acesteia".
La rândul ei, Antonia Nica, viceprimar al Municipiului Oradea, a declarat: „Primăria are nevoie acută de: muncă, bani, bănci, cultură și politică. Prin aportul dumneavoastră, suntem siguri că vom deveni mai bogați, fiecare dintre noi".
Decanul Facultății de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării, prof. univ. dr. habil. Gabriel Moisa, a dat asigurări că evenimentul academic lansat de mentorul său, prof. univ. dr. Mihai Drecin, va merge mai departe. „Vom încerca să avem aceeași ritmicitate, pentru că este o onoare să găzduim această manifestare științifică".
Reprezentantul Facultății de Științe Economice, prof. univ. dr. Ioan Morar a subliniat că organizarea a cincisprezece ediții ale unui simpozion presupune multă muncă și dăruire. „E important să punctăm, cu acest tip de manifestări intelectuale, întărirea tradiției academice a Universității din Oradea", a spus conducătorul Departamentului de Finanțe Contabilitate al FSE.
„Îi mulțumim domnului profesor Drecin pentru lecțiile transmise de-a lungul anilor: continuitate, profesionalism și onestitate", a spus prof. univ. dr. habil. Sorin Șipoș - conducătorul Școlii Doctorale de Istorie a Universității din Oradea. „Profesorul Mihai Drecin a demonstrat că, dacă ești perseverent, dacă îți dorești cu orice preț, îți poți duce la bun sfârșit proiectele științifice", a mai afirmat prof. univ. dr. habil. Sorin Șipoș, adăugând că manifestarea academică de la Oradea, devenită tradiție și reper pentru profesioniștii acestui domeniu, are meritul de a fi lansat noi direcții de cercetare, interdisciplinare.
La finalul părții inaugurale a Simpozionului Internațional de istorie bancară, intitulat „Muncă, bani, bănci, cultură și politică - sec. XVIII-2023", profesorul Mihai Drecin a reușit încă o dată să își surprindă colegii, anunțând că, înainte de a publica materialele prezentate la ediția din acest an a manifestării, își dorește să scoată de sub tipar mai multe volume ce vor cuprinde 20 de lucrări, de licență și master, din domeniul istoriei bancare, pe care le-a coordonat. „Sunt lucrări muncite, bazate pe documente inedite și valoroase, din istoria bancară a Transilvaniei", a precizat prof. univ. dr. Mihai Drecin.
Vineri și sâmbătă, aproape 50 de specialiști, istorici și experți în domeniul financiar bancar, din România și din țări precum: Iran, Italia, Republica Moldova, Spania, Slovenia, Grecia și  Ungaria, au prezentat lucrări științifice despre: nașterea sistemelor bancare statale, împrumuturi, credite, finanțele cultelor religioase, bancheri, foamete, societăți economico-culturale, cooperative sătești, capital străin, școli finanțate de bănci, reforme monetare, digitalizare și marketing în domeniul bancar etc. (B.C.)

Trimite email
marți, 22 septembrie 2026 la 03:31:12 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

De-ale studenților

,,Pentru noi, Săptămâna Bobocilor înseamnă adevăratul început al studenției", spune Amelia Varga - președintele Uniunii Studenților Oradea.