Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
13 noiembrie 2026

BREAKING În anul școlar 2027-2028, clasele din mediul urban vor avea cu cel puțin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de lege – proiect

Ana MOISE

Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare pentru 2027-2028, se va analiza situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de Legea nr. 198/2023, conform proiectului metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare pentru anul școlar 2027-2028, pus în consultare publică pe 12 noiembrie de Ministerul Educației și Cercetării.
Proiectul metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare în anul școlar 2027-2028 introduce criterii noi pentru planificarea claselor din mediul urban și din municipii, plus obligația verificării pe baza datelor din SIIIR a situațiilor elevilor înscriși în aceeași formațiune de studiu de cel puțin de 3 ori.
Propunerea vine în contextul în care Sorin Ionescu, ministru delegat pentru Învățământul Preuniversitar, a criticat clasele supraaglomerate. Acesta a spus că „34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu”, la audierea din Parlament pentru funcția de ministru, de pe 19 octombrie.
„N-am avut acces la toate aceste date ale ministerului, dar eu cred că 34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu. Toată Europa militează pentru scăderea numărului de elevi. De ce? Mai puțini elevi înseamnă un cadru didactic mai concentrat pe activitatea didactică”, a declarat Sorin Ionescu.
Edupedu.ro a scris că Federația Părinților Edupart a semnalat conducerii ISMB clase pregătitoare 2026 cu 28 și 29 de elevi: Vă adresăm rugămintea să dispuneți o analiză juridică corectă
În anul școlar 2025-2026, 2.405 formațiuni de studiu funcționau cu mai mulți elevi decât permite legea, potrivit unui răspuns al Ministerului Educației transmis Camerei Deputaților. Într-un liceu din Brașov a fost raportată o clasă cu 51 de elevi, cu 21 peste plafonul legal, potrivit datelor prezentate de Edupedu.ro.
Fostul ministrul al Educației, Mihai Dimian, a spus că numărul final al elevilor dintr-o clasă de nivel primar ar trebui să fie 24: „Noi am pornit de la ideea că media 24, că în anumite situații poți să crești până la 28. După care am adăugat minorități, am adăugat CES și tot creștem numărul acesta”.
Prevederile din proiectul pentru anul școlar 2027-2028

Art. 3. – „Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare, în cadrul criteriului economic se vor analiza următoarele aspecte:

a) situaţia claselor paralele despre care se estimează, pe baza datelor înregistrate în SIIIR, că la sfârşitul anului şcolar au efective sub limita minimă stabilită prin lege şi a căror comasare se impune fie la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică şi în structurile arondate acesteia, fie la nivelul localităţii/unităţii administrativ-teritoriale, în raport cu prevederile art. 23 alin. (1), (1^1), (1^2) şi alin. (1^3) lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

b) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

c) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din municipii, astfel încât acestea să funcționeze cu cel mult 2 elevi sub limita maximă prevăzută la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare...

Consiliul Național de Statistică și Prognoză a Învățământului Superior s-a întrunit la Universitatea din Oradea

Vineri și sâmbătă,

Consiliul Național de Statistică și Prognoză a Învățământului Superior s-a întrunit la Universitatea din Oradea

În aceste zile (vineri și sâmbătă, 30 iunie - 1 iulie 2023), Universitatea din Oradea este gazdă a întâlnirii de lucru a Consiliul Național de Statistică și Prognoză a Învățământului Superior (CNSPIS), instituție ce joacă un rol fundamental în evaluarea și ierarhizarea universităților din țara noastră.

Întrunirea, la care au participat: prorectorul prof. univ. dr. habil. Sorin Borza, membri ai Senatului universității, reprezentanți ai școlilor doctorale și decani de la Universitatea din Oradea, delegați ai CNSPIS din toată țara, a fost deschisă de prof. univ. dr. habil. Gabriel Bendea. Prorectorul universității gazdă a vorbit, pe scurt, despre cât de importante sunt rankingurile academice pentru învățământul superior din România.
Președintele CNSPIS, Vasile Strat - decanul Bucharest Business School și conf. univ. dr. la Catedra de Statistică și Econometrie a Academiei de Studii Economice din București, a precizat  că instituția pe care o reprezintă urmărește indicatorii statistici ce privesc învățământul superior românesc. „În ultima perioadă a devenit foarte importantă expunerea internațională a universităților. Asta se traduce prin creșterea în rankinguri universitare internaționale", a mai spus conf. univ. dr. Vasile Strat.
În prima parte a întrunirii CNSPIS, prof. univ. Radev Deyan, de la Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor din Sofia, le-a prezentat colegilor săi români cum se face evaluarea și ierarhizarea instituțiilor universitare din Bulgaria. „Universitățile din țara mea sunt angrenate într-un amplu program de internaționalizare", a afirmat prof. univ. Radev Deyan. Universitarul bulgar a explicat că principalele criterii de evaluare aplicate instituțiilor academice din țara vecină sunt: predarea și învățarea, cercetarea științifică, dezvoltarea sustenabilă, serviciile oferite de universități, prestigiul de care se bucură acestea, carierele urmate de absolvenții lor. Prof. univ. Radev Deyan consideră că ierarhiile academice sunt importante pentru orientarea carierelor celor tineri, formularea de politici educaționale în învățământul superior și alocarea resurselor provenite din fonduri publice. „Din comunism încoace, educația în Bulgaria nu s-a schimbat prea mult. Aceiași oameni predau aceleași lucruri. Aderarea la Uniunea Europeană ne-a pus față în față cu nivelul învățământului universitar din alte țări. Azi se încearcă mobilizarea învățământului universitar spre performanță", a mai declarat tânărul profesor de la Universitatea din Sofia.
În a doua parte a întâlnirii de vineri și în ziua de sâmbătă, reprezentanții CNSPIS au mai discutat despre aplicarea metarankingurilor în învățământul academic românesc; metodologie, scopuri, ierarhii universitare. (B.C.)

Trimite email
sâmbătă, 21 noiembrie 2026 la 21:27:30 Ora standard a Europei de Est