Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Nagy Bernadett Erika a descoperit, la Congresul Uniunii Internaționale a Arhitecților, orașele sustenabile ale viitorului

Studentă a Departamentului de Arhitectură al Facultății de Construcții, Cadastru și Arhitectură,

Nagy Bernadett Erika a descoperit, la Congresul Uniunii Internaționale a Arhitecților, orașele sustenabile ale viitorului

Studentă a Departamentului de Arhitectură al Facultății de Construcții, Cadastru și Arhitectură, din cadrul Universității din Oradea, Nagy Bernadett Erika a participat, în aceste zile, la Congresul Uniunii Internaționale a Arhitecților și la cursurile „Student Academy", desfășurate la Copenhaga.

Prezența studentei din Oradea la acest eveniment de talie mondială a fost urmare a faptului că, în primăvara acestui an, ea a câștigat etapa pe țară a Concursului internațional de arhitectură organizat de Academia Regală de Arhitectură din Danemarca.
„O societate pentru toți"
Nagy Bernadett Erika spune că activitățile de la „Student Academy" au avut ca tematică designul universal și, ca miză, crearea pe planșete a unei societăți integratoare. „În cadrul acestor cursuri am studiat, în amănunt, necesitățile oamenilor cu dizabilități. Am participat la ateliere și exerciții care ne-au arătat cât de diferiți suntem și cât de diferit reacționăm la anumite situații. Am avut ocazia să ne întâlnim cu designeri, critici, arhitecți și artiști care ne-au vorbit despre problemele cu care se confruntă oamenii cu dizabilități, zi de zi, și cum sunt ei tratați de către societate". Studenta din Oradea spune că, prin participarea la cursurile „A Society bulit for everybody", a învățat că ea, ca viitor arhitect, trebuie să proiecteze clădiri care să țină cont de nevoile tuturor. „Trebuie să acordăm timp și detaliilor prin care putem ușura viața persoanelor cu dizabilități", adaugă Nagy Bernadett Erika.
În cea de a doua parte a cursurilor de la „Student Academy", fiecare grupă de participanți a avut de realizat un proiect. Echipa din care a făcut parte și studenta Universității din Oradea n-a prezentat o machetă, ca și celelalte grupe, ci un site. ,,Ne-am dorit ca oamenii să-și exprime și  să reflecteze și experiențele proprii", spune tânăra, adăugând că „răspunsurile primite pun, încă o dată în lumină, diversitatea umană, a experiențelor noastre și a barierelor pe care le întâmpină fiecare corp individual". Aplicația realizată de echipa din care a făcut parte și Nagy Bernadett Erika, a fost prezentată la expoziția finală a „Student Academy". „O concluzie a acestui experiment ar fi, că înainte de proiectarea propriu-zisă, trebuie să ne gândim la faptul că avem de realizat, ceva util, care să vină în întâmpinarea nevoilor tuturor, indiferent că vorbim despre persoane cu dizabilități sau nu".
Arhitecți ce construiesc viitorul
Congresul Uniunii Internaționale a Arhitecților a avut loc la Academia regală daneză. Una dintre cele mai importante teme dezbătute la Copenhaga a fost legată de proiectarea unor construcții durabile, pentru un mediu sănătos și echilibrat. Punctele de referință pe care aceste proiecte ar trebui să le aibă în vedere sunt: adaptarea la climă, proiectarea pentru regândirea resurselor, proiectarea pentru comunități rezistente, proiectare pentru sănătate, proiectare pentru incluziune și proiectare pentru parteneriate, respectiv pentru schimbare", explică Nagy Bernadett Erika. „Un foarte bun exemplu în acest sens este chiar orașul Copenhaga. Capitala a evoluat rapid, creându-și zone verzi și o arhitectură sustenabilă. De fapt, Copenhaga a fost, la început, un oraș poluat, dependent pe deplin de combustibilii fosili. Dar, când a avut loc criza petrolului, în 1973, edilii săi au încercat să schimbe politicile de mediu ale orașului și au reușit. Copenhaga a devenit un oraș durabil care și-a redus consumul de apă și energie, fără a sacrifica creșterea economică. Capitala Danemarcei este azi un reper pentru planificatorii urbani și factorii de decizie politică, dovada că o economie verde, vibrantă, e posibilă și durabilă", afirmă studenta din Oradea.Nagy Bernadett Erika crede că și orașele din România ar putea să urmeze modelul pus în practică la Copenhaga. Dar, pentru asta, România ar avea nevoie de „o nouă mentalitate și de o dorință reală de a se transforma într-o țară cu un nivel de viață mai ridicat".
La congres, viitoarea arhitectă a avut ocazia să asculte prelegerile unor „colegi" de top, din întreaga lume. Nagy Bernadett Erika spune că prezentarea lui Jan Gehl, despre dezvoltarea orașelor a fost pentru ea un punct de cotitură în ceea ce privește modul în care își vede munca la planșetă. „Captivantă și interesantă, a reflectat importanța spațiilor publice și modul în care ar trebui să le amenajăm. Eliminarea vehiculelor din piațete, reducerea numărului benzilor de circulație și plantarea de arbori, care să flancheze drumurile, pot fi un început pentru a avea un mediu mai curat și orașe locuibile".
Un alt arhitect renumit, Francis Kéré, a susținut ideea de a se construi din materiale locale, care oferă durabilitate și reprezintă o soluție pe termen lung. „Am învățat că ceea ce proiectăm azi nu poate să corespundă doar cerințelor de acum, ci trebuie să răspundă și necesităților din viitor. Nu putem proiecta o clădire doar pentru 50 de ani", este de părere tânăra.
În urma prezenței ei la Congresul Uniunii Internaționale a Arhitecților, Nagy Bernadett Erika a înțeles cât de importantă este influența pe care arhitectura o are asupra mediului și că, în bună măsură, prin ceea ce construiesc azi, oamenii din spatele planșetelor definesc viitorul comunităților. „Avem puterea de a schimba orașele și mentalitățile locuitorilor lor, ca într-un final să trăim într-un mediu echilibrat. Toate resursele ne sunt la îndemână, doar trebuie să știm cum să le folosim. Orașul sustenabil sau clădirile sustenabile sunt bune, nu numai pentru mediul înconjurător, ci și pentru oamenii care trăiesc în ele", spune studenta Universității din Oradea, parafrazându-l pe Bjarke Ingels, unul dintre cei mai influenți arhitecți danezi ai zilelor noastre. (B.C.)

Trimite email
luni, 25 mai 2026 la 18:57:11 Ora de vară a Europei de Est