Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
15 septembrie 2026

Federația Părinților – Edupart precizează că susține proiectul deputatei PNL Raluca Turcan privind interzicerea telefoanelor în școli și modificări privind accesul elevilor la consiliere psihologică, însă aduce câteva precizări și propuneri de modificare a proiectului, într-un comunicat de presă, transmis pe 12 septembrie.
Amintim, în contextul rezultatelor PISA 2025, deputata PNL Raluca Turcan a cerut Comisiei de Învățământ din Camera Deputaților să pună pe ordinea de zi proiectul de lege prin care telefoanele mobile sunt interzise în școli și licee „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor”. Proiectul prevede extinderea monitorizării audio-video în școli și măsuri privind consilierea psihologică gratuită și obligatorie a elevilor.

Consiliul Național al Elevilor nu e de acord cu interzicerea telefoanelor pe tot parcursul programului școlar.

„Interzicerea telefoanelor poate fi o măsură bună de disciplină educațională, concentrare și protecție împotriva cyberbullyingului, dar nu trebuie prezentată ca o soluție care, singură, repară rezultatele PISA”, scrie Federația Părinților Edupart.

Proiectul deputatei PNL Raluca Turcan propune modificarea Legii Educației nr 198/ 2023 în sensul în care telefoanele mobile să fie interzise „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor” și să fie ținute în spații speciale până la finalul orelor.

În plus, proiectul modifică articolul 14 din Legea învățământului preuniversitar și introduce obligativitatea ca, la înscrierea copilului la școală, contractul educațional să conțină acordul expres al părinților sau al elevului major privind participarea la consiliere psihologică.

Mai mult, proiectul introduce o prevedere nouă despre obligativitatea de a participa la ședințe de consiliere școlară, la cererea profesorului. „Participarea la ședințe de consiliere școlară și/sau psihologică prevăzute la alin. (4) lit. a) poate fi dispusă de personalul didactic sau de conducerea unității de învățământ și este obligatorie pentru antepreșcolar, preșcolar sau elev”, scrie în proiectul propus de deputata Raluca Turcan.

Federația Națională a Părinților spune că „sesizarea poate și trebuie să poată fi făcută de profesor. Profesorul este unul dintre adulții care petrec cel mai mult timp cu elevul și poate observa schimbări de comportament, agresivitate, izolare, automutilare, bullying, neglijare sau alte elemente de risc.

Evaluarea trebuie însă realizată de un profesionist cu competențele necesare. Profesorul poate observa și sesiza dar profesorul nu diagnostichează”, scrie în comunicatul de presă.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
Duminică, 30 august 2026

Când încep cursurile?

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026, potrivit structurii oficiale a anului școlar 2026-2027, aprobată de Ministerul Educației. Anul școlar are 36 de săptămâni de cursuri pentru majoritatea elevilor și se încheie vineri, 18 iunie 2027. Prima vacanță, cea de toamnă, începe pe 24 octombrie.
Anul școlar 2026-2027 începe oficial la 1 septembrie 2026 și se încheie la 31 august 2027, însă prima zi de cursuri este luni, 7 septembrie, conform Ordinului ministrului Educației și Cercetării nr. 3.194/2026 privind structura anului școlar.
Pentru elevi, începutul școlii din septembrie 2026 vine și cu o schimbare importantă la liceu: elevii care intră în clasa a IX-a sunt prima generație care va învăța după noile programe școlare de liceu. Manualele realizate pentru noile programe nu vor fi însă disponibile în format tipărit la începutul cursurilor. Directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare, Bogdan Cristescu, a declarat că „în cel mai bun caz” manualele ar putea fi disponibile în format digital pe 7 septembrie. Dacă nu vor exista contestații, variantele tipărite ar putea ajunge la elevi în octombrie, iar în cazul unor contestații termenul s-ar putea prelungi pentru unele manuale până în ianuarie 2027. Manualele sunt instrumente de predare la clasă, folosesc mai mult elevilor, ele nu sunt obligatorii pentru profesori. Cadrele didactice au ca obligație aplicarea programei școlare.

Când începe școala în septembrie 2026?

Prima zi de școală este luni, 7 septembrie 2026.
Primul modul de cursuri durează șapte săptămâni, de luni, 7 septembrie, până vineri, 23 octombrie 2026.
Prima vacanță a elevilor începe sâmbătă, 24 octombrie, și se încheie duminică, 1 noiembrie. Elevii revin la școală luni, 2 noiembrie 2026.

Pe 5 octombrie 2026 nu se fac cursuri!

La mai puțin de o lună după începerea școlii, elevii vor avea o zi fără cursuri.
Luni, 5 octombrie 2026, de Ziua internațională a educației, nu se organizează cursuri, potrivit ordinului privind structura anului școlar. Nu se fac cursuri nici în zilele nelucrătoare și de sărbătoare legală prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă aplicabil...

Nagy Bernadett Erika a descoperit, la Congresul Uniunii Internaționale a Arhitecților, orașele sustenabile ale viitorului

Studentă a Departamentului de Arhitectură al Facultății de Construcții, Cadastru și Arhitectură,

Nagy Bernadett Erika a descoperit, la Congresul Uniunii Internaționale a Arhitecților, orașele sustenabile ale viitorului

Studentă a Departamentului de Arhitectură al Facultății de Construcții, Cadastru și Arhitectură, din cadrul Universității din Oradea, Nagy Bernadett Erika a participat, în aceste zile, la Congresul Uniunii Internaționale a Arhitecților și la cursurile „Student Academy", desfășurate la Copenhaga.

Prezența studentei din Oradea la acest eveniment de talie mondială a fost urmare a faptului că, în primăvara acestui an, ea a câștigat etapa pe țară a Concursului internațional de arhitectură organizat de Academia Regală de Arhitectură din Danemarca.
„O societate pentru toți"
Nagy Bernadett Erika spune că activitățile de la „Student Academy" au avut ca tematică designul universal și, ca miză, crearea pe planșete a unei societăți integratoare. „În cadrul acestor cursuri am studiat, în amănunt, necesitățile oamenilor cu dizabilități. Am participat la ateliere și exerciții care ne-au arătat cât de diferiți suntem și cât de diferit reacționăm la anumite situații. Am avut ocazia să ne întâlnim cu designeri, critici, arhitecți și artiști care ne-au vorbit despre problemele cu care se confruntă oamenii cu dizabilități, zi de zi, și cum sunt ei tratați de către societate". Studenta din Oradea spune că, prin participarea la cursurile „A Society bulit for everybody", a învățat că ea, ca viitor arhitect, trebuie să proiecteze clădiri care să țină cont de nevoile tuturor. „Trebuie să acordăm timp și detaliilor prin care putem ușura viața persoanelor cu dizabilități", adaugă Nagy Bernadett Erika.
În cea de a doua parte a cursurilor de la „Student Academy", fiecare grupă de participanți a avut de realizat un proiect. Echipa din care a făcut parte și studenta Universității din Oradea n-a prezentat o machetă, ca și celelalte grupe, ci un site. ,,Ne-am dorit ca oamenii să-și exprime și  să reflecteze și experiențele proprii", spune tânăra, adăugând că „răspunsurile primite pun, încă o dată în lumină, diversitatea umană, a experiențelor noastre și a barierelor pe care le întâmpină fiecare corp individual". Aplicația realizată de echipa din care a făcut parte și Nagy Bernadett Erika, a fost prezentată la expoziția finală a „Student Academy". „O concluzie a acestui experiment ar fi, că înainte de proiectarea propriu-zisă, trebuie să ne gândim la faptul că avem de realizat, ceva util, care să vină în întâmpinarea nevoilor tuturor, indiferent că vorbim despre persoane cu dizabilități sau nu".
Arhitecți ce construiesc viitorul
Congresul Uniunii Internaționale a Arhitecților a avut loc la Academia regală daneză. Una dintre cele mai importante teme dezbătute la Copenhaga a fost legată de proiectarea unor construcții durabile, pentru un mediu sănătos și echilibrat. Punctele de referință pe care aceste proiecte ar trebui să le aibă în vedere sunt: adaptarea la climă, proiectarea pentru regândirea resurselor, proiectarea pentru comunități rezistente, proiectare pentru sănătate, proiectare pentru incluziune și proiectare pentru parteneriate, respectiv pentru schimbare", explică Nagy Bernadett Erika. „Un foarte bun exemplu în acest sens este chiar orașul Copenhaga. Capitala a evoluat rapid, creându-și zone verzi și o arhitectură sustenabilă. De fapt, Copenhaga a fost, la început, un oraș poluat, dependent pe deplin de combustibilii fosili. Dar, când a avut loc criza petrolului, în 1973, edilii săi au încercat să schimbe politicile de mediu ale orașului și au reușit. Copenhaga a devenit un oraș durabil care și-a redus consumul de apă și energie, fără a sacrifica creșterea economică. Capitala Danemarcei este azi un reper pentru planificatorii urbani și factorii de decizie politică, dovada că o economie verde, vibrantă, e posibilă și durabilă", afirmă studenta din Oradea.Nagy Bernadett Erika crede că și orașele din România ar putea să urmeze modelul pus în practică la Copenhaga. Dar, pentru asta, România ar avea nevoie de „o nouă mentalitate și de o dorință reală de a se transforma într-o țară cu un nivel de viață mai ridicat".
La congres, viitoarea arhitectă a avut ocazia să asculte prelegerile unor „colegi" de top, din întreaga lume. Nagy Bernadett Erika spune că prezentarea lui Jan Gehl, despre dezvoltarea orașelor a fost pentru ea un punct de cotitură în ceea ce privește modul în care își vede munca la planșetă. „Captivantă și interesantă, a reflectat importanța spațiilor publice și modul în care ar trebui să le amenajăm. Eliminarea vehiculelor din piațete, reducerea numărului benzilor de circulație și plantarea de arbori, care să flancheze drumurile, pot fi un început pentru a avea un mediu mai curat și orașe locuibile".
Un alt arhitect renumit, Francis Kéré, a susținut ideea de a se construi din materiale locale, care oferă durabilitate și reprezintă o soluție pe termen lung. „Am învățat că ceea ce proiectăm azi nu poate să corespundă doar cerințelor de acum, ci trebuie să răspundă și necesităților din viitor. Nu putem proiecta o clădire doar pentru 50 de ani", este de părere tânăra.
În urma prezenței ei la Congresul Uniunii Internaționale a Arhitecților, Nagy Bernadett Erika a înțeles cât de importantă este influența pe care arhitectura o are asupra mediului și că, în bună măsură, prin ceea ce construiesc azi, oamenii din spatele planșetelor definesc viitorul comunităților. „Avem puterea de a schimba orașele și mentalitățile locuitorilor lor, ca într-un final să trăim într-un mediu echilibrat. Toate resursele ne sunt la îndemână, doar trebuie să știm cum să le folosim. Orașul sustenabil sau clădirile sustenabile sunt bune, nu numai pentru mediul înconjurător, ci și pentru oamenii care trăiesc în ele", spune studenta Universității din Oradea, parafrazându-l pe Bjarke Ingels, unul dintre cei mai influenți arhitecți danezi ai zilelor noastre. (B.C.)

Trimite email
marți, 22 septembrie 2026 la 03:28:41 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

De-ale studenților

,,Pentru noi, Săptămâna Bobocilor înseamnă adevăratul început al studenției", spune Amelia Varga - președintele Uniunii Studenților Oradea.