Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
13 noiembrie 2026

BREAKING În anul școlar 2027-2028, clasele din mediul urban vor avea cu cel puțin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de lege – proiect

Ana MOISE

Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare pentru 2027-2028, se va analiza situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de Legea nr. 198/2023, conform proiectului metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare pentru anul școlar 2027-2028, pus în consultare publică pe 12 noiembrie de Ministerul Educației și Cercetării.
Proiectul metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare în anul școlar 2027-2028 introduce criterii noi pentru planificarea claselor din mediul urban și din municipii, plus obligația verificării pe baza datelor din SIIIR a situațiilor elevilor înscriși în aceeași formațiune de studiu de cel puțin de 3 ori.
Propunerea vine în contextul în care Sorin Ionescu, ministru delegat pentru Învățământul Preuniversitar, a criticat clasele supraaglomerate. Acesta a spus că „34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu”, la audierea din Parlament pentru funcția de ministru, de pe 19 octombrie.
„N-am avut acces la toate aceste date ale ministerului, dar eu cred că 34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu. Toată Europa militează pentru scăderea numărului de elevi. De ce? Mai puțini elevi înseamnă un cadru didactic mai concentrat pe activitatea didactică”, a declarat Sorin Ionescu.
Edupedu.ro a scris că Federația Părinților Edupart a semnalat conducerii ISMB clase pregătitoare 2026 cu 28 și 29 de elevi: Vă adresăm rugămintea să dispuneți o analiză juridică corectă
În anul școlar 2025-2026, 2.405 formațiuni de studiu funcționau cu mai mulți elevi decât permite legea, potrivit unui răspuns al Ministerului Educației transmis Camerei Deputaților. Într-un liceu din Brașov a fost raportată o clasă cu 51 de elevi, cu 21 peste plafonul legal, potrivit datelor prezentate de Edupedu.ro.
Fostul ministrul al Educației, Mihai Dimian, a spus că numărul final al elevilor dintr-o clasă de nivel primar ar trebui să fie 24: „Noi am pornit de la ideea că media 24, că în anumite situații poți să crești până la 28. După care am adăugat minorități, am adăugat CES și tot creștem numărul acesta”.
Prevederile din proiectul pentru anul școlar 2027-2028

Art. 3. – „Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare, în cadrul criteriului economic se vor analiza următoarele aspecte:

a) situaţia claselor paralele despre care se estimează, pe baza datelor înregistrate în SIIIR, că la sfârşitul anului şcolar au efective sub limita minimă stabilită prin lege şi a căror comasare se impune fie la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică şi în structurile arondate acesteia, fie la nivelul localităţii/unităţii administrativ-teritoriale, în raport cu prevederile art. 23 alin. (1), (1^1), (1^2) şi alin. (1^3) lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

b) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

c) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din municipii, astfel încât acestea să funcționeze cu cel mult 2 elevi sub limita maximă prevăzută la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare...

Nagy Bernadett Erika a descoperit, la Congresul Uniunii Internaționale a Arhitecților, orașele sustenabile ale viitorului

Studentă a Departamentului de Arhitectură al Facultății de Construcții, Cadastru și Arhitectură,

Nagy Bernadett Erika a descoperit, la Congresul Uniunii Internaționale a Arhitecților, orașele sustenabile ale viitorului

Studentă a Departamentului de Arhitectură al Facultății de Construcții, Cadastru și Arhitectură, din cadrul Universității din Oradea, Nagy Bernadett Erika a participat, în aceste zile, la Congresul Uniunii Internaționale a Arhitecților și la cursurile „Student Academy", desfășurate la Copenhaga.

Prezența studentei din Oradea la acest eveniment de talie mondială a fost urmare a faptului că, în primăvara acestui an, ea a câștigat etapa pe țară a Concursului internațional de arhitectură organizat de Academia Regală de Arhitectură din Danemarca.
„O societate pentru toți"
Nagy Bernadett Erika spune că activitățile de la „Student Academy" au avut ca tematică designul universal și, ca miză, crearea pe planșete a unei societăți integratoare. „În cadrul acestor cursuri am studiat, în amănunt, necesitățile oamenilor cu dizabilități. Am participat la ateliere și exerciții care ne-au arătat cât de diferiți suntem și cât de diferit reacționăm la anumite situații. Am avut ocazia să ne întâlnim cu designeri, critici, arhitecți și artiști care ne-au vorbit despre problemele cu care se confruntă oamenii cu dizabilități, zi de zi, și cum sunt ei tratați de către societate". Studenta din Oradea spune că, prin participarea la cursurile „A Society bulit for everybody", a învățat că ea, ca viitor arhitect, trebuie să proiecteze clădiri care să țină cont de nevoile tuturor. „Trebuie să acordăm timp și detaliilor prin care putem ușura viața persoanelor cu dizabilități", adaugă Nagy Bernadett Erika.
În cea de a doua parte a cursurilor de la „Student Academy", fiecare grupă de participanți a avut de realizat un proiect. Echipa din care a făcut parte și studenta Universității din Oradea n-a prezentat o machetă, ca și celelalte grupe, ci un site. ,,Ne-am dorit ca oamenii să-și exprime și  să reflecteze și experiențele proprii", spune tânăra, adăugând că „răspunsurile primite pun, încă o dată în lumină, diversitatea umană, a experiențelor noastre și a barierelor pe care le întâmpină fiecare corp individual". Aplicația realizată de echipa din care a făcut parte și Nagy Bernadett Erika, a fost prezentată la expoziția finală a „Student Academy". „O concluzie a acestui experiment ar fi, că înainte de proiectarea propriu-zisă, trebuie să ne gândim la faptul că avem de realizat, ceva util, care să vină în întâmpinarea nevoilor tuturor, indiferent că vorbim despre persoane cu dizabilități sau nu".
Arhitecți ce construiesc viitorul
Congresul Uniunii Internaționale a Arhitecților a avut loc la Academia regală daneză. Una dintre cele mai importante teme dezbătute la Copenhaga a fost legată de proiectarea unor construcții durabile, pentru un mediu sănătos și echilibrat. Punctele de referință pe care aceste proiecte ar trebui să le aibă în vedere sunt: adaptarea la climă, proiectarea pentru regândirea resurselor, proiectarea pentru comunități rezistente, proiectare pentru sănătate, proiectare pentru incluziune și proiectare pentru parteneriate, respectiv pentru schimbare", explică Nagy Bernadett Erika. „Un foarte bun exemplu în acest sens este chiar orașul Copenhaga. Capitala a evoluat rapid, creându-și zone verzi și o arhitectură sustenabilă. De fapt, Copenhaga a fost, la început, un oraș poluat, dependent pe deplin de combustibilii fosili. Dar, când a avut loc criza petrolului, în 1973, edilii săi au încercat să schimbe politicile de mediu ale orașului și au reușit. Copenhaga a devenit un oraș durabil care și-a redus consumul de apă și energie, fără a sacrifica creșterea economică. Capitala Danemarcei este azi un reper pentru planificatorii urbani și factorii de decizie politică, dovada că o economie verde, vibrantă, e posibilă și durabilă", afirmă studenta din Oradea.Nagy Bernadett Erika crede că și orașele din România ar putea să urmeze modelul pus în practică la Copenhaga. Dar, pentru asta, România ar avea nevoie de „o nouă mentalitate și de o dorință reală de a se transforma într-o țară cu un nivel de viață mai ridicat".
La congres, viitoarea arhitectă a avut ocazia să asculte prelegerile unor „colegi" de top, din întreaga lume. Nagy Bernadett Erika spune că prezentarea lui Jan Gehl, despre dezvoltarea orașelor a fost pentru ea un punct de cotitură în ceea ce privește modul în care își vede munca la planșetă. „Captivantă și interesantă, a reflectat importanța spațiilor publice și modul în care ar trebui să le amenajăm. Eliminarea vehiculelor din piațete, reducerea numărului benzilor de circulație și plantarea de arbori, care să flancheze drumurile, pot fi un început pentru a avea un mediu mai curat și orașe locuibile".
Un alt arhitect renumit, Francis Kéré, a susținut ideea de a se construi din materiale locale, care oferă durabilitate și reprezintă o soluție pe termen lung. „Am învățat că ceea ce proiectăm azi nu poate să corespundă doar cerințelor de acum, ci trebuie să răspundă și necesităților din viitor. Nu putem proiecta o clădire doar pentru 50 de ani", este de părere tânăra.
În urma prezenței ei la Congresul Uniunii Internaționale a Arhitecților, Nagy Bernadett Erika a înțeles cât de importantă este influența pe care arhitectura o are asupra mediului și că, în bună măsură, prin ceea ce construiesc azi, oamenii din spatele planșetelor definesc viitorul comunităților. „Avem puterea de a schimba orașele și mentalitățile locuitorilor lor, ca într-un final să trăim într-un mediu echilibrat. Toate resursele ne sunt la îndemână, doar trebuie să știm cum să le folosim. Orașul sustenabil sau clădirile sustenabile sunt bune, nu numai pentru mediul înconjurător, ci și pentru oamenii care trăiesc în ele", spune studenta Universității din Oradea, parafrazându-l pe Bjarke Ingels, unul dintre cei mai influenți arhitecți danezi ai zilelor noastre. (B.C.)

Trimite email
sâmbătă, 21 noiembrie 2026 la 21:28:16 Ora standard a Europei de Est