Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 octombrie 2026

Cum se pregătesc profesorii să țină pasul cu elevii care folosesc deja inteligența artificială?

Tot mai mulți profesori vor să înțeleagă tehnologia pe care elevii o folosesc deja, să își pregătească lecțiile mai eficient și să creeze activități mai atractive. Un program acreditat de Ministerul Educației și Cercetării și eligibil pentru Prima de carieră didactică le oferă posibilitatea să învețe practic, în sesiuni live, online, alături de un formator: Fundația pentru Educație Digitală organizează cursul „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”, adresat profesorilor, învățătorilor și educatorilor.

Vrei să afli mai multe despre curs înainte de a te înscrie?

Pe 20 octombrie, de la ora 18.00, Fundația pentru Educație Digitală organizează un webinar gratuit de prezentare a cursului „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”. Profesorii interesați pot afla cum se desfășoară sesiunile live, ce instrumente AI vor învăța să utilizeze și pot pune întrebări despre program. Participarea este gratuită, cu înscriere prealabilă: https://ai.fped.org/webinarii
Inteligența artificială este deja prezentă în viața elevilor: o folosesc pentru a căuta informații, pentru a redacta texte, pentru explicații și pentru rezolvarea unor exerciții. Pentru profesori apar întrebări noi: cum verificăm răspunsurile generate de AI? Cum încurajăm gândirea critică? Și cum folosim aceste instrumente fără să pierdem din vedere rolul esențial al profesorului?
În același timp, AI poate fi un sprijin în pregătirea materialelor didactice, adaptarea exercițiilor la nivelul clasei sau conceperea unor activități interactive. Pentru a valorifica aceste oportunități, cadrele didactice au nevoie nu doar de acces la instrumente, ci și de exemple relevante, exercițiu și îndrumare.

De ce vor profesorii să învețe să folosească AI?

Din experiențele participanților la programele Fundației pentru Educație Digitală se conturează trei motivații importante:
*dorința de a înțelege instrumentele pe care elevii le folosesc deja și de a-i ghida spre o utilizare responsabilă
*nevoia de a ține pasul cu schimbările tehnologice, fără să fie necesară o pregătire tehnică avansată
*interesul pentru lecții mai atractive și pentru reducerea timpului alocat unor sarcini repetitive.
De la fișe de lucru și teste adaptate la materiale vizuale și idei pentru proiecte, aplicațiile sunt diverse. Dar rezultatele generate trebuie verificate și adaptate, iar deciziile didactice rămân ale profesorului.

De la reticență la încredere: experiențele profesorilor

Profesorii care au parcurs deja cursul descriu atât câștiguri practice, cât și o schimbare de perspectivă asupra inteligenței artificiale.
Ana Maria Bîgu, profesor pentru învățământul primar la Școala Gimnazială Nr. 1 Tunari, evidențiază atât sprijinul formatorului, cât și timpul câștigat în activitatea didactică:
„Apreciez în mod deosebit răbdarea instructorului, doamna Nicolici, care ne-a oferit trucuri valoroase pentru a obține exact rezultatele dorite atunci când folosim AI.
De când am integrat inteligența artificială la clasă, nivelul meu de stres a scăzut considerabil și mă bucur de mult mai mult timp liber. Sincer, nu îmi mai pot imagina activitatea didactică fără acest sprijin”.
„M-a surprins diversitatea instrumentelor descoperite și posibilitatea de a crea materiale didactice interactive, creative și adaptate nevoilor fiecărui elev”, declară Andreea Raluca Misaroș, învățătoare la Școala Gimnazială „Alexandru Bohățiel”, Vultureni, județ Cluj.
În opinia sa, AI nu înlocuiește experiența cadrului didactic: „Am înțeles că inteligența artificială nu înlocuiește creativitatea și experiența profesorului, ci le poate completa și valorifica, atunci când este utilizată responsabil”.
„Acum privesc cu multă recunoștință și responsabilitate aceste instrumente pe care, până acum, nu le-am luat în serios, fiind chiar ușor reticentă în privința folosirii lor la clasă”, susține Antoaneta Mărășescu, profesoară de biologie la Liceul Tehnologic „Lorin Sălăgean”.
Profesoara spune că a descoperit instrumente precum ChatGPT, Gemini, NotebookLM și Canva, pe care își propune să le folosească în activitatea la clasă. Experiența ei arată că formarea poate fi utilă inclusiv celor care pornesc cu rezerve în privința tehnologiei.

15 ore live, online, cu formator — nu lecții video preînregistrate

Pentru a răspunde acestor nevoi, Fundația pentru Educație Digitală organizează cursul „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”, acreditat de Ministerul Educației și Cercetării și adresat profesorilor, învățătorilor și educatorilor.
Diferența importantă față de un curs online bazat pe înregistrări este modul de desfășurare: cele 15 ore de formare au loc în direct, la datele și orele stabilite pentru fiecare grupă, alături de un formator. Participanții pot pune întrebări, primesc explicații în timp real și lucrează pe exemple din activitatea școlară. Cursul presupune participare sincronă, nu vizionarea în ritm propriu a unor materiale înregistrate.

Programul include și 10 ore de activitate individuală, pentru aplicarea celor învățate.

Participanții explorează instrumente precum ChatGPT, Gemini, Copilot, NotebookLM și Canva, utilizări pentru pregătirea lecțiilor, materiale educaționale și diferențierea activităților, dar și principii de verificare a informațiilor și utilizare responsabilă a AI.
Grupele sunt organizate în diferite intervale orare, inclusiv pentru categorii de participanți cu nevoi apropiate, cum ar fi învățătorii și profesorii din diferite arii curriculare.

Program acreditat și eligibil pentru Prima de carieră didactică

Cursul are o durată totală de 25 de ore (15 ore live și 10 ore de activitate individuală) și acordă 1 credit ECTS. Costul participării este de 975 lei, iar programul este eligibil pentru plata prin Prima de carieră didactică. Fiind online, poate fi urmat din orice localitate din țară, păstrând interacțiunea directă cu formatorul și cu ceilalți participanți.
Cum se pot înscrie profesorii interesați?
Programa, calendarul grupelor, condițiile de participare și formularul de înscriere sunt disponibile la ai.fped.org.

Șezătoare la Muzeul Țării Crișurilor Oradea

Între 9.11.2023 și 24.06.2024, lunar, se va organiza

Șezătoare la Muzeul Țării Crișurilor Oradea

Muzeul Țării Crișurilor Oradea - Complex Muzeal, în parteneriat cu Consiliul Județean Bihor, Primăria Municipiului Oradea și Asociația „Prietenii Muzeului Țării Crișurilor" organizează o nouă Șezătoare la muzeu, activitate care se înscrie în proiectul de revitalizare a cămășii vechi românești ce se purta pe meleagurile crișene și la care invităm publicul interesat să participe.

Atelierul se va desfășura între 9 noiembrie 2023 - 24 iunie 2024 și va avea loc cu frecvență lunară, la Muzeul Țării Crișurilor (Str. Armatei Române nr.1/A), iar prima întâlnire va avea loc în 9 noiembrie, de la ora 18.00, în Sala de pedagogie muzeală.
Dacă pentru primul an am adus în atenția dumneavoastră spătoiul românesc răspândit îndeosebi în satele din sub-zona etnografică Roșia-Pietroasa, de la poalele Munților Bihorului și versantul sudic al Munților Pădurea Craiului, unde s-a păstrat cel mai conservator port bihorean, până spre mijlocul secolului XX, în al doilea an vă propunem să ne oprim în câteva sate de pe valea Crișului Repede. Pornind de la imagini vechi din 1885, aducem în fața publicului spăcele cu croi și ornamentică similară cu acestea dorindu-ne să creăm un dialog între vestimentația purtată la finalul secolului XIX, piese din colecția muzeală și noile spăcele pe care orice bihoreancă să le poarte cu conștiința valorii și vechimii modelului.
Caracteristic pentru cămașa femeiască de pe Crișul Repede de la sfârșitului secolului XIX  a fost croiul drept (croiul poncho) din 1,5 sau 2 lați de pânză, netăiați la umăr și cu gura cămășii la spate - la cele mai vechi și în față la cele mai noi -, cu mâneca prinsă din umăr. Piesele sunt datate între 1880 și 1930 și au fost achiziționate din Vadu Crișului, Șuncuiuș, Bălnaca-Groși, Cacuciul Vechi, Lugașu de Sus, la sfârșitul anilor '60 - începutul anilor '70.  
Propunem și două modele de cămăși bărbătești din satele Beznea și Călățea (Aștileu), ce datează din prima jumătate a secolului XX.
Motivele ornamentale sunt realizate cu diverse tehnici de broderie: închingătură, cusături cu puncte înnodate - îngurzătură, broderie plină - trăsurește, bătucitură, miezește, cusătură crucește sau brânelește, tăieturi și împunsături - ciur, ochi întorși,  șabac, ajur.
Astfel, vom reînvia croiul și tehnicile de ornamentare ale vechilor cămăși de pe valea Crișului Repede.
Vom învăța să ne confecționăm propria cămașă de Bihor și să o decorăm folosind tehnicile de ornamentare de la sfârșitul secolului al XIX-lea - începutul secolului al XX-lea, având posibilitatea de a ne inspira direct de la piese etnografice aflate în patrimoniul Muzeului Țării Crișurilor.
Și, pentru că e o ȘEZĂTOARE, vom lucra împreună, ca pe vremuri, și ne vom familiariza cu  datinile și obiceiurile zonei noastre.
Inițiatoarea acestei Șezători este dr. Simona Bala, muzeograf, Secția de Etnografie, iar îndrumarea practică, concretă va fi asigurată prin amabilitatea doamnei doctor Florina Berte, care știe „să împungă" frumos și cu acul medical și cu acul de cusut și brodat.
Taxa de participare: 20 lei /an, reprezentând înscrierea în Asociația „Prietenii Muzeului Țării Crișurilor", iar pentru membrii asociației intrarea este gratuită.
Materialele vor fi asigurate de participanți.

Trimite email
duminică, 1 noiembrie 2026 la 00:51:20 Ora standard a Europei de Est