Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Născută în State, crescută în Austria, Dominique urmează cursurile universitare în Oradea

„O studentă de zece” a Universității din Oradea

Născută în State, crescută în Austria, Dominique urmează cursurile universitare în Oradea

Studentă a Facultății de Litere, specializarea germană-engleză, Dominique Faina are o biografie mai aparte. S-a născut în Florida, în anul 2001, fiind copilul unei familii de emigranți români. Doi ani mai târziu, părinții ei s-au mutat în Austria. Dominique a absolvit liceul în Krems, un superb oraș situat pe cursul Dunării, nu departe de Viena. La 21 de ani, tânăra decide totuși să se întoarcă în patria natală.

Dominique spune că a luat decizia de a urma cursurile Facultății de Litere a Universității din Oradea fiindcă se simțea „atrasă de limba vorbită de părinți". Indiferent că se aflau în SUA sau în Austria, în casa familiei Faina se vorbea românește. „Eu cred că, prin asta ne-au făcut un bine, nouă copiilor. Părinții ne dădeau cărți în limba română și mergeam la biserica românească", povestește Dominique. Având origini sălăjene, ea venea deseori, în vacanță, la bunici. „Așa am prins foarte mare drag de România. Aici oamenii sunt foarte deschiși și prietenoși". Mi-am spus că ar fi o idee bună să-mi continui studiile acasă". Având o mătușă, care a ajutat-o să se acomodeze în orașul de pe Crișul Repede, Universitatea din Oradea a fost o alegere firească.
Acum, studentă în anul II, tânăra posesoare a trei cetățenii afirmă că n-a regretat nicio clipă revenirea în România. „Aici profesorii te încurajează, dacă văd că îți dorești să înveți și ai potențial. De când sunt aici mi s-au deschis multe oportunități", spune Dominique. În paralel cu studiile universitare, ea lucrează pentru o firmă din Germania și este profesoară suplinitoare de limba germană, la Colegiul Național ,,Emanuil Gojdu". Pasionată de literatura engleză contemporană, avându-i ca autori germani preferați pe: Patrick Süskind, Franz Kafka și Georg Trakl, Dominique spune că își dorește să rămână în țara părinților ei și să devină profesoară de germană la o școală din Oradea, dar se gândește serios și la o mică afacere în domeniul traducerilor.
Lect. univ. dr. Orlando Balaș, profesor de germană la Facultatea de Litere din Oradea, afirmă că Dominique „este o studentă de nota zece". Ea are, nu doar cunoștințe de germană la nivel de limbă maternă, ci și o pronunție foarte îngrijită, „de scenă". Mai mult, spune profesorul ei, „dispune și de un simț filologic înnăscut, putând sesiza și explica subtilele diferențe de sens date de lungimea vocalelor germane sau de contextul cultural în care sunt folosite anumite cuvinte". Lect. univ. dr. Orlando Balaș consideră că aceste calități o recomandă pe Dominique pentru o carieră didactică sau în domeniul audio-vizual. „Dacă va deveni profesoară de germană în Oradea, așa cum își dorește, va fi un mare câștig pentru germanistica din această parte a țării", susține universitarul orădean.
Până atunci, ținând cont de calitățile ei filologice remarcabile, lect. univ. dr. Orlando Balaș i-a propus studentei sale ca, începând cu ediția din 2024, să devină una din vocile variantei audio a cursului său de limba germană - „Limba germană. Simplu și eficient". (B.C.)

Trimite email
luni, 25 mai 2026 la 18:55:38 Ora de vară a Europei de Est