Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

15 septembrie 2026

Federația Părinților – Edupart precizează că susține proiectul deputatei PNL Raluca Turcan privind interzicerea telefoanelor în școli și modificări privind accesul elevilor la consiliere psihologică, însă aduce câteva precizări și propuneri de modificare a proiectului, într-un comunicat de presă, transmis pe 12 septembrie.
Amintim, în contextul rezultatelor PISA 2025, deputata PNL Raluca Turcan a cerut Comisiei de Învățământ din Camera Deputaților să pună pe ordinea de zi proiectul de lege prin care telefoanele mobile sunt interzise în școli și licee „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor”. Proiectul prevede extinderea monitorizării audio-video în școli și măsuri privind consilierea psihologică gratuită și obligatorie a elevilor.

Consiliul Național al Elevilor nu e de acord cu interzicerea telefoanelor pe tot parcursul programului școlar.

„Interzicerea telefoanelor poate fi o măsură bună de disciplină educațională, concentrare și protecție împotriva cyberbullyingului, dar nu trebuie prezentată ca o soluție care, singură, repară rezultatele PISA”, scrie Federația Părinților Edupart.

Proiectul deputatei PNL Raluca Turcan propune modificarea Legii Educației nr 198/ 2023 în sensul în care telefoanele mobile să fie interzise „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor” și să fie ținute în spații speciale până la finalul orelor.

În plus, proiectul modifică articolul 14 din Legea învățământului preuniversitar și introduce obligativitatea ca, la înscrierea copilului la școală, contractul educațional să conțină acordul expres al părinților sau al elevului major privind participarea la consiliere psihologică.

Mai mult, proiectul introduce o prevedere nouă despre obligativitatea de a participa la ședințe de consiliere școlară, la cererea profesorului. „Participarea la ședințe de consiliere școlară și/sau psihologică prevăzute la alin. (4) lit. a) poate fi dispusă de personalul didactic sau de conducerea unității de învățământ și este obligatorie pentru antepreșcolar, preșcolar sau elev”, scrie în proiectul propus de deputata Raluca Turcan.

Federația Națională a Părinților spune că „sesizarea poate și trebuie să poată fi făcută de profesor. Profesorul este unul dintre adulții care petrec cel mai mult timp cu elevul și poate observa schimbări de comportament, agresivitate, izolare, automutilare, bullying, neglijare sau alte elemente de risc.

Evaluarea trebuie însă realizată de un profesionist cu competențele necesare. Profesorul poate observa și sesiza dar profesorul nu diagnostichează”, scrie în comunicatul de presă.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

Duminică, 30 august 2026

Când încep cursurile?

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026, potrivit structurii oficiale a anului școlar 2026-2027, aprobată de Ministerul Educației. Anul școlar are 36 de săptămâni de cursuri pentru majoritatea elevilor și se încheie vineri, 18 iunie 2027. Prima vacanță, cea de toamnă, începe pe 24 octombrie.
Anul școlar 2026-2027 începe oficial la 1 septembrie 2026 și se încheie la 31 august 2027, însă prima zi de cursuri este luni, 7 septembrie, conform Ordinului ministrului Educației și Cercetării nr. 3.194/2026 privind structura anului școlar.
Pentru elevi, începutul școlii din septembrie 2026 vine și cu o schimbare importantă la liceu: elevii care intră în clasa a IX-a sunt prima generație care va învăța după noile programe școlare de liceu. Manualele realizate pentru noile programe nu vor fi însă disponibile în format tipărit la începutul cursurilor. Directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare, Bogdan Cristescu, a declarat că „în cel mai bun caz” manualele ar putea fi disponibile în format digital pe 7 septembrie. Dacă nu vor exista contestații, variantele tipărite ar putea ajunge la elevi în octombrie, iar în cazul unor contestații termenul s-ar putea prelungi pentru unele manuale până în ianuarie 2027. Manualele sunt instrumente de predare la clasă, folosesc mai mult elevilor, ele nu sunt obligatorii pentru profesori. Cadrele didactice au ca obligație aplicarea programei școlare.

Când începe școala în septembrie 2026?

Prima zi de școală este luni, 7 septembrie 2026.
Primul modul de cursuri durează șapte săptămâni, de luni, 7 septembrie, până vineri, 23 octombrie 2026.
Prima vacanță a elevilor începe sâmbătă, 24 octombrie, și se încheie duminică, 1 noiembrie. Elevii revin la școală luni, 2 noiembrie 2026.

Pe 5 octombrie 2026 nu se fac cursuri!

La mai puțin de o lună după începerea școlii, elevii vor avea o zi fără cursuri.
Luni, 5 octombrie 2026, de Ziua internațională a educației, nu se organizează cursuri, potrivit ordinului privind structura anului școlar. Nu se fac cursuri nici în zilele nelucrătoare și de sărbătoare legală prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă aplicabil...

Dna Lucreția Iftimie, din Oradea, a plecat la Bruxelles

Pentru a participa la Sondajul Deliberativ®Paneuropean,


Dna Lucreția Iftimie, din Oradea, a plecat la Bruxelles
Răspunzând la un sondaj CURS pe tema Schimbărilor climatice (încălzirii globale) și a imigrației, dna Lucreția Iftimie, din Oradea, a fost invitată să participe la un Sondaj Deliberativ®Paneuropean, la o dezbatere interesantă programată la Bruxelles, în perioada 29-31 mai 2009, alături de aproximativ 400 de persoane intervievate din toate cele 27 de țări ale U.E.

Întâmplarea face să o cunoaștem pe dna Lucreția Iftimie. De ani de zile, dumneaei nu refuză să-ți facă publice opiniile de fiecare dată când cineva i-a cerut să participe la un sondaj, indiferent de problemele puse în discuție. Stăpânită de cele mai bune intenții și având un spirit civic (justițiar) foarte ascuțit, optimistă și deschisă din fire, dna Lucreția Iftimie crede în schimbarea în bine a lucrurilor. Nu face politică de partid, dar, ca simplu cetățean (pensionar), dorește să spună lucrurilor pe nume, fiind convinsă că mai devreme sau mai târziu, cineva va urni lucrurile și va schimba macazul!

La Bruxelles, România a fost reprezentată de 14 persoane de diferite vârste și din toate categoriile sociale (selectate din București, Suceava, Brașov și Bihor - din care trei din Oradea: Anca Aurelia Ioniță, funcționar, Varga Tereza, profesor și Lucreția Iftimie, pensionar).

Dna Lucreția ne-a povestit cu încântare și cu lux de amănunte cum a călătorit cu avionul din Cluj-Napoca la Budapesta și mai departe, cu un alt avion, până la Bruxelles, cum s-a împrietenit cu celelalte orădence, dar și cu inspectoarea de biologie din Suceava (dna Gabi Scutaru) și cu bucureșteanca Mihaela Rădulescu…, programul celor trei zile de dezbateri. Zilnic, întâlnirile în plen au alternat cu câte două dezbateri (dimineața și după-amiază) în grupuri mici, de câte 12 persoane (șase români și șase italieni, așa cum s-a întâmplat în cazul grupului din care a făcut parte și interlocutorul nostru). La discuțiile în plen, au fost invitați șapte experți, trei în imigrări (Giulia Lagana, Jeroen Beirnaert și Elizabeth Collet) și patru în schimbările climatice (Marie Helene Fandel, Mark Johnston, Stephen Boucher și Georg Brodach), precum și patru politicieni (Isabelle Durant, Jens Peter Bonde, Giuliano Amato și Toomas Hendrik Iives).

„Migrarea selectată”, condusă de angajator

"În legătură cu imigrarea, eu consider că cea mai bună soluție ar fi „migrarea selectată”, condusă de angajator și supravegheată de guvernul fiecărei țări. În acest fel, migranții acceptați ar completa cu succes deficitul de calificări, iar guvernul și angajatorul ar putea acționa pentru reunirea familiilor și nu pentru dezintegrarea lor”.

În cazul schimbările climatice, doamna Iftimie militează pentru utilizarea, cu precădere, a energiei solare, eliminarea testării bombei și armelor chimice, reducerea poluării solului cu îngrășăminte chimice, stoparea modificării genetice a plantelor și produselor alimentare, creșterea suprafețelor irigate, împădurirea zonelor defrișate, izolarea termică a locuințelor și scoaterea de pe piață a automobilelor mai vechi de 10 ani...

Se așteaptă ca pe 3 iulie, așa după cum li s-a spus, să fie date publicității concluziile dezbaterilor de la Bruxelles.

Privite în (și desprinse din) contextul internațional, cele două probleme dezbătute pot fi soluționate doar prin acțiuni concertate convenite internațional. În privința schimbărilor climatice, începând din 1979, au avut loc nenumărate acorduri internaționale, prilej cu care au fost fixate obiective comune și identificate moduri de limitare a creșterii emisiilor de gaze cu efect de seră și a temperaturilor globale.

„Cea de-a doua conferință internațională majoră este planificată pentru luna decembrie 2009 la Copenhaga, sub auspiciile Conferinței-cadru a ONU privind schimbările climatice.

Această întâlnire are scopul de a ajunge la un numitor comun cu privire la un acord ambițios despre clima globală pentru perioada de după 2013, care să înlocuiască actualul acord internațional (cunoscut ca Protocolul de la Kyoto), care expiră atunci. La această conferință sunt așteptați să participe miniștri și oficiali din 189 de țări”, a concluzionat interlocutorul nostru.

Se pare că această experiență extraordinară pe care a trăit-o dna Lucreția Iftimie a marcat-o profund și o îndreptățește să creadă că părerile cetățenilor contează mult mai mult pentru conducătorii forurilor europene decât pentru politicienii noștri, pe care nu-i mai impresionează nimeni cu nimic! (Ov. Dan)