Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

În anul 2023, s-au investit peste 19 milioane de euro în sistemul de sănătate din județ

Raport de investiții în sănătatea bihoreană pentru anul 2023

În anul 2023, s-au investit peste 19 milioane de euro în sistemul de sănătate din județ

Luni, 22 ianuarie 2024, în cadrul unei conferințe de presă, primarul Municipiului Oradea, Florin Birta, alături de managerul Spitalului Clinic Județean de Urgență Bihor, Dr. Gheorghe Carp, au prezentat un raport detaliat al investițiilor făcute în infrastructura de sănătate din Bihor în anul 2023.

           În anul 2023, s-au investit peste 19 milioane de euro în sistemul de sănătate din județ, din care 12,5 milioane euro proveniți din fonduri europene și din bugetul local, 3,6 milioane de euro din bugetul spitalului și 3 milioane de euro de la Ministerul Sănătății. În acest context, primarul, Florin Birta, l-a felicitat pe managerul spitalului, Dr. Gheorghe Carp, pentru faptul că a reușit să gestioneze activitatea astfel încât spitalul să dispună de fonduri proprii pentru desfășurarea normală a  activității medicale, plata la timp a salariilor și participarea la investiții.
            Primarul Municipiului Oradea, Florin Birta, a detaliat cele mai importante investiții în infrastructura de sănătate realizate sau începute în anul 2023: *reabilitarea Staționarului I a Spitalului Clinic Județean de Urgență Bihor, proiect în valoare de 8,7 milioane de euro *modernizarea și extinderea ambulatoriul integrat din cadrul Staționarului I, proiect cu o valoare totală de 13 milioane de euro *reabilitarea Staționarului II, de pe strada Corneliu Coposu, proiect încadrat în următoarea etapă în valoare de 9,6 milioane de euro, cu cofinanțare din bugetul spitalului *parcarea supraetajată de pe strada Gheorghe Doja, care va dispune de 516 locuri de parcare, în valoare de 9 milioane de euro *realizarea scării de incendiu și reabilitarea termică a Staționarului I, proiecte cu cofinanțare din bugetul propriu al spitalului *dotarea cu patru aparate medicale de ultimă generație, investiție în valoare de  3 milioane de euro, cu finanțare din bugetul Ministerului Sănătății *proiect strategic în domeniul sănătății RO-HU, în valoare de 7,3 milioane euro.
              Primarul Florin Birta a precizat că administrația locală dorește ca pacienții să beneficieze atât de servicii medicale la cel mai înalt nivel, dar și de condiții de spitalizare de cea mai bună calitate. În acest context, Dr. Gheorghe Carp a pus accent pe faptul că aproape 9 milioane de euro s-au investit în 2023 pentru a reabilita și a dota spitalul. Printre cele mai semnificative dotări amintim: angiograf monoplan cardiovascular, angiograf mobil pentru electrofiziologie, microscop operator cu sistem robotizat de vizualizare, paturi de spital etc.
            Aceste investiții au fost finanțate atât prin veniturile de la bugetul local și Ministerul Sănătății, cât si prin contribuția spitalului prin veniturile proprii. Așadar, spitalul a contribuit nu mai puțin de 4,5 milioane de euro pentru a moderniza și dota secțiile. Managerul spitalului și-a exprimat, de asemenea, aprecierea și recunoștința față de firmele din Bihor care au sponsorizat achiziția de aparate de performanță. Printre sponsorii principali se regăsesc: SC Vandana Com, Lotus Center, Aleegria Park, Termoficare Oradea, Pfizer România, SC Hidroelectrica SA și Holcim România.
            Un proiect amplu, pentru care urmează să se semneze contractul în zilele următoare, este cel de extindere și modernizare a compartimentului de terapie intensivă neonatală și amenajarea unui centru regional de training și formare în neonatologie. Acest proiect derulat prin PNRR va îmbunătăți creșterea calității și extinderea serviciilor medicale pentru pacienții nou-născuți aflați în stare critică prin extinderea capacității secției de Terapie Intensivă Nou-Născuți cu cinci paturi, reabilitarea paturilor existente pentru nou-născuții critici și dotarea cu aparatură pentru screening-ul și prevenția unor afecțiuni la nou-născuți.
            În ceea ce privește investițiile viitoare, Managerul spitalului a precizat faptul că în scopul îmbunătățirii permanente a serviciilor medicale, este de la sine înțeles faptul că spitalul se va angaja și în proiecte viitoare de extindere, amenajare și dotare. Cel mai important proiect care urmează să fie demarat este construcția noului Spital de Boli Infecțioase de pe strada Vlădeasa, un proiect cu o valoare totală de peste 135 milioane de euro.
Lisa Crăiuț,
purtător de cuvânt

Trimite email
duminică, 31 mai 2026 la 09:11:47 Ora de vară a Europei de Est