Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate

Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate

Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Consiliul Județean este în slujba bihorenilor!

Raport de activitate 2020 - 2024


Consiliul Județean este în slujba bihorenilor!
Președintele Consiliului Județean Bihor, Ilie Bolojan, și vicepreședinții Mircea Mălan și Călin Gal au prezentat joi, 25 aprilie 2024, în cadrul unei conferințe de presă, raportul de activitate din mandatul 2020 - 2024.

La conferința de presă au participat și echipele din Direcția Tehnică și Direcția Economică din cadrul Consiliului Județean Bihor.

„Toate lucrurile bune care s-au întâmplat în acest mandat, toate proiectele realizate sunt meritul întregii echipe și se cuvine să le mulțumim tuturor pentru colaborare. Constatarea mea este că nu oamenii care lucrează în sistemul public sunt problema ineficienței și a lipsei de performanță, problema sunt cei care conduc", a precizat Ilie Bolojan, președintele Consiliului Județean Bihor.

Administrația județului Bihor în perioada 2020 - 2024 a fost definită de trei caracteristici importante: serviciul către cetățeni, dezvoltare și parteneriate eficiente. În acești ani au fost alocate resurse și au fost luate o serie de măsuri concrete pentru a răspunde nevoilor bihorenilor și pentru a crea un mediu de dezvoltare în mai multe domenii.

Administrație în slujba bihorenilor

Președintele Ilie Bolojan a punctat că măsurile de a reorganiza activitatea Consiliului Județean Bihor și a instituțiilor subordonate prin reducerile de personal au redus cheltuielile de funcționare și au dus la economii anuale de 6 milioane de euro, care au fost orientate înspre investiții.

„În acest mandat, pentru prima dată, au fost introduși indicatorii de performanță pentru primării, edilii având un diagnostic exact al performanței administrative. Comparația cu unități administrativ-teritoriale de aceeași dimensiune i-a îndemnat să își îmbunătățească performanțele. S-a constatat de la an la an o îmbunătățire în multe locuri, indiferent de culoarea politică", a explicat Ilie Bolojan.

De la preluarea mandatului în 2020 până în prezent, au fost continuate și finalizate proiectele demarate de fosta administrație a Consiliului Județean Bihor, cum ar fi Drumul Apusenilor, bazinele didactice de înot sau reabilitarea unor drumuri județene.

Curățenia în județ este un obiectiv important al acestui mandat. În acest sens, au fost luate măsuri concrete, precum curățenia pe drumurile publice, construirea unei rețele de platforme de deșeuri voluminoase, adoptarea unui regulament de întreținere a curățeniei, descurajarea depozitărilor ilegale de deșeuri prin amplasarea unor camere de supraveghere pe drumurile județene și naționale, cofinanțarea primăriilor pentru achiziția de utilaje de curățenie și punerea în funcțiune a Sistemului de Management Integrat al Deșeurilor.

În ultimii ani s-a pus accentul și pe susținerea accesului la cultură prin investiții în biblioteci, achiziționarea continuă de cărți și construirea unui centru cultural multifuncțional, dar și prin promovarea tradițiilor locale și creșterea activităților culturale.

Administrație de dezvoltare

Județul Bihor se află într-un proces de modernizare și extindere a infrastructurii. Dezvoltarea rețelei de drumuri, modernizarea aeroportului și investițiile în rețelele de transport sunt doar câteva exemple de creștere a conectivității și accesibilității.

„Proiectele care s-au realizat și sunt în curs de realizare în județul nostru arată în fapt viziunea de dezvoltare a județului și modul în care Consiliul Județean înțelege să răspundă nevoilor reale ale bihorenilor. Când am venit, am constatat câteva realități, iar acestea se cereau a fi rezolvate. Una dintre ele, de exemplu, a fost că pe drumurile naționale, în orașe sau la intrare și ieșire din Oradea, bihorenii pierdeau zeci de minute din viață în orele de trafic intens. Răspunsul nostru: investiții semnficative în rețeaua de drumuri și centuri", a precizat Mircea Mălan, vicepreședintele Consiliului Județean Bihor.

Președintele Consiliului Județean Bihor, Ilie Bolojan, a adăugat: „Un lucru important a fost rețeaua de drumuri noi, nu doar reabilitarea și modernizarea unor drumuri vechi. Astăzi avem în lucru peste 65 de kilometri de drumuri noi, centurile din zona metropolitană a Oradiei, inelul metropolitan și celelalte proiecte. Un alt proiect important este rețeaua de parcuri industriale, unde vor începe lucrările în următoarea perioadă. Am reușit, de asemenea, cofinanțarea drumurilor comunale agricole care duc la investiții în agricultură. Am avut un prim apel de proiecte anul trecut."

Au fost luate măsuri pentru a facilita accesul la locurile de muncă și pentru a preveni depopularea zonelor rurale. Proiecte precum parcurile industriale, Campusul pentru învățământ dual și Parcul Științific și Tehnologic au fost concepute pentru a atrage investiții și pentru a genera locuri de muncă bine plătite.

Prioritatea a fost atragerea fondurilor europene, private și guvernamentale, deoarece bugetul local nu era suficient pentru finanțarea proiectelor. În ultimii patru ani, ponderea investițiilor în bugetul total a crescut semnificativ, de la 26% în 2019 la 77% în 2023.

„Obiectivul nostru a fost gestionarea corectă a fondurilor, pentru ca această administrație să poată duce toate proiectele la final. Avem cea mai mică organigramă, dar cel mai mare buget de dezvoltare dintre toate consiliile județene din țară. Am reușit în acești patru ani să inversăm ponderea cheltuielilor de funcționare în comparație cu cele pentru dezvoltare din bugetul total al instituției. Doar 15% din bugetul pentru anul 2024 reprezintă cheltuieli de funcționare", a subliniat Călin Gal, vicepreședintele Consiliului Județean Bihor.

Administrație prin parteneriate

În mandatul 2020 - 2024, administrația județului a dezvoltat parteneriate solide cu diferite instituții, cu scopul de a atrage finanțări pentru proiecte în mai multe domenii. Parteneriatele cu primăriile, cu autoritățile din alte județe, cu instituții de la nivel central și cu mediul privat au adus în județul Bihor investiții importante.

„Cele mai importante parteneriate au fost cu Primăria Oradea și Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, pentru că efectele acestor parteneriate au fost masive. Cu Primăria avem, de exemplu, inelul metropolitan - 17 kilometri de drum nou, Spitalul de boli infecțioase, rețeaua de pasaje, Centrul Cultural Multifuncțional și susținerea zborurilor de la Aeroportul Oradea. O parte din centuri sunt rezultatul parteneriatului cu CNAIR, la fel ca pasajele pietonale, rutiere sau lărgirile la patru benzi. Sunt proiecte importante la care noi nu am fi avut acces la finanțare", a explicat Ilie Bolojan, președintele Consiliului Județean Bihor.

Vicepreședintele Mircea Mălan a mai amintit despre colaborarea cu Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate, prin care se valorifică potențialul turistic al județului Bihor și se realizează proiecte pentru conservarea mediului înconjurător. În mai multe zone montane se amenajează campinguri și spații de agrement pentru iubitorii de natură.

Este în desfășurare, de asemenea, un program multianual de sprijinire a primăriilor pentru introducerea sau extinderea rețelelor de gaze.

Un alt parteneriat important este și cel cu Universitatea din Oradea, pentru a stimula inovarea și cercetarea și pentru a sprijini antreprenoriatul.