Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

„Silviu Dragomir este un istoric de primă mărime, de valoare europeană, care merită să fie readus în circuitul ideilor”, spune profesorul emerit Paul E. Michelson

Un american la Universitatea din Oradea

„Silviu Dragomir este un istoric de primă mărime, de valoare europeană, care merită să fie readus în circuitul ideilor”, spune profesorul emerit Paul E. Michelson

Paul E. Michelson, profesor emerit la Universitatea din Huntington SUA, vechi prieten al României, expert în istoria modernă și contemporană a țării noastre a conferențiat miercuri - 15 mai 2024, la Universitatea din Oradea.

Aula Magna a universității, locul în care a avut loc conferința științifică, a fost plină de studenți, profesori și elevi ai Școlii de Pregătire a Agenților Poliției  de Frontieră „Avram Iancu", veniți să-l asculte pe reputatul savant american vorbind despre istoricul Silviu Dragomir și contribuția sa la scrierea istoriei revoluției de la 1848 în Transilvania.
Vorbind despre invitatul special al Universității din Oradea, gazda sa, prof. univ. dr. habil. Sorin Șipoș a spus că Paul E Michelson este „pasionat de istoria românilor, cunoscător al limbii române și iubitor al României".
Prof. univ. dr. habil. Gabriel Moisa, a spus, la rândul său că, în calitatea sa de triplu bursier Fulbright, Paul E. Michelson „a traversat de trei ori cortina de fier, numărându-se printre istoricii care au vrut și, până la urmă, au reușit să cunoască România, având peste 150 de lucrări consacrate istoriei țării noastre".
Bazându-se pe cei 50 de ani de cercetare asupra trecutului țării noastre, profesorul american le-a vorbit celor prezenți, cu elocvență, competență și umor, despre studiul istoriei, viața și opera lui Silviu Dragomir.  În context, Paul E. Michelson i-a îndemnat pe colegii săi români să își facă cunoscute ideile în plan internațional, subliniind că prezența sa la Oradea este „o declarație privind pașii făcuți de România spre integrarea în Occident și despre valoarea colaborării științifice între universitățile din întreaga lume".
Vorbind despre personalitatea istoricului Silviu Dragomir, savantul american a spus că acesta a fost „savant, dar și un om cu sincere convingeri religioase ortodoxe, activist, naționalist, radicalizat după primul război mondial, foarte activ în viața socială, în domeniul educației și în politică". Paul E. Michelson a reamintit publicului că Silviu Dragomir a petrecut cinci ani în închisoarea de la Sighet, fără să fi fost judecat. „Asta e justiția comunistă", a comentat sec istoricul american. „Biografia dedicată lui Avram Iancu este cartea în care Silviu Dragomir și-a dovedit calitatea de autentic cercetător al istoriei", consideră profesorul Universității din Huntington. În context, el a subliniat faptul că-i datorăm lui Silviu Dragomir demersul de a cerceta, pentru prima oară, documentele păstrate în arhivele vieneze cu privire la activitatea politică și militară a celui care a fost „Crăișorul munților".
„Silviu Dragomir a dat startul studiilor documentate ale revoluției de la 1848, inspirând și alți istorici să ducă mai departe acest demers. A fost un istoric de primă mărime, de valoare europeană, care merită să fie readus în circuitul ideilor. Au fost, cu siguranță, și erori de judecată în cariera sa politică. A încercat să afle ce s-a întâmplat pe baza documentelor, mai mult decât pe bază de sentimente sau instincte, iar angajamentul său față de documente l-a scăpat de multe gafe. Sper ca bicentenarul nașterii lui Avram Iancu să readucă în atenția lumii opera lui Silviu Dragomir", a concluzionat istoricul american Paul E. Michelson.
Paul E. Michelson are un doctorat în istorie, la Universitatea Indiana, Bloomington. A fost de trei ori bursier Fulbright în România. Cartea sa, Romanian Politics, 1859-1871: From Prince Cuza to Prince Carol (Politica românească, 1859-1871: De la principele Cuza la principele Carol) (1998), a fost descrisă de Choice Magazine drept „o remarcabilă carte academică", fiind distinsă cu Premiul „Bălcescu", din partea Academiei Române, în anul 2000. Paul E. Michelson este membru de onoare al institutelor de istorie ale Academiei Române de la: Iași, București și Cluj. Între 2006 și 2009, profesorul Michelson a fost președinte și secretar-redactor al Societății de Studii Românești. Timp de zece ani a fost secretar al Conferinței de credință și istorie, iar în prezent este membru al consiliului de conducere al C.S. Lewis and Kindred Spirits Society din Europa Centrală și de Est. Domeniile sale de interes și expertiză includ istoriografia, istoria României în secolele XIX-XXI, revoluțiile din 1848, societățile totalitare și post-totalitare, istoria Veneției, opera lui C.S. Lewis ori J.R.R. Tolkien și grupul de discuții literare Inklings. (B.C.)

 

Trimite email
luni, 25 mai 2026 la 18:54:35 Ora de vară a Europei de Est