Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 octombrie 2026

Cum se pregătesc profesorii să țină pasul cu elevii care folosesc deja inteligența artificială?

Tot mai mulți profesori vor să înțeleagă tehnologia pe care elevii o folosesc deja, să își pregătească lecțiile mai eficient și să creeze activități mai atractive. Un program acreditat de Ministerul Educației și Cercetării și eligibil pentru Prima de carieră didactică le oferă posibilitatea să învețe practic, în sesiuni live, online, alături de un formator: Fundația pentru Educație Digitală organizează cursul „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”, adresat profesorilor, învățătorilor și educatorilor.

Vrei să afli mai multe despre curs înainte de a te înscrie?

Pe 20 octombrie, de la ora 18.00, Fundația pentru Educație Digitală organizează un webinar gratuit de prezentare a cursului „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”. Profesorii interesați pot afla cum se desfășoară sesiunile live, ce instrumente AI vor învăța să utilizeze și pot pune întrebări despre program. Participarea este gratuită, cu înscriere prealabilă: https://ai.fped.org/webinarii
Inteligența artificială este deja prezentă în viața elevilor: o folosesc pentru a căuta informații, pentru a redacta texte, pentru explicații și pentru rezolvarea unor exerciții. Pentru profesori apar întrebări noi: cum verificăm răspunsurile generate de AI? Cum încurajăm gândirea critică? Și cum folosim aceste instrumente fără să pierdem din vedere rolul esențial al profesorului?
În același timp, AI poate fi un sprijin în pregătirea materialelor didactice, adaptarea exercițiilor la nivelul clasei sau conceperea unor activități interactive. Pentru a valorifica aceste oportunități, cadrele didactice au nevoie nu doar de acces la instrumente, ci și de exemple relevante, exercițiu și îndrumare.

De ce vor profesorii să învețe să folosească AI?

Din experiențele participanților la programele Fundației pentru Educație Digitală se conturează trei motivații importante:
*dorința de a înțelege instrumentele pe care elevii le folosesc deja și de a-i ghida spre o utilizare responsabilă
*nevoia de a ține pasul cu schimbările tehnologice, fără să fie necesară o pregătire tehnică avansată
*interesul pentru lecții mai atractive și pentru reducerea timpului alocat unor sarcini repetitive.
De la fișe de lucru și teste adaptate la materiale vizuale și idei pentru proiecte, aplicațiile sunt diverse. Dar rezultatele generate trebuie verificate și adaptate, iar deciziile didactice rămân ale profesorului.

De la reticență la încredere: experiențele profesorilor

Profesorii care au parcurs deja cursul descriu atât câștiguri practice, cât și o schimbare de perspectivă asupra inteligenței artificiale.
Ana Maria Bîgu, profesor pentru învățământul primar la Școala Gimnazială Nr. 1 Tunari, evidențiază atât sprijinul formatorului, cât și timpul câștigat în activitatea didactică:
„Apreciez în mod deosebit răbdarea instructorului, doamna Nicolici, care ne-a oferit trucuri valoroase pentru a obține exact rezultatele dorite atunci când folosim AI.
De când am integrat inteligența artificială la clasă, nivelul meu de stres a scăzut considerabil și mă bucur de mult mai mult timp liber. Sincer, nu îmi mai pot imagina activitatea didactică fără acest sprijin”.
„M-a surprins diversitatea instrumentelor descoperite și posibilitatea de a crea materiale didactice interactive, creative și adaptate nevoilor fiecărui elev”, declară Andreea Raluca Misaroș, învățătoare la Școala Gimnazială „Alexandru Bohățiel”, Vultureni, județ Cluj.
În opinia sa, AI nu înlocuiește experiența cadrului didactic: „Am înțeles că inteligența artificială nu înlocuiește creativitatea și experiența profesorului, ci le poate completa și valorifica, atunci când este utilizată responsabil”.
„Acum privesc cu multă recunoștință și responsabilitate aceste instrumente pe care, până acum, nu le-am luat în serios, fiind chiar ușor reticentă în privința folosirii lor la clasă”, susține Antoaneta Mărășescu, profesoară de biologie la Liceul Tehnologic „Lorin Sălăgean”.
Profesoara spune că a descoperit instrumente precum ChatGPT, Gemini, NotebookLM și Canva, pe care își propune să le folosească în activitatea la clasă. Experiența ei arată că formarea poate fi utilă inclusiv celor care pornesc cu rezerve în privința tehnologiei.

15 ore live, online, cu formator — nu lecții video preînregistrate

Pentru a răspunde acestor nevoi, Fundația pentru Educație Digitală organizează cursul „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”, acreditat de Ministerul Educației și Cercetării și adresat profesorilor, învățătorilor și educatorilor.
Diferența importantă față de un curs online bazat pe înregistrări este modul de desfășurare: cele 15 ore de formare au loc în direct, la datele și orele stabilite pentru fiecare grupă, alături de un formator. Participanții pot pune întrebări, primesc explicații în timp real și lucrează pe exemple din activitatea școlară. Cursul presupune participare sincronă, nu vizionarea în ritm propriu a unor materiale înregistrate.

Programul include și 10 ore de activitate individuală, pentru aplicarea celor învățate.

Participanții explorează instrumente precum ChatGPT, Gemini, Copilot, NotebookLM și Canva, utilizări pentru pregătirea lecțiilor, materiale educaționale și diferențierea activităților, dar și principii de verificare a informațiilor și utilizare responsabilă a AI.
Grupele sunt organizate în diferite intervale orare, inclusiv pentru categorii de participanți cu nevoi apropiate, cum ar fi învățătorii și profesorii din diferite arii curriculare.

Program acreditat și eligibil pentru Prima de carieră didactică

Cursul are o durată totală de 25 de ore (15 ore live și 10 ore de activitate individuală) și acordă 1 credit ECTS. Costul participării este de 975 lei, iar programul este eligibil pentru plata prin Prima de carieră didactică. Fiind online, poate fi urmat din orice localitate din țară, păstrând interacțiunea directă cu formatorul și cu ceilalți participanți.
Cum se pot înscrie profesorii interesați?
Programa, calendarul grupelor, condițiile de participare și formularul de înscriere sunt disponibile la ai.fped.org.

Șezătoarea de la muzeu

Vernisajul expoziției

Șezătoarea de la muzeu

Muzeul Țării Crișurilor Oradea - Complex Muzeal organizează, în parteneriat cu Asociația „Prietenii Muzeului Țării Crișurilor" și OTL Oradea și cu sprijinul Consiliului Județean Bihor și al Primăriei Municipiului Oradea, vernisajul expoziției Șezătoarea de la muzeu. Evenimentul este prilejuit de celebrarea Zilei Internaționale a Iei și va avea loc vineri, 21 iunie 2024, de la ora 17.00, la Muzeul Țării Crișurilor (Str. Armatei Române nr. 1/A).

Începând cu luna noiembrie 2023 s-a desfășurat ediția a doua a proiectului numit Șezătoarea de la muzeu, activitate practică de confecționare a propriei cămăși bihorene.
Pentru a păstra nota de autenticitate și arhaism, am adus în atenția publicului interesat piese datate între 1880-1930, ce provin din zona etnografică a Crișului Repede, de unde s-a reușit achiziționarea de piese vechi, rare și deosebite, dar și mai noi din perioada anilor 1930.
Drept exemplu de urmat am folosit șapte cămăși cu croiuri diferite, dintre care una cu croi carpatic (cu mâneci prinse din gât, cu ornamentele tradiționale), unică de acest fel din cadrul colecției noastre de cămăși de pe Crișul Repede. Celelalte cămăși sunt cu croi de tip tunică (cu mânecile prinse din umeri), din pânză țesută în gospodăria tradițională (din fire de cânepă și bumbac), care datorită faptului că a fost adoptat în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, a devenit un croi reprezentativ pentru această zonă. Cu toate acestea s-a păstrat arhaicitatea cămășii carpatice, prin elementele decorative realizate cu diverse tehnici de broderie: „închingătură", cusături cu puncte înnodate - „îngurzătură", broderie plină - trăsurește, bătucitură, miezește, cusătură crucește sau brânelește. Acestora li s-au adăugat tehnica broderiei sparte, realizată prin tăieturi și împunsături - ciur, ochi întorși, șabac, ajur.
 În societatea tradițională, cămașa era considerată „casă a trupului", „învelișul cel mai intim al corpului uman" astfel că a fost înzestrată, cu elemente decorative ce îndeplineau și rol de apărare, de protecție a corpului. Nu întâmplător regăsim pe fiecare dintre cele șapte cămăși reproduse în cadrul acestui proiect, motive ornamentale simbolice asociate în special cu motive cosmice și florale, cărora li se alătură motivele geometrice și cele care reproduc unelte ale gospodăriei țărănești.
Printre cei care vor lua cuvântul la eveniment se numără și dr. Simona Bala, muzeograf în cadrul Secției de Etnografie a Muzeului Țării Crișurilor, curatorul expoziției și inițiatoarea acestui proiect, Șezătoarea de la muzeu, care s-a bucurat de un real succes.
Expoziția va putea fi admirată până în 21 iulie a.c.
Vă așteptăm cu drag!

Trimite email
duminică, 1 noiembrie 2026 la 00:49:23 Ora standard a Europei de Est