Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

15 septembrie 2026

Federația Părinților – Edupart precizează că susține proiectul deputatei PNL Raluca Turcan privind interzicerea telefoanelor în școli și modificări privind accesul elevilor la consiliere psihologică, însă aduce câteva precizări și propuneri de modificare a proiectului, într-un comunicat de presă, transmis pe 12 septembrie.
Amintim, în contextul rezultatelor PISA 2025, deputata PNL Raluca Turcan a cerut Comisiei de Învățământ din Camera Deputaților să pună pe ordinea de zi proiectul de lege prin care telefoanele mobile sunt interzise în școli și licee „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor”. Proiectul prevede extinderea monitorizării audio-video în școli și măsuri privind consilierea psihologică gratuită și obligatorie a elevilor.

Consiliul Național al Elevilor nu e de acord cu interzicerea telefoanelor pe tot parcursul programului școlar.

„Interzicerea telefoanelor poate fi o măsură bună de disciplină educațională, concentrare și protecție împotriva cyberbullyingului, dar nu trebuie prezentată ca o soluție care, singură, repară rezultatele PISA”, scrie Federația Părinților Edupart.

Proiectul deputatei PNL Raluca Turcan propune modificarea Legii Educației nr 198/ 2023 în sensul în care telefoanele mobile să fie interzise „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor” și să fie ținute în spații speciale până la finalul orelor.

În plus, proiectul modifică articolul 14 din Legea învățământului preuniversitar și introduce obligativitatea ca, la înscrierea copilului la școală, contractul educațional să conțină acordul expres al părinților sau al elevului major privind participarea la consiliere psihologică.

Mai mult, proiectul introduce o prevedere nouă despre obligativitatea de a participa la ședințe de consiliere școlară, la cererea profesorului. „Participarea la ședințe de consiliere școlară și/sau psihologică prevăzute la alin. (4) lit. a) poate fi dispusă de personalul didactic sau de conducerea unității de învățământ și este obligatorie pentru antepreșcolar, preșcolar sau elev”, scrie în proiectul propus de deputata Raluca Turcan.

Federația Națională a Părinților spune că „sesizarea poate și trebuie să poată fi făcută de profesor. Profesorul este unul dintre adulții care petrec cel mai mult timp cu elevul și poate observa schimbări de comportament, agresivitate, izolare, automutilare, bullying, neglijare sau alte elemente de risc.

Evaluarea trebuie însă realizată de un profesionist cu competențele necesare. Profesorul poate observa și sesiza dar profesorul nu diagnostichează”, scrie în comunicatul de presă.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

Duminică, 30 august 2026

Când încep cursurile?

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026, potrivit structurii oficiale a anului școlar 2026-2027, aprobată de Ministerul Educației. Anul școlar are 36 de săptămâni de cursuri pentru majoritatea elevilor și se încheie vineri, 18 iunie 2027. Prima vacanță, cea de toamnă, începe pe 24 octombrie.
Anul școlar 2026-2027 începe oficial la 1 septembrie 2026 și se încheie la 31 august 2027, însă prima zi de cursuri este luni, 7 septembrie, conform Ordinului ministrului Educației și Cercetării nr. 3.194/2026 privind structura anului școlar.
Pentru elevi, începutul școlii din septembrie 2026 vine și cu o schimbare importantă la liceu: elevii care intră în clasa a IX-a sunt prima generație care va învăța după noile programe școlare de liceu. Manualele realizate pentru noile programe nu vor fi însă disponibile în format tipărit la începutul cursurilor. Directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare, Bogdan Cristescu, a declarat că „în cel mai bun caz” manualele ar putea fi disponibile în format digital pe 7 septembrie. Dacă nu vor exista contestații, variantele tipărite ar putea ajunge la elevi în octombrie, iar în cazul unor contestații termenul s-ar putea prelungi pentru unele manuale până în ianuarie 2027. Manualele sunt instrumente de predare la clasă, folosesc mai mult elevilor, ele nu sunt obligatorii pentru profesori. Cadrele didactice au ca obligație aplicarea programei școlare.

Când începe școala în septembrie 2026?

Prima zi de școală este luni, 7 septembrie 2026.
Primul modul de cursuri durează șapte săptămâni, de luni, 7 septembrie, până vineri, 23 octombrie 2026.
Prima vacanță a elevilor începe sâmbătă, 24 octombrie, și se încheie duminică, 1 noiembrie. Elevii revin la școală luni, 2 noiembrie 2026.

Pe 5 octombrie 2026 nu se fac cursuri!

La mai puțin de o lună după începerea școlii, elevii vor avea o zi fără cursuri.
Luni, 5 octombrie 2026, de Ziua internațională a educației, nu se organizează cursuri, potrivit ordinului privind structura anului școlar. Nu se fac cursuri nici în zilele nelucrătoare și de sărbătoare legală prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă aplicabil...

„Uite că Avram Iancu a avut dreptate! La 1918, am învins prin forța dreptului”

Președintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop:


„Uite că Avram Iancu a avut dreptate! La 1918, am învins prin forța dreptului”
Centrul de Studii Interdisciplinare „Silviu Dragomir", al Universității din Oradea, a marcat 15 ani de existență prin conferința cu participare internațională „Izvoarele istoriei și interpretările istoricilor". Evenimentul a fost onorat de prezența președintelui Academiei Române, acad. prof. univ. dr. Ioan-Aurel Pop. Pentru a marca 200 de ani de la nașterea Crăișorului, în fața unei săli pline, oaspetele a vorbit despre „vizionarismul" lui Avram Iancu.

Evenimentul aniversar a fost deschis de prorectorul Universității din Oradea, prof. univ. dr. habil. Sorin Șipoș, totodată și director al Centrului de Studii Interdisciplinare, gazdă a evenimentului științific. Precizând că, în cei 15 ani de activitate, Centrul a organizat 39 de conferințe științifice, reușind performanța de a publica aproape toate comunicările prezentate cu aceste prilejuri, prorectorul nu a uitat să sublinieze „cât datorează Universitatea din Oradea, Centrul de Studii Interdisciplinare și istoricii orădeni distinsului lor invitat Ioan-Aurel Pop, Doctor Honoris Causa al universității noastre". Mai mult, prof. univ. dr. habil. Sorin Șipoș a remarcat că, de la înființarea sa, în anul 2009, Centrul de Studii Interdisciplinare „s-a bucurat de sprijinul constant și consecvent al domnului Ioan-Aurel Pop".

Transmițând salutul Academiei participanților la eveniment, președintele acesteia, Ioan-Aurel Pop, a observat că „românii au încredere în armată, biserică... și Academie. Dacă elita politică nu-i de treabă, poporul se îndreaptă spre elitele autentice". Vorbind despre relațiile Academiei Române și ale Centrului de Studii Interdisciplinare cu Universitatea de Stat a Republicii Moldova, Ioan-Aurel Pop a mai spus: „Cine știe cum vrea Dumnezeu să ne unească? Poate prin academicieni".

„Nu-mi pot imagina existența Centrului de Studii Interdisciplinare «Silviu Dragomir» fără aceste două personalități: Sorin Șipoș și Gabriel Moisa", a afirmat, cu emoție în glas, rectorul Universității de Stat a Republicii Moldova, prof. univ. dr. Igor Șarov. Universitarul de la Chișinău le-a și înmânat colegilor săi orădeni câte o diplomă „ce vine să onoreze frumoasa lor muncă și buna noastră colaborare".

La rândul său, prof. univ. dr. Dan Octavian Cepraga, de la Societatea de Studii Românești a Universității din Padova, un alt partener tradițional al Centrului de Studii Interdisciplinare, a mărturisit că relația sa cu Universitatea din Oradea „a fost importantă pentru parcursul meu științific și academic, o adevărată aventură intelectuală".

Decanul Facultății de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării, prof. univ. dr. habil. Gabriel Moisa, a promis că, în acest an, Centrul de Studii Interdisciplinare va mai organiza trei conferințe științifice, numărul acestora ajungând astfel la 40. „Probabil nu suntem normali", a spus decanul, adăugând că, de ceva timp încoace, încearcă să își explice mecanismele care au ținut, în toți acești ani, împreună: Oradea, Clujul, Padova și Chișinăul. „Calitatea umană, dublată de cea profesională, a condus la ceea ce sărbătorim noi astăzi, aici", a conchis prof. univ. dr. habil. Gabriel Moisa.

Moștenirea lui Avram Iancu

Vorbind despre vizionarismul lui Avram Iancu, academicianul Ioan-Aurel Pop a spus că lui îi datorăm „singurul program de țară pe care, noi românii, l-am dus vreodată până la capăt". Președintele Academiei Române a subliniat că, la vremea revoluției, „ideea de progres era ca fiecare popor să aibă statul lui, fiindcă experiența traiului comun, în imperii, se dovedise a fi jalnică. Avram Iancu și generația sa s-au ridicat ca să îndrepte acest rău. Au crezut în binele tuturor popoarelor și nu au cerut decât egalitatea românilor cu aceste popoare, libere și democratice. Planul lui Avram Iancu a rodit în viitor și a asigurat binele națiunii române". Istoricul Ioan-Aurel Pop a urmărit apoi firul evoluției intelectuale a Crăișorului, până la momentul în care acesta „a ajuns un intelectual, un om luminat, impregnat deja cu idei romantice timpurii (...) Un om care avea conștiință clară de român".

Academicianul Ioan-Aurel Pop a punctat cum Avram Iancu a început prin a crede în dreptul forței pentru ca, la sfârșitul vieții, să creadă în forța dreptului. În acest context, oaspetele Universității din Oradea a subliniat și că testamentul eroului pașoptist prevedea ca toate bunurile sale să fie folosite pentru înființarea unei „academii de drepturi, tare crezând că luptătorii cu arma legii vor putea scoate drepturile Națiunii mele". „Și uite, a spus Ioan-Aurel Pop, că Avram Iancu a avut dreptate. La 1918, am învins prin forța dreptului. (...) Avram Iancu a lăsat poporului său un program de aplicat pentru libertate. Libertate care avea să vină când Transilvania s-a unit cu țara", a încheiat, în ropote de aplauze, președintele Academiei Române.

În cadrul manifestărilor științifice dedicate celor 15 ani de activitate a Centrului de Studii Interdisciplinare „Silviu Dragomir", la sediul instituției, a fost inaugurată sala „ Profesor Sever Dumitrașcu", loc dedicat cercetării, care își propune să păstreze vie amintirea istoricului orădean.

Conferința „Izvoarele istoriei și interpretările istoricilor" continuă până în 23 iunie 2024. Istorici din: Albania, Italia, Polonia, Republica Moldova, Muntenegru, Ungaria și România, prezentându-și comunicările științifice pe secțiuni. (B.C.)

Pe Facebook Ovidiu Moise Dan, puteți să-l ascultați vorbind la microfon pe Președintele Academiei Române, domnul academician Ioan-Aurel Pop... despre Avram Iancu, vizionarul...