Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

27 iulie 2026

Programele pentru opționalele de Astronomie la nivel de liceu au fost publicate și se aplică din anul școlar 2026-2027. Patru discipline care urmăresc aceleași competențe generale: „Cerul mai aproape”, „Universul în mișcare”, „Stelele sub lupă”, „Universul și omul – o călătorie existențială”

Programele școlare pentru opționalele de Astronomie care vor fi disponibile la nivel de liceu au fost adoptate printr-un ordin al ministrului Educației și Cercetării, publicat luni în Monitorul Oficial. Programele, introduse pentru clasa a IX-a, a X-a, a XI-a și a XII-a, se aplică începând cu anul școlar 2026-2027.

Programele adoptate sunt pentru discipline incluse în Curriculumul la decizia elevului din oferta școlii (CDEOȘ), anume:
„Astronomie. Cerul mai aproape” – clasa a IX-a
„Astronomie. Universul în mișcare” – clasa a X-a
„Astronomie. Stele sub lupă” – clasa a Xi-a
„Astronomie. Universul și omul – o călătorie existențială” – clasa a XII-a

Potrivit documentului adoptat, „ca disciplină nouă, conform Planurilor-cadru pentru învățământul liceal, cu frecvență zi, aprobate prin OMEC nr. 4350/2025, aceasta se regăsește, ca disciplină de tip opțional ce poate fi inclusă în oferta națională, în Anexa nr. 2 din OMEC nr. 4350/2025 filiera teoretică, profilul real, specializarea matematică-informatică, clasele a IX-a – a XII-a la Note specifice, partea 2) Precizări privind curriculumul la decizia elevului din oferta școlii (CDEOȘ) și în Anexa nr. 3 din același ordin, filiera teoretică, profilul real, specializarea științe ale naturii, clasele a IX-a – a XII-a.
Toate cele patru discipline urmăresc formarea acelorași competențe generale, anume:

Formularea de explicații argumentate pe baza rezultatelor investigării fenomenelor și proceselor cosmice
Analizarea de modele explicative referitoare la structura și evoluția sistemelor în ansamblul Universului
Corelarea de concepte și legi ȘTIAM pentru rezolvarea de probleme și situații-problemă din domeniul astronomiei.
Formularea de opinii argumentate referitoare la explorarea responsabilă a spațiului cosmic...
Citiți mai multe pe Edupedu...

,,Americanii apreciază lemnul românesc lucrat manual”

Curtea Muzeului Țării Crișurilor a găzduit a 31-a ediție a Târgului meșterilor populari


,,Americanii apreciază lemnul românesc lucrat manual”
Timp de trei zile (în perioada 19-21 iulie 2024), curtea Muzeului Țării Crișurilor din Oradea a găzduit cea de-a 31-a ediție a Târgului meșterilor populari, organizată de Muzeul Țării Crișurilor - Complex Muzeal, în parteneriat cu Consiliul Județean Bihor, Primăria Municipiului Oradea, Centrul de Cultură al Județului Bihor, Biblioteca Județeană „Gheorghe Șincai" Oradea, Palatul Copiilor Oradea, Asociaţia „Prietenii Muzeului Ţării Crişurilor" și Oradea Transport Local.

Standurile celor peste 130 de meșteri populari veniți din zone etnografice cunoscute ale țării (Bucovina, Moldova, Maramureș, Dobrogea, Muntenia, Oltenia, Transilvania, Banat, Crișana), dar și din Republica Moldova, Serbia și Ungaria au fost amenajate pe aleile principale, oferind publicului posibilitatea de a le vizita și a se bucura de frumusețea exponatelor: ceramică, împletituri din papură și nuiele, obiecte de lemn, fier, piese textile, port popular, podoabe țărănești, jucării din lemn, măști, pictură naivă, icoane pe sticlă, icoane pe lemn, tablouri, ouă încondeiate, turtă dulce...

Ne-am revăzut și am dialogat cu mulți dintre meșterii populari pe care i-am cunoscut la edițiile anterioare, dar și cu alții: Gușatu Iordan din Valea Mare, Vâlcea, care vine de peste 20 de ani la târgul nostru (cu albie, de toate mărimile, linguri de lemn și alte obiecte din lemn de uz casnic). Postovar Liliana din Brașov a adus ceramică și picturi în glazuri. Liliana și soțul Cătălin vin la Oradea cu produse din Țara Bârsei pentru al doilea an. Nicoleta și Ion Mitroi din Măldăeni, Teleorman sunt abonații noștri fideli, ca și Mathe Denes și Carolina din Corund, Harghita, Bâscu Ionuț din Horezu, Vâlcea, Negoiţă-Teodore Adrian din Bârlogeni, județul Mehedinți... Pe domnul Sin Mircea din Turda, Cluj, l-am regăsit savurând licoare roșie din recipientele sale speciale de sticlă... ,,Beau din paharul de criză, să fac economie. La fel se poate bea și vinul și berea. Vorba aceea de ce să ne îmbătăm dintr-un butoi, când ne putem îmbăta dintr-un pahar ca acesta. Asta-i șmecheria, dacă bei vin cu paiul are efect dublu. Important este să bei puțin și să te culci repede", spune interlocutorul nostru. Apoi domnul Mircea ne-a prezentat și alte produse: paharul îndrăgostiților, suportul de lumânări, balanța și scorpionul. Alături, ne-am întreținut cu domnul Ion Ghiță din Brașov, care se laudă cu produsele sale din piele de vițel și cu ,,cele trei fete de împărat", două fiice, una și una, iar cea de-a treia este soția sa, tot fată de împărat, după cum ne-a declarat. Din Chișinău, Republica Moldova, i-am reperat pe Gîrlovan Ludmila și familia Parlui Victoria și Vitalian, cu podoabe, magneți și ceramică. Dintre ai noștri bihoreni, ne-am revăzut cu doamna profesor Vlad Ileana din Sânmartin, cu ale sale icoane; cu Marius Mihuț, din Cihei, făuritor de vioară cu goarnă; cu Bocşe Raul din Leheceni, care avea postat ,,un agent de securitate" care păzea oalele, precum și doi meșteri noi: Borsos Maria Elena din Sânmartin, cu podoabe și Boiț Flavius din Oradea, un tânăr, îmbrăcat în costum popular, care la ora vizitei noastre tocmai se preocupa să înregistreze un video pentru a se prezenta pe site-urile de socializare, cu ouăle pe care le avea pe stand. ,,Au fost trei zile minunate, spunea Flavius. Să le arăt oamenilor cu ce am venit la târg: cu ouă de gâscă, de rață și de struț...,ouă de la mătuși din Bucovina, de la mătușa Aurica și Aurelia"...

Nu puteam rata nici de această dată o convorbire cu meșterul meșterilor, domnul Marincu George, din comuna Valu lui Traian, județul Constanța, despre noutățile din activitatea și participările sale la evenimente importante. Așa am aflat că pe 4 iunie, a participat la un eveniment (Ziua Armatei) la Baza de la Kogălniceanu, unde au fost aduși meșteri și țărani dobrogeni cu produse tradiționale, pe linie artistică și creație populară, dar și cu produse culinare românești tradiționale (sarmale, cu mămăliguță, mititei, cârnăciori, varză cu ciolan)... Eu am pregătit încrustație românească. Americanii apreciază lemnul românesc lucrat manual", a conchis interlocutorul nostru, George Marincu.

Ovidiu Dan