Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Ziua Educației - Reflecții asupra rolului educației și provocările pregătirii viitorilor profesori

5 octombrie 2024

Ziua Educației - Reflecții asupra rolului educației și provocările pregătirii viitorilor profesori

Pe 5 octombrie, celebrăm Ziua Internațională a Educației, un prilej de a reflecta asupra semnificației profunde pe care educația o are în viața noastră, nu doar ca individ, ci și ca societate. Educația este un fenomen complex, care transcende simpla acumulare de informații și care își găsește rațiunea în formarea unui spirit capabil să înțeleagă, să critice și să contribuie la evoluția lumii.

La o analiză profundă, educația reprezintă mai mult decât o instituție sau un proces organizat; este un demers existențial care modelează relația dintre individ și cunoaștere, dar și dintre individ și ceilalți. De-a lungul istoriei, educația a fost văzută ca un instrument al progresului social, dar și al conformării la norme. Însă adevărata ei valoare constă în capacitatea de a elibera mintea, de a stimula reflecția critică și de a deschide noi perspective asupra existenței umane.
 
Educația ca proces de formare continuă
În contextul unei societăți contemporane, societate marcată de schimbări rapide și incertitudini, educația nu poate fi privită ca un scop în sine, ci ca un proces de formare continuă. Astăzi, accentul nu mai cade doar pe dobândirea de cunoștințe într-o anumită perioadă a vieții, ci pe capacitatea de a învăța pe tot parcursul vieții. În acest sens, educația nu mai poate fi separată de viață; este viața însăși, condiția ei fundamentală.
Dar această viziune asupra educației implică, inevitabil, un rol transformator pentru cei care o transmit: profesorii. Nu mai este suficient ca aceștia să fie simpli intermediari ai cunoașterii, ci trebuie să devină facilitatori ai învățării continue, mentori care să inspire și să ghideze elevii în procesul lor individual de formare. În acest sens, educația profesorilor devine nu doar o necesitate tehnică, ci o problemă esențială de filosofie a educației.
 
Misiunea Departamentului pentru Pregătirea Personalului Didactic (DPPD) din cadrul Universității din Oradea
Universitatea din Oradea, prin Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic (DPPD), își asumă această provocare, având în vedere faptul că pregătirea viitorilor profesori este, într-un sens profund, pregătirea societății de mâine. A învăța pe cineva să învețe este un proces care nu se termină niciodată și care necesită nu doar cunoștințe specializate, ci și o înțelegere profundă a complexității naturii umane.
DPPD are o misiune clară: să ofere viitorilor profesori nu doar competențele tehnice necesare predării, ci și o bază solidă în psihopedagogie, astfel încât aceștia să fie capabili să își înțeleagă elevii în toată complexitatea lor. Pregătirea nu se limitează la transmiterea unor metode și tehnici de instruire, ci implică o reflecție continuă asupra actului educațional însuși. Întrebările pe care un profesor trebuie să și le pună nu sunt doar de ordin metodologic - Cum să predau? - ci și de ordin moral și existențial: De ce predau? Cum contribui la formarea unei ființe umane complete?
Calitatea pregătirii inițiale și continue a viitorilor profesori nu este doar o obligație pedagogică, ci un angajament existențial, o formă de a recunoaște că educația este un proces dinamic, în continuă transformare, adaptat la nevoile tot mai diverse ale elevilor și la complexitatea lumii în care trăim. În acest sens, pregătirea psihopedagogică devine mai mult decât o acumulare de tehnici și teorii; ea reflectă o înțelegere profundă a relației dintre profesor și elev, dintre cunoaștere și realitate. Adaptarea metodelor de predare este, de asemenea, o necesitate filosofică, o reafirmare a faptului că educația nu poate rămâne statică în fața digitalizării, diversității culturale și schimbărilor accelerate ale pieței muncii. Astfel, predarea devine un act de reinventare continuă, în care profesorul își redefinește constant rolul de ghid în fața unor realități fluide și imprevizibile. Interdisciplinaritatea, în acest context, nu mai este un lux, ci o obligație intelectuală; izolarea cunoașterii în domenii rigide nu mai poate răspunde complexității lumii moderne. DPPD încurajează colaborarea între discipline și parteneriate internaționale, promovând o educație care transcende granițele academice și deschide calea spre gândirea critică și inovatoare. În fine, perfecționarea continuă a cadrelor didactice este un proces care nu cunoaște o finalitate; a fi profesor nu înseamnă doar a preda, ci a evolua constant, nu doar în virtutea cerințelor administrative, ci dintr-o nevoie interioară de a deveni un mentor autentic, capabil să inspire generațiile viitoare prin propria sa creștere intelectuală și morală.
 
Profesorii - artizani ai formării ființei umane
A fi profesor înseamnă a-ți asuma o responsabilitate care depășește limitele catedrei. Profesorii nu sunt doar transmițători de cunoștințe, ci artizani ai ființei umane, modelatori ai conștiinței și ai caracterului. În această lumină, a fi profesor este, în esență, o activitate filosofică. Educația este, în sine, un act de transformare, o invitație la devenire, iar profesorul devine ghidul acestui proces.
Prin urmare, formarea profesorilor trebuie să aibă în vedere nu doar perfecționarea unor abilități tehnice, ci și cultivarea unei conștiințe morale și intelectuale profunde. DPPD își asumă rolul de a ghida viitorii profesori prin acest proces, oferindu-le instrumentele necesare pentru a face față provocărilor unei lumi aflate într-o continuă schimbare.
 
Viitorul educației și contribuția DPPD
Viitorul educației nu poate fi prevăzut cu certitudine, însă ceea ce este clar este că adaptabilitatea și învățarea pe tot parcursul vieții vor deveni esențiale. În acest context, DPPD își asumă un rol proactiv în pregătirea profesorilor, capabili să navigheze prin incertitudini și să ghideze generațiile viitoare printr-o lume a complexității și schimbărilor continue.
Formarea profesorilor nu mai poate fi limitată la predarea unor discipline academice. Viitorii profesori trebuie să fie pregătiți să creeze medii de învățare care să cultive autonomia, responsabilitatea și capacitatea de gândire critică. Aceasta implică, de asemenea, o reflecție constantă asupra scopului educației și a modului în care poate contribui la crearea unei societăți mai echitabile și mai sustenabile.
Cu prilejul Zilei Educației, se cuvine să exprimăm recunoștință profundă tuturor cadrelor didactice titulare și asociate din cadrul DPPD. Contribuția Dumneavoastră la formarea noilor generații de profesori este inestimabilă, iar dedicarea și eforturile continue stau la baza succesului acestui departament și a pregătirii profesorilor pentru viitor.
Educația este un proces viu, iar profesorii sunt cei care îl mențin vibrant, adaptându-l nevoilor unei lumi în schimbare. Această responsabilitate necesită nu doar cunoștințe și abilități, ci și o profunzime morală și intelectuală care transcende cerințele pragmatice ale profesiei.
 
Concluzie - Educația ca dialog cu viitorul
Ziua Educației nu trebuie privită doar ca o celebrare a unui drept fundamental, ci și ca un moment de introspecție. Educația, în esența ei, este un dialog continuu între generații, între trecut, prezent și viitor. Este modul prin care încercăm să înțelegem lumea, să o interpretăm și să o transformăm. Rolul profesorului, în acest dialog, este acela de a media această conversație, de a ghida elevii în explorarea propriului lor potențial și de a contribui la formarea unei societăți mai bune.
Prin munca lor, profesorii, împreună cu instituțiile de învățământ, cum este DPPD din cadrul Universității din Oradea, sunt implicați în modelarea acestui dialog cu viitorul. Numai printr-o educație de calitate putem spera să navigăm cu succes prin provocările care ne așteaptă.
Prof. univ. dr. Florica Orțan
director DPPD
Universitatea din Oradea

Trimite email
luni, 25 mai 2026 la 18:55:35 Ora de vară a Europei de Est