Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
16 septembrie 2021

1.Jumătate dintre elevii din România au primit note peste 8.50 în școala online, spune ministrul Educației: Ne creează o imagine falsă, atrag atenția asupra acestui pericol
Notele din învățământul online sunt „peste jumătate între 8.50 și 10”, potrivit declarațiilor ministrului Educației, Sorin Cîmpeanu, făcute astăzi pentru DCNews. Acesta a spus că s-a uitat pe statistica de la nivel național, în privința predării online, și a ajuns la concluzia că notele de 8 sau 9 sunt „un accident”.
Sorin Cîmpeanu este de părere că notele din școala online „ne creează o imagine falsă” și „dacă cineva poate să mă convingă, să ne convingă, aș fi foarte fericit să poată să ne convingă că învățământul românesc are 50% din elevi merituoși”.
Ministrul Educației a mai spus că notele mari din mediul online sunt legate de dificultatea profesorilor de a evalua: „Știm foarte bine că profesorii au avut dificultăți în a evalua. Elevii, studenții sigur că avut șansa de a răspunde mult mai bine întrebărilor profesorilor în spatele unui ecran, cu camera și microfonul oprite”.

2. Cîțu despre decizia impunerii certificatelor verzi și pentru copii, fără să fie precizată vârsta: A fost o scăpare acolo. Prin HG mâine va fi corectată și vor fi cei peste 6 ani
Premierul Florin Cîțu a participat, joi seara, în emisiune la TVR1, unde a oferit câteva explicații despre propunerea Comitetului Național pentru Situații de Urgență (C.N.S.U.) care prevede obligativitatea prezentării Certificatului verde, în localitățile în care incidența la 14 zile este cuprinsă între 3 și 6 cazuri la mia de locuitori. În documentul respectiv se face referire la faptul că certificatul va fi necesar și pentru copii, fără însă să se precizeze până la ce vârstă, informează G4Media.ro.
„Ce se întâmplă cu copiii, în privința acestei decizii?”, a întrebat moderatorul emisiunii.
„A fost o scăpare acolo. Prin Hotărâre de Guvern, mâine va fi corectată și vor fi cei (copiii – n.red) de peste 6 ani. Acum se poate testa foarte ușor. Vom folosi același principiu pe care l-am folosit și la intrarea în România”, a răspuns premierul Cîțu.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
26 iunie 2021
Sfaturile date elevilor de profesorii de la Teleșcoala pentru examenul de Bacalaureat 2021
Emisiunea Teleșcoala, de pregătire pentru examenele de la finalul claselor a VIII-a și a XII-a, a luat vacanță, iar profesorii participanți le-au transmis elevilor câteva sfaturi folositoare la examene, din experiența lor, scrie TVR2. Aceste sfaturi sunt de la profesorii de liceu pentru candidații la Bacalaureat.
„Chiar dacă tinerilor nu le plac foarte mult regulile, câteva, care ne-au fost și nouă de folos, tot le-aș sugera: să lase orice griji în afara sălii de examen, să se concentreze doar pe ceea ce scrie pe foaia de examen, în așa fel încât să permită memoriei să selecteze informațiile necesare rezolvării cerințelor, să aibă încredere în mintea lor luminată de emoție și de speranță…”, spune profesoara de Limba și literatura română Cecilia Barbu.

Cu prof. ing. Viorel Muscaș într-o ... „misiune spațială”

Pledoarie pentru studiul științelor

Cu prof. ing. Viorel Muscaș într-o ... „misiune spațială”

Viorel Muscaș, profesor de informatică la Liceul Teoretic „Aurel Lazăr” din Oradea, este unul dintre cei patru dascăli orădeni care au ajuns la Centrul educațional NASA, prin programul „Honeywell Space Academy for Educators”. În alte perioade, au aplicat și au ajuns să poarte costum albastru într-o „misiune spațială”: prof. Szatmari Dorina, Valentina Matei și Vad Marta.

 La recenta „misiune spațială” pe care a avut-o în Orășelul copiilor din Oradea, domnul profesor inginer Viorel Muscaș s-a „îmbarcat”, alături de prof. Szatmari Dorina și Valentina Matei. Acum „piloteză” de unul singur, povestindu-ne cum a ajuns la Centrul educațional NASA.
 Am aflat de programul „Honeywell Educators @ Space Academy 2008” de pe un site pe care un profesor ce participase în anul precedent își publicase impresiile pline de entuziasm. Am aplicat în toamna anului trecut fără să mă gândesc prea mult la șansele mele de a accede la acest workshop, fiind la acel moment chiar puțin circumspect. Cu destul de multă surpriză, dar de ce să nu recunosc și cu deosebită satisfacție, am primit pe la începutul lunii martie un e-mail prin care eram felicitat pentru faptul că am fost acceptat în acest program.
 A început apoi o cursă contra cronometru: înscrierea pentru interviul de la Ambasada S.U.A. din București, primirea vizei, achiziționarea online a biletului de avion, încropirea bagajului.
 Cu aprobarea conducerii școlii și având toate celelalte condiții îndeplinite, am purces spre Budapesta pe data de 10 iunie 2008 (noaptea) de unde „m-am îmbarcat” având ca primă destinație Londra, iar apoi Charlotte (S.U.A.), destinația finală fiind Huntsville (Alabama, S.U.A).
 Era prima mea experiență de călătorie cu avionul și desigur prima vizită în State; aveam să fiu pentru prima dată deasupra norilor. Nu pot să zic că am avut un drum lipsit de peripeții: la Charlotte condițiile meteorologice nu au permis decolarea în condiții de siguranță și a trebuit să aștept a doua zi pentru a ajunge la destinație.
La Centrul educațional NASA 
Odată ajuns în Huntsville, am fost preluat și direcționat către apartamentul din campus după care am fost dus la activitățile care se desfășurau deja, deși întâmpinam mici probleme datorate diferenței de fus orar.
 Primul lucru pe care l-am aflat a fost faptul că cei peste 120 de profesori care făceau parte din prima serie a acestui program erau împărțiți în șase echipe; fiecare echipă purta un nume sugestiv: Determinare, Inspirație, Explorare, Unitate, Integritate, Destin și avea doi team-leaderi. Majoritatea profesorilor participanți erau americani, ceilalți erau profesori români, jamaicani, indieni, englezi sau din Africa de Sud, deci o adevărată diversitatea de civilizații și culturi educaționale.
 Programul zilnic era cam de la 7 dimineața până la 7-8 seara, incluzând trei mese și o gamă largă și diversă de activități, traininguri și workshopuri, atât educaționale, cât și fizice.
 Am participat la lecții de matematică, chimie, de științe, în general. Când zic lecții, nu mă refer la sensul clasic, autohton, al termenului: un profesor care stă și prezintă lecția, eventual mai scoate câte un elev la tablă; aici procesul didactic se desfășura puțin diferit: orice noțiune predată era însoțită de aplicația ei practică: fie că era vorba de un proces sau fenomen chimic, fie că era vorba de operații cu numere sau determinarea minimului unui șir, toți eram implicați. Am primit, de exemplu, etichete cu numere, fiecare dintre noi fiind un număr și a trebuit să facem anumite operații cu aceste numere pentru a ajunge la un anumit rezultat dat; sau am primit materiale din care să ne construim orașul viitorului pe Marte, așa cum ni-l închipuim noi sau a trebuit să realizăm o izolație cât mai bună împotriva focului.
 Altădată am participat la „Aviation Challenge” - o suită de probe fizice care au simulat de-adevăratelea (dacă se poate spune așa) scufundarea într-un submarin, lansarea cu parașuta, recuperarea din apă, adică acele antrenamente fizice pe care le urmează și cei care se pregătesc pentru a deveni astronauți.
 Apoi au mai fost vizitele la muzeu unde erau expuse diferite reconstituiri ale unor rachete și chiar unele exponate din exterior erau adevărate foste sonde spațiale și chiar un orbiter. Tot aici era un fel de parc de distracții cu diverse aparate care efectiv te lansau în aer sau te învârteau pentru a simți o apăsare de 4G sau mai aveai posibilitatea de a te juca cu o mașină gen rover.
 Am realizat și lansat cu succes mini-rachete, unele bazate pe apă și presiune, altele pe diverși catalizatori.
 Dar activitatea care mi-a plăcut și m-a impresionat cel mai mult rămâne „Misiunea spațială”. De fapt e vorba de  două misiuni, fiecare având un training inițial. Fiecare echipă era împărțită în trei grupuri și fiecare persoană avea un rol bine stabilit (aceleași roluri cu ale celor de la NASA) pe care îl realiza urmând scriptul aferent rolului său din misiune. Cele trei grupuri corespundeau Centrului de comandă al misiunii, Stației spațiale internaționale și Echipajului de pilotare. Am beneficiat de simulatoare care le imitau perfect pe cele de la NASA, eu personal având în prima misiune un rol la Centrul de comandă, iar în a doua misiune am fost copilot.
Recomand oricărui profesor să se înscrie cu încredere în acest program
A fost o experiență unică, educativă din toate punctele de vedere, și recomand oricărui profesor să se înscrie cu încredere în acest program; nu are nimic de pierdut, doar de câștigat în plan profesional și nu numai.
 Experiența Space Academy înseamnă și un mare câștig profesional pentru că multe dintre cunoștințele dobândite le-am aplicat în cadrul orelor de la clasă.
 În primul rând, cea mai importantă idee cu care am rămas în urma participării la programul „Honeywell Space Academy for Educators” și pe care am putut-o aplica la orele din școală, este punerea în practică a cât mai multe din activitățile didactice.
 Atunci când trebuie prezentată o noțiune teoretică, dacă aceasta admite o reprezentare vizuală, este de preferat să se predea interactiv, utilizând calculatorul, tabla SMART sau chiar elevii înșiși. Cel puțin pentru clasele mici sau gimnaziale, dar nu numai, este întotdeauna binevenită învățarea prin intermediului jocului. Elevii vor reține mult mai ușor și își vor aminti cum s-a desfășurat acea oră ludică.
 De asemenea, o altă sugestie pe care am reținut-o este că ori de câte ori un elev se remarcă în mod deosebit sau obține rezultate bune, acesta trebuie recompensat, dacă se poate chiar pe loc. De exemplu, la participarea la un concurs, elevii au primit câte o bomboană sau prăjitură. Pentru rezultate foarte bune la învățătură, elevul poate primi diverse cărți sau DVD-uri. Astfel, el va avea satisfacția obiectivului atins, dincolo de acea simplă diplomă.
 Ca profesor de informatică, am încercat de asemenea, să pun accent pe desfășurarea activităților de laborator pe grupuri de elevi și să stimulez concurența dar și colaborarea dintre acestea, o metodă de cooperare care de altfel devine din ce în ce mai populară și la noi.
 Nu în ultimul rând, când cadrul o permite, cursurile se pot desfășura chiar și în aer liber sau și mai bine într-o instituție adecvată, alta decât școala propriu-zisă (la muzeu, teatru, expoziții etc). În termeni de specialitate s-ar spune că se îmbină astfel educația formală cu educația informală. În plus, orice activitate psihică intensă trebuie complementată printr-o activitate fizică de relaxare, dar acest lucru este, în general, mai greu de realizat.
 Un salt uriaș pentru omenire”
 În această vară, am participat, ca invitat, la trei acțiuni educative prilejuite de aniversarea a 40 de ani de la magicul moment al primului pas pe Lună. Prima manifestare, un remember al misiunii Apollo 11, s-a intitulat „Un salt uriaș pentru omenire” și s-a desfășurat în Orășelul copiilor, pe 16 iulie. A doua zi, am luat parte la activitățile pe tema „Spre Lună și dincolo de ea” în sala multifuncțională din Cetatea Oradea.
 Seria de manifestări s-a încheiat la C.N. „Emil Racoviță” din București, activitatea „Un pas uriaș spre viitor” fiind organizată de dna prof. Irina Caragea. Invitat special la toate aceste evenimente a fost prof. de științe Franklin Mitchell din S.U.A. (Carolina de Sud).
 Un curs opțional pentru studierea „Științelor Spațiului și Pământului”
 Cu impresiile și cunoștințele căpătate în SUA, doresc să realizez, la Oradea, un curs opțional pentru studierea „Științelor Spațiului și Pământului”.
Până când acesta va fi aprobat, particip cu elevii la diferite „călătorii” virtuale pe www.nasa.gov (Misiunea Glory, Roverul marțian, Am ales Luna, Surprinde culorile Universului) sau iau parte la diverse acțiuni educative.
 Nu în ultimul rând, țin să menționez că Honeywell în parteneriat cu U.S. Space & Rocket Center invită în fiecare an profesorii care predau matematica și alte științe, să participe la programul „Honeywell Educators @ Space Academy Program”, pentru a învăța noi metodologii care să îi ajute să-și îmbunătățească calitatea predării științelor exacte în școli. (Viorel Muscaș)

Trimite email

marţi, 21 septembrie 2021