Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
13 noiembrie 2026

BREAKING În anul școlar 2027-2028, clasele din mediul urban vor avea cu cel puțin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de lege – proiect

Ana MOISE

Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare pentru 2027-2028, se va analiza situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de Legea nr. 198/2023, conform proiectului metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare pentru anul școlar 2027-2028, pus în consultare publică pe 12 noiembrie de Ministerul Educației și Cercetării.
Proiectul metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare în anul școlar 2027-2028 introduce criterii noi pentru planificarea claselor din mediul urban și din municipii, plus obligația verificării pe baza datelor din SIIIR a situațiilor elevilor înscriși în aceeași formațiune de studiu de cel puțin de 3 ori.
Propunerea vine în contextul în care Sorin Ionescu, ministru delegat pentru Învățământul Preuniversitar, a criticat clasele supraaglomerate. Acesta a spus că „34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu”, la audierea din Parlament pentru funcția de ministru, de pe 19 octombrie.
„N-am avut acces la toate aceste date ale ministerului, dar eu cred că 34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu. Toată Europa militează pentru scăderea numărului de elevi. De ce? Mai puțini elevi înseamnă un cadru didactic mai concentrat pe activitatea didactică”, a declarat Sorin Ionescu.
Edupedu.ro a scris că Federația Părinților Edupart a semnalat conducerii ISMB clase pregătitoare 2026 cu 28 și 29 de elevi: Vă adresăm rugămintea să dispuneți o analiză juridică corectă
În anul școlar 2025-2026, 2.405 formațiuni de studiu funcționau cu mai mulți elevi decât permite legea, potrivit unui răspuns al Ministerului Educației transmis Camerei Deputaților. Într-un liceu din Brașov a fost raportată o clasă cu 51 de elevi, cu 21 peste plafonul legal, potrivit datelor prezentate de Edupedu.ro.
Fostul ministrul al Educației, Mihai Dimian, a spus că numărul final al elevilor dintr-o clasă de nivel primar ar trebui să fie 24: „Noi am pornit de la ideea că media 24, că în anumite situații poți să crești până la 28. După care am adăugat minorități, am adăugat CES și tot creștem numărul acesta”.
Prevederile din proiectul pentru anul școlar 2027-2028

Art. 3. – „Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare, în cadrul criteriului economic se vor analiza următoarele aspecte:

a) situaţia claselor paralele despre care se estimează, pe baza datelor înregistrate în SIIIR, că la sfârşitul anului şcolar au efective sub limita minimă stabilită prin lege şi a căror comasare se impune fie la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică şi în structurile arondate acesteia, fie la nivelul localităţii/unităţii administrativ-teritoriale, în raport cu prevederile art. 23 alin. (1), (1^1), (1^2) şi alin. (1^3) lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

b) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

c) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din municipii, astfel încât acestea să funcționeze cu cel mult 2 elevi sub limita maximă prevăzută la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare...

„Oradea este acum al patrulea oraș-centru universitar al țării”

Universitatea din Oradea continuă să urce în SCImago Institutions Rankings 2025

„Oradea este acum al patrulea oraș-centru universitar al țării”

Universitatea din Oradea continuă să urce în SCImago Institutions Rankings 2025, consolidându-și rolul activ în dezvoltarea cercetării, inovației și impactului societal.

În clasamentul analizat la nivel național, instituția academică orădeană a avansat o treaptă, de pe locul opt, în 2024, pe locul 7, în 2025, potrivit bazei de date Scopus și a metodologiei SCImago. Evoluția pozitivă reflectă progresele evidente înregistrate de Universitatea din Oradea în domeniile: cercetării, inovației și impactului societal. SCImago Institutions Rankings evaluează universitățile lumii în funcție de aceste trei domenii, utilizând informații din baza de date Scopus.
„Este un rezultat foarte bun care, de ce n-am privi lucrurile și din această perspectivă?, pune Oradea în onoranta poziție de a fi cel de-al patrulea oraș-centru universitar al țării. Avem încă o confirmare a eforturilor care se fac, susținut și constant, pentru dezvoltarea cercetării, inovației și îmbunătățirea relevanței ei sociale", a declarat prof. univ. dr. habil. Constantin Bungău, rectorul Universității. „Este o confirmare a eforturilor susținute pentru transferul de inovație și colaborarea cu mediul economic și comunitatea locală. Pentru Universitatea din Oradea inovația nu este doar un obiectiv, ci o misiune continuă", a adăugat rectorul.
Pentru a transforma rezultatele cercetării în soluții cu aplicabilitate economică și societală, Universitatea din Oradea dezvoltă un ecosistem modern de inovare prin două centre de transfer tehnologic complementare:
*Centrul de Transfer Tehnologic "Smart Industry" - specializat în tehnologii industriale avansate, prototipare rapidă, inginerie a materialelor și aplicații pentru sectorul construcțiilor;
*Centrul de Transfer Tehnologic CNCG-CTT - axat pe surse neconvenționale de energie, agricultură sustenabilă, prelucrarea lemnului și Balenologie (valorizarea resurselor naturale cu aplicații în sănătate).
Aceste centre facilitează colaborarea între mediul academic și cel economic, creând punți de transfer tehnologic și sprijinind dezvoltarea regională.
Totodată, Universitatea se pregătește să lanseze Living Labs, spații experimentale pentru testarea colaborativă a soluțiilor inovative în contexte reale, precum: orașe inteligente, sustenabilitate și sănătate publică. Aceste laboratoare vor aduce cercetarea „în teren", favorizând prototiparea rapidă, co-crearea și implicarea activă a comunității și a industriei. (E.C.)

Trimite email
sâmbătă, 21 noiembrie 2026 la 21:28:21 Ora standard a Europei de Est