Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
9 februarie 2026

Ilie Bolojan, despre restricțiile pentru copii pe rețele sociale: E o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine, va fi o discuție în perioada următoare / Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri

Premierul Ilie Bolojan și-a reafirmat rezervele exprimate săptămâna trecută cu privire la interzicerea accesului copiilor sub 15-16 ani la rețele sociale și a arătat, într-un interviu acordat luni seară Digi24, că „asta va fi o discuție care se va lua (sic!) în perioada următoare”. El a precizat, însă, cu aceeași ocazie că subiectul reprezintă „o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine”.
Întrebat dacă există cineva în guvern care să „preia proiectul cu rețelele sociale” și eventuale restricții pentru copii, conform dezbaterilor din țările europene și din România, el a spus că a „încercat să fie ponderat”.

Amintim că, săptămâna trecută, el spunea despre limitări pentru accesul copiilor la social media: E greu să iei o măsură dar care, dacă nu o poți spune în practică, mai bine nu o iei (sic).
În interviul pentru Digi 24, el a revenit asupra opiniei că părinții pot avea un rol mai puternic în „a încerca un dialog” cu copiii despre dezinformare și manipulare: „Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri. Nu spun în sensul supravegherii, dar în sensul de a-i lămuri, de a încerca un dialog cu ei, pentru a-i, oarecum, preveni vizavi de ce se întâmplă atunci când stai foarte mult pe rețele sau cum pot fi foarte ușor dezinformat și manipulat”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Un tânăr din Oradea construiește una dintre cele mai performante mașini - 100% solară, și se pregătește pentru cea mai mare competiție mondială din domeniu

Julian Mounir, un tânăr orădean student la prestigioasa Groningen University din Olanda, scrie istorie

Un tânăr din Oradea construiește una dintre cele mai performante mașini - 100% solară, și se pregătește pentru cea mai mare competiție mondială din domeniu

La doar 21 de ani, Julian Mounir, un tânăr orădean student la prestigioasa Groningen University din Olanda, scrie istorie alături de echipa sa. Parte din proiectul Top Dutch Solar Racing (TDSR), Julian contribuie la dezvoltarea unei mașini complet funcționale pe bază de energie solară, construită de la zero.

La doar 21 de ani, Julian Mounir, un tânăr orădean student la prestigioasa Groningen University din Olanda, scrie istorie alături de echipa sa. Parte din proiectul Top Dutch Solar Racing (TDSR), Julian contribuie la dezvoltarea unei mașini complet funcționale pe bază de energie solară, construită de la zero. Folosind tehnici proprii, tânărul IT-ist demonstrează că viitorul mobilității sustenabile este mai aproape decât am crede.
De la Oradea la Groningen - visul unui inovator
Drumul lui Julian spre cercetare a început încă din adolescență, la Liceul Teologic Baptist „Emanuel" din Oradea, unde profesorii și mentorii săi i-au deschis orizonturile în domeniul matematicii și informaticii. Alegerea de a studia la o universitate din Olanda a venit firesc, motivația sa fiind calitatea educației, recunoașterea internațională a diplomelor și accentul pus pe cercetare.
„Au existat mai mulți factori care m-au determinat să iau această decizie, cum ar fi: calitatea educației și recunoașterea sa globală, comunitatea internațională mare și accentul pus pe cercetare", sunt doar câteva dintre motivele pentru care Julian a ales să studieze în Olanda, fără nicio teamă de la a ieși din zona de confort.
Un sistem educațional diferit
Până în anul II de studii, Julian a avut ocazia să guste din plin viața academică olandeză, putând realiza cu acuratețe comparații între sistemul de învățământ experimentat acolo și cel românesc. În Olanda, profesorii sunt abordabili, iar flexibilitatea orarului le permite studenților să lucreze part-time, un lucru mai puțin comun în România, spune el.
„Sistemul olandez prioritizează drepturile și nevoile studentului, oferind suport financiar, academic și mental. Profesorii sunt foarte deschiși la întrebări și nu iau nelămuririle studenților ca pe o critică sau ca pe o punere la îndoială a autorității lor. Oferă mult mai multă flexibilitate studentului, majoritatea cursurilor nu au prezența obligatorie, iar laboratoarele au mai multe iterații ținute în zile și ore diferite, oferind astfel studenților ocazia de a-și personaliza orarul pentru a putea lucra un job part-time pe lângă studii (ceea ce este foarte comun aici, spre deosebire de România)", a explicat Julian.
El consideră că sistemul olandez oferă o pregătire solidă pentru viitoarea carieră.
„În Olanda există două tipuri de universități: cele de științe aplicate, orientate pe aspecte practice și pregătirea pentru piața muncii, şi cele de cercetare, cum este universitatea mea, axate mai mult pe teoria din spatele tehnologiilor", explică el.
Provocări în construcția mașinii solare
Julian face parte dintr-un proiect de dezvoltare a unei maşini electrice cu încărcare solară, fiind recrutat după ce a descoperit echipa în campus.
Astfel, dintr-o simplă expoziție universitară, tânărul orădean a ajuns să facă parte dintr-un proiect revoluționar. Poate părea o coincidență, dar pentru el, este doar încă un pas pe un drum menit să schimbe lumea.
În proiect sunt implicați 27 de studenți de la diferite universități olandeze, iar Julian joacă rolul de inginer software.
„Ca parte din campania de recrutare, echipa de anul trecut a expus mașina în campus pentru câteva zile. Astfel, am avut ocazia să învăț mai multe despre acest proiect și inovațiile pe care le aduce pentru sustenabilitate. Rolul meu în echipă este de software engineer, ocupându-mă de programarea sistemelor electrice ale maşinii, de la faruri şi semnalizare, până la motor şi sistemele de siguranţă ale bateriei", explică el.
Echipa se reînnoieşte la fiecare doi ani, iar pentru a asigura continuitatea proiectului, se pune un accent puternic pe documentaţie.
„Membrii echipelor anterioare supervizează noii membri, nu pentru a-i controla, ci pentru a se asigura că nu fac greşeli majore, iar noi notăm și explicăm toate deciziile importante ca să fie mai ușor pentru următoarele echipe", spune Julian.
Printre dificultăţile întâmpinate în realizarea mașinii, studentul menţionează lipsa resurselor explicative online.
„Nu avem resurse pe internet, iar multe dintre tehnologiile pe care le folosim sunt foarte nișate. Este destul de greu să găsești documentație și materiale explicative. Astfel, petrecem mult timp testând, pentru a înţelege cum funcţionează sistemele, ceea ce face totul mai provocator, dar şi mai interesant", a dezvăluit el.
Bridgestone World Solar Challenge: miza finală
Eforturile echipei TDSR nu sunt fără obiectiv. Următorul mare pas este participarea la Bridgestone World Solar Challenge din Australia, unde echipa speră să atragă atenția investitorilor și să accelereze tranziția spre mobilitatea solară.
După un succes recent la campionatul european din Belgia, Julian și colegii săi sunt mai determinați ca niciodată.
„Regulile competiției au fost modificate, punând încă și mai mult accent pe eficiența panourilor solare. Adaptarea rapidă și optimizarea soluțiilor existente sunt esențiale", spune Julian.
Echipa se pregăteşte intens pentru competiţia mondială din Australia, din vara acestui an, unde vor concura cu echipe din toată lumea.
„Dimensiunea panourilor solare permise a crescut de la 4m² la 6m², iar capacitatea bateriei a scăzut semnificativ, deci ediția aceasta energia solară contează mai mult ca niciodată. Avem mai puţin timp de pregătire decât în ediţiile anterioare, aşa că ne concentrăm pe optimizarea soluţiilor deja existente", dezvăluie Julian.
Viitorul maşinilor solare
Deși entuziasmat de progresul tehnologic, Julian este realist în privința viitorului mașinilor solare. „Nu cred că vom avea mașini comerciale 100% solare, în următorii 5-10 ani, dar cred că panourile solare vor juca foarte curând un rol crucial în creșterea autonomiei mașinilor electrice, datorită unei îmbunătățiri rapide a eficienței tehnologiei solare, deschizând astfel perspective remarcabile pentru mobilitatea viitorului„, este de părere Julian.
Când vine vorba despre o eventuală întoarcere în România, Julian nu exclude complet ideea, dar preferă să rămână conectat la proiecte internaționale printr-un job remote. Julian este sceptic în ceea ce priveşte oportunităţile de pe piaţa muncii autohtone.
„Nu știu încă dacă voi lucra pentru o companie din România, dar iau foarte serios în calcul varianta de a mă întoarce în țară și să lucrez remote pentru o companie din străinătate", spune el.
Crina Dobocan & Iulia Brîndaș
Trimite email
joi, 5 martie 2026 la 22:56:58 Ora standard a Europei de Est