Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
15 septembrie 2026

Federația Părinților – Edupart precizează că susține proiectul deputatei PNL Raluca Turcan privind interzicerea telefoanelor în școli și modificări privind accesul elevilor la consiliere psihologică, însă aduce câteva precizări și propuneri de modificare a proiectului, într-un comunicat de presă, transmis pe 12 septembrie.
Amintim, în contextul rezultatelor PISA 2025, deputata PNL Raluca Turcan a cerut Comisiei de Învățământ din Camera Deputaților să pună pe ordinea de zi proiectul de lege prin care telefoanele mobile sunt interzise în școli și licee „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor”. Proiectul prevede extinderea monitorizării audio-video în școli și măsuri privind consilierea psihologică gratuită și obligatorie a elevilor.

Consiliul Național al Elevilor nu e de acord cu interzicerea telefoanelor pe tot parcursul programului școlar.

„Interzicerea telefoanelor poate fi o măsură bună de disciplină educațională, concentrare și protecție împotriva cyberbullyingului, dar nu trebuie prezentată ca o soluție care, singură, repară rezultatele PISA”, scrie Federația Părinților Edupart.

Proiectul deputatei PNL Raluca Turcan propune modificarea Legii Educației nr 198/ 2023 în sensul în care telefoanele mobile să fie interzise „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor” și să fie ținute în spații speciale până la finalul orelor.

În plus, proiectul modifică articolul 14 din Legea învățământului preuniversitar și introduce obligativitatea ca, la înscrierea copilului la școală, contractul educațional să conțină acordul expres al părinților sau al elevului major privind participarea la consiliere psihologică.

Mai mult, proiectul introduce o prevedere nouă despre obligativitatea de a participa la ședințe de consiliere școlară, la cererea profesorului. „Participarea la ședințe de consiliere școlară și/sau psihologică prevăzute la alin. (4) lit. a) poate fi dispusă de personalul didactic sau de conducerea unității de învățământ și este obligatorie pentru antepreșcolar, preșcolar sau elev”, scrie în proiectul propus de deputata Raluca Turcan.

Federația Națională a Părinților spune că „sesizarea poate și trebuie să poată fi făcută de profesor. Profesorul este unul dintre adulții care petrec cel mai mult timp cu elevul și poate observa schimbări de comportament, agresivitate, izolare, automutilare, bullying, neglijare sau alte elemente de risc.

Evaluarea trebuie însă realizată de un profesionist cu competențele necesare. Profesorul poate observa și sesiza dar profesorul nu diagnostichează”, scrie în comunicatul de presă.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
Duminică, 30 august 2026

Când încep cursurile?

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026, potrivit structurii oficiale a anului școlar 2026-2027, aprobată de Ministerul Educației. Anul școlar are 36 de săptămâni de cursuri pentru majoritatea elevilor și se încheie vineri, 18 iunie 2027. Prima vacanță, cea de toamnă, începe pe 24 octombrie.
Anul școlar 2026-2027 începe oficial la 1 septembrie 2026 și se încheie la 31 august 2027, însă prima zi de cursuri este luni, 7 septembrie, conform Ordinului ministrului Educației și Cercetării nr. 3.194/2026 privind structura anului școlar.
Pentru elevi, începutul școlii din septembrie 2026 vine și cu o schimbare importantă la liceu: elevii care intră în clasa a IX-a sunt prima generație care va învăța după noile programe școlare de liceu. Manualele realizate pentru noile programe nu vor fi însă disponibile în format tipărit la începutul cursurilor. Directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare, Bogdan Cristescu, a declarat că „în cel mai bun caz” manualele ar putea fi disponibile în format digital pe 7 septembrie. Dacă nu vor exista contestații, variantele tipărite ar putea ajunge la elevi în octombrie, iar în cazul unor contestații termenul s-ar putea prelungi pentru unele manuale până în ianuarie 2027. Manualele sunt instrumente de predare la clasă, folosesc mai mult elevilor, ele nu sunt obligatorii pentru profesori. Cadrele didactice au ca obligație aplicarea programei școlare.

Când începe școala în septembrie 2026?

Prima zi de școală este luni, 7 septembrie 2026.
Primul modul de cursuri durează șapte săptămâni, de luni, 7 septembrie, până vineri, 23 octombrie 2026.
Prima vacanță a elevilor începe sâmbătă, 24 octombrie, și se încheie duminică, 1 noiembrie. Elevii revin la școală luni, 2 noiembrie 2026.

Pe 5 octombrie 2026 nu se fac cursuri!

La mai puțin de o lună după începerea școlii, elevii vor avea o zi fără cursuri.
Luni, 5 octombrie 2026, de Ziua internațională a educației, nu se organizează cursuri, potrivit ordinului privind structura anului școlar. Nu se fac cursuri nici în zilele nelucrătoare și de sărbătoare legală prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă aplicabil...

Un tânăr din Oradea construiește una dintre cele mai performante mașini - 100% solară, și se pregătește pentru cea mai mare competiție mondială din domeniu

Julian Mounir, un tânăr orădean student la prestigioasa Groningen University din Olanda, scrie istorie

Un tânăr din Oradea construiește una dintre cele mai performante mașini - 100% solară, și se pregătește pentru cea mai mare competiție mondială din domeniu

La doar 21 de ani, Julian Mounir, un tânăr orădean student la prestigioasa Groningen University din Olanda, scrie istorie alături de echipa sa. Parte din proiectul Top Dutch Solar Racing (TDSR), Julian contribuie la dezvoltarea unei mașini complet funcționale pe bază de energie solară, construită de la zero.

La doar 21 de ani, Julian Mounir, un tânăr orădean student la prestigioasa Groningen University din Olanda, scrie istorie alături de echipa sa. Parte din proiectul Top Dutch Solar Racing (TDSR), Julian contribuie la dezvoltarea unei mașini complet funcționale pe bază de energie solară, construită de la zero. Folosind tehnici proprii, tânărul IT-ist demonstrează că viitorul mobilității sustenabile este mai aproape decât am crede.
De la Oradea la Groningen - visul unui inovator
Drumul lui Julian spre cercetare a început încă din adolescență, la Liceul Teologic Baptist „Emanuel" din Oradea, unde profesorii și mentorii săi i-au deschis orizonturile în domeniul matematicii și informaticii. Alegerea de a studia la o universitate din Olanda a venit firesc, motivația sa fiind calitatea educației, recunoașterea internațională a diplomelor și accentul pus pe cercetare.
„Au existat mai mulți factori care m-au determinat să iau această decizie, cum ar fi: calitatea educației și recunoașterea sa globală, comunitatea internațională mare și accentul pus pe cercetare", sunt doar câteva dintre motivele pentru care Julian a ales să studieze în Olanda, fără nicio teamă de la a ieși din zona de confort.
Un sistem educațional diferit
Până în anul II de studii, Julian a avut ocazia să guste din plin viața academică olandeză, putând realiza cu acuratețe comparații între sistemul de învățământ experimentat acolo și cel românesc. În Olanda, profesorii sunt abordabili, iar flexibilitatea orarului le permite studenților să lucreze part-time, un lucru mai puțin comun în România, spune el.
„Sistemul olandez prioritizează drepturile și nevoile studentului, oferind suport financiar, academic și mental. Profesorii sunt foarte deschiși la întrebări și nu iau nelămuririle studenților ca pe o critică sau ca pe o punere la îndoială a autorității lor. Oferă mult mai multă flexibilitate studentului, majoritatea cursurilor nu au prezența obligatorie, iar laboratoarele au mai multe iterații ținute în zile și ore diferite, oferind astfel studenților ocazia de a-și personaliza orarul pentru a putea lucra un job part-time pe lângă studii (ceea ce este foarte comun aici, spre deosebire de România)", a explicat Julian.
El consideră că sistemul olandez oferă o pregătire solidă pentru viitoarea carieră.
„În Olanda există două tipuri de universități: cele de științe aplicate, orientate pe aspecte practice și pregătirea pentru piața muncii, şi cele de cercetare, cum este universitatea mea, axate mai mult pe teoria din spatele tehnologiilor", explică el.
Provocări în construcția mașinii solare
Julian face parte dintr-un proiect de dezvoltare a unei maşini electrice cu încărcare solară, fiind recrutat după ce a descoperit echipa în campus.
Astfel, dintr-o simplă expoziție universitară, tânărul orădean a ajuns să facă parte dintr-un proiect revoluționar. Poate părea o coincidență, dar pentru el, este doar încă un pas pe un drum menit să schimbe lumea.
În proiect sunt implicați 27 de studenți de la diferite universități olandeze, iar Julian joacă rolul de inginer software.
„Ca parte din campania de recrutare, echipa de anul trecut a expus mașina în campus pentru câteva zile. Astfel, am avut ocazia să învăț mai multe despre acest proiect și inovațiile pe care le aduce pentru sustenabilitate. Rolul meu în echipă este de software engineer, ocupându-mă de programarea sistemelor electrice ale maşinii, de la faruri şi semnalizare, până la motor şi sistemele de siguranţă ale bateriei", explică el.
Echipa se reînnoieşte la fiecare doi ani, iar pentru a asigura continuitatea proiectului, se pune un accent puternic pe documentaţie.
„Membrii echipelor anterioare supervizează noii membri, nu pentru a-i controla, ci pentru a se asigura că nu fac greşeli majore, iar noi notăm și explicăm toate deciziile importante ca să fie mai ușor pentru următoarele echipe", spune Julian.
Printre dificultăţile întâmpinate în realizarea mașinii, studentul menţionează lipsa resurselor explicative online.
„Nu avem resurse pe internet, iar multe dintre tehnologiile pe care le folosim sunt foarte nișate. Este destul de greu să găsești documentație și materiale explicative. Astfel, petrecem mult timp testând, pentru a înţelege cum funcţionează sistemele, ceea ce face totul mai provocator, dar şi mai interesant", a dezvăluit el.
Bridgestone World Solar Challenge: miza finală
Eforturile echipei TDSR nu sunt fără obiectiv. Următorul mare pas este participarea la Bridgestone World Solar Challenge din Australia, unde echipa speră să atragă atenția investitorilor și să accelereze tranziția spre mobilitatea solară.
După un succes recent la campionatul european din Belgia, Julian și colegii săi sunt mai determinați ca niciodată.
„Regulile competiției au fost modificate, punând încă și mai mult accent pe eficiența panourilor solare. Adaptarea rapidă și optimizarea soluțiilor existente sunt esențiale", spune Julian.
Echipa se pregăteşte intens pentru competiţia mondială din Australia, din vara acestui an, unde vor concura cu echipe din toată lumea.
„Dimensiunea panourilor solare permise a crescut de la 4m² la 6m², iar capacitatea bateriei a scăzut semnificativ, deci ediția aceasta energia solară contează mai mult ca niciodată. Avem mai puţin timp de pregătire decât în ediţiile anterioare, aşa că ne concentrăm pe optimizarea soluţiilor deja existente", dezvăluie Julian.
Viitorul maşinilor solare
Deși entuziasmat de progresul tehnologic, Julian este realist în privința viitorului mașinilor solare. „Nu cred că vom avea mașini comerciale 100% solare, în următorii 5-10 ani, dar cred că panourile solare vor juca foarte curând un rol crucial în creșterea autonomiei mașinilor electrice, datorită unei îmbunătățiri rapide a eficienței tehnologiei solare, deschizând astfel perspective remarcabile pentru mobilitatea viitorului„, este de părere Julian.
Când vine vorba despre o eventuală întoarcere în România, Julian nu exclude complet ideea, dar preferă să rămână conectat la proiecte internaționale printr-un job remote. Julian este sceptic în ceea ce priveşte oportunităţile de pe piaţa muncii autohtone.
„Nu știu încă dacă voi lucra pentru o companie din România, dar iau foarte serios în calcul varianta de a mă întoarce în țară și să lucrez remote pentru o companie din străinătate", spune el.
Crina Dobocan & Iulia Brîndaș
Trimite email
sâmbătă, 26 septembrie 2026 la 07:51:07 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

Noaptea Cercetătorilor Europeni
            Astă-seară (25 septembrie), avem „Noaptea Cercetătorilor Europeni la Universitatea din Oradea 2026".
             La această ediție, programul a început la ora 13.00, cu vizite gratuite la muzeele partenere, și continuă cu demonstrații, prezentări și vizite în laboratoarele universității. Participanții vor putea descoperi proiecte, tehnologii și rezultate ale cercetării, prezentate într-un mod accesibil și interactiv.
               Între orele 17.00-22.00, expozanții vor fi prezenți la Sala Polivalentă din campusul central al Universității din Oradea...