Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Un tânăr din Oradea construiește una dintre cele mai performante mașini - 100% solară, și se pregătește pentru cea mai mare competiție mondială din domeniu

Julian Mounir, un tânăr orădean student la prestigioasa Groningen University din Olanda, scrie istorie

Un tânăr din Oradea construiește una dintre cele mai performante mașini - 100% solară, și se pregătește pentru cea mai mare competiție mondială din domeniu

La doar 21 de ani, Julian Mounir, un tânăr orădean student la prestigioasa Groningen University din Olanda, scrie istorie alături de echipa sa. Parte din proiectul Top Dutch Solar Racing (TDSR), Julian contribuie la dezvoltarea unei mașini complet funcționale pe bază de energie solară, construită de la zero.

La doar 21 de ani, Julian Mounir, un tânăr orădean student la prestigioasa Groningen University din Olanda, scrie istorie alături de echipa sa. Parte din proiectul Top Dutch Solar Racing (TDSR), Julian contribuie la dezvoltarea unei mașini complet funcționale pe bază de energie solară, construită de la zero. Folosind tehnici proprii, tânărul IT-ist demonstrează că viitorul mobilității sustenabile este mai aproape decât am crede.
De la Oradea la Groningen - visul unui inovator
Drumul lui Julian spre cercetare a început încă din adolescență, la Liceul Teologic Baptist „Emanuel" din Oradea, unde profesorii și mentorii săi i-au deschis orizonturile în domeniul matematicii și informaticii. Alegerea de a studia la o universitate din Olanda a venit firesc, motivația sa fiind calitatea educației, recunoașterea internațională a diplomelor și accentul pus pe cercetare.
„Au existat mai mulți factori care m-au determinat să iau această decizie, cum ar fi: calitatea educației și recunoașterea sa globală, comunitatea internațională mare și accentul pus pe cercetare", sunt doar câteva dintre motivele pentru care Julian a ales să studieze în Olanda, fără nicio teamă de la a ieși din zona de confort.
Un sistem educațional diferit
Până în anul II de studii, Julian a avut ocazia să guste din plin viața academică olandeză, putând realiza cu acuratețe comparații între sistemul de învățământ experimentat acolo și cel românesc. În Olanda, profesorii sunt abordabili, iar flexibilitatea orarului le permite studenților să lucreze part-time, un lucru mai puțin comun în România, spune el.
„Sistemul olandez prioritizează drepturile și nevoile studentului, oferind suport financiar, academic și mental. Profesorii sunt foarte deschiși la întrebări și nu iau nelămuririle studenților ca pe o critică sau ca pe o punere la îndoială a autorității lor. Oferă mult mai multă flexibilitate studentului, majoritatea cursurilor nu au prezența obligatorie, iar laboratoarele au mai multe iterații ținute în zile și ore diferite, oferind astfel studenților ocazia de a-și personaliza orarul pentru a putea lucra un job part-time pe lângă studii (ceea ce este foarte comun aici, spre deosebire de România)", a explicat Julian.
El consideră că sistemul olandez oferă o pregătire solidă pentru viitoarea carieră.
„În Olanda există două tipuri de universități: cele de științe aplicate, orientate pe aspecte practice și pregătirea pentru piața muncii, şi cele de cercetare, cum este universitatea mea, axate mai mult pe teoria din spatele tehnologiilor", explică el.
Provocări în construcția mașinii solare
Julian face parte dintr-un proiect de dezvoltare a unei maşini electrice cu încărcare solară, fiind recrutat după ce a descoperit echipa în campus.
Astfel, dintr-o simplă expoziție universitară, tânărul orădean a ajuns să facă parte dintr-un proiect revoluționar. Poate părea o coincidență, dar pentru el, este doar încă un pas pe un drum menit să schimbe lumea.
În proiect sunt implicați 27 de studenți de la diferite universități olandeze, iar Julian joacă rolul de inginer software.
„Ca parte din campania de recrutare, echipa de anul trecut a expus mașina în campus pentru câteva zile. Astfel, am avut ocazia să învăț mai multe despre acest proiect și inovațiile pe care le aduce pentru sustenabilitate. Rolul meu în echipă este de software engineer, ocupându-mă de programarea sistemelor electrice ale maşinii, de la faruri şi semnalizare, până la motor şi sistemele de siguranţă ale bateriei", explică el.
Echipa se reînnoieşte la fiecare doi ani, iar pentru a asigura continuitatea proiectului, se pune un accent puternic pe documentaţie.
„Membrii echipelor anterioare supervizează noii membri, nu pentru a-i controla, ci pentru a se asigura că nu fac greşeli majore, iar noi notăm și explicăm toate deciziile importante ca să fie mai ușor pentru următoarele echipe", spune Julian.
Printre dificultăţile întâmpinate în realizarea mașinii, studentul menţionează lipsa resurselor explicative online.
„Nu avem resurse pe internet, iar multe dintre tehnologiile pe care le folosim sunt foarte nișate. Este destul de greu să găsești documentație și materiale explicative. Astfel, petrecem mult timp testând, pentru a înţelege cum funcţionează sistemele, ceea ce face totul mai provocator, dar şi mai interesant", a dezvăluit el.
Bridgestone World Solar Challenge: miza finală
Eforturile echipei TDSR nu sunt fără obiectiv. Următorul mare pas este participarea la Bridgestone World Solar Challenge din Australia, unde echipa speră să atragă atenția investitorilor și să accelereze tranziția spre mobilitatea solară.
După un succes recent la campionatul european din Belgia, Julian și colegii săi sunt mai determinați ca niciodată.
„Regulile competiției au fost modificate, punând încă și mai mult accent pe eficiența panourilor solare. Adaptarea rapidă și optimizarea soluțiilor existente sunt esențiale", spune Julian.
Echipa se pregăteşte intens pentru competiţia mondială din Australia, din vara acestui an, unde vor concura cu echipe din toată lumea.
„Dimensiunea panourilor solare permise a crescut de la 4m² la 6m², iar capacitatea bateriei a scăzut semnificativ, deci ediția aceasta energia solară contează mai mult ca niciodată. Avem mai puţin timp de pregătire decât în ediţiile anterioare, aşa că ne concentrăm pe optimizarea soluţiilor deja existente", dezvăluie Julian.
Viitorul maşinilor solare
Deși entuziasmat de progresul tehnologic, Julian este realist în privința viitorului mașinilor solare. „Nu cred că vom avea mașini comerciale 100% solare, în următorii 5-10 ani, dar cred că panourile solare vor juca foarte curând un rol crucial în creșterea autonomiei mașinilor electrice, datorită unei îmbunătățiri rapide a eficienței tehnologiei solare, deschizând astfel perspective remarcabile pentru mobilitatea viitorului„, este de părere Julian.
Când vine vorba despre o eventuală întoarcere în România, Julian nu exclude complet ideea, dar preferă să rămână conectat la proiecte internaționale printr-un job remote. Julian este sceptic în ceea ce priveşte oportunităţile de pe piaţa muncii autohtone.
„Nu știu încă dacă voi lucra pentru o companie din România, dar iau foarte serios în calcul varianta de a mă întoarce în țară și să lucrez remote pentru o companie din străinătate", spune el.
Crina Dobocan & Iulia Brîndaș

Trimite email
sâmbătă, 30 mai 2026 la 11:09:28 Ora de vară a Europei de Est