Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
13 noiembrie 2026

BREAKING În anul școlar 2027-2028, clasele din mediul urban vor avea cu cel puțin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de lege – proiect

Ana MOISE

Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare pentru 2027-2028, se va analiza situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de Legea nr. 198/2023, conform proiectului metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare pentru anul școlar 2027-2028, pus în consultare publică pe 12 noiembrie de Ministerul Educației și Cercetării.
Proiectul metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare în anul școlar 2027-2028 introduce criterii noi pentru planificarea claselor din mediul urban și din municipii, plus obligația verificării pe baza datelor din SIIIR a situațiilor elevilor înscriși în aceeași formațiune de studiu de cel puțin de 3 ori.
Propunerea vine în contextul în care Sorin Ionescu, ministru delegat pentru Învățământul Preuniversitar, a criticat clasele supraaglomerate. Acesta a spus că „34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu”, la audierea din Parlament pentru funcția de ministru, de pe 19 octombrie.
„N-am avut acces la toate aceste date ale ministerului, dar eu cred că 34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu. Toată Europa militează pentru scăderea numărului de elevi. De ce? Mai puțini elevi înseamnă un cadru didactic mai concentrat pe activitatea didactică”, a declarat Sorin Ionescu.
Edupedu.ro a scris că Federația Părinților Edupart a semnalat conducerii ISMB clase pregătitoare 2026 cu 28 și 29 de elevi: Vă adresăm rugămintea să dispuneți o analiză juridică corectă
În anul școlar 2025-2026, 2.405 formațiuni de studiu funcționau cu mai mulți elevi decât permite legea, potrivit unui răspuns al Ministerului Educației transmis Camerei Deputaților. Într-un liceu din Brașov a fost raportată o clasă cu 51 de elevi, cu 21 peste plafonul legal, potrivit datelor prezentate de Edupedu.ro.
Fostul ministrul al Educației, Mihai Dimian, a spus că numărul final al elevilor dintr-o clasă de nivel primar ar trebui să fie 24: „Noi am pornit de la ideea că media 24, că în anumite situații poți să crești până la 28. După care am adăugat minorități, am adăugat CES și tot creștem numărul acesta”.
Prevederile din proiectul pentru anul școlar 2027-2028

Art. 3. – „Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare, în cadrul criteriului economic se vor analiza următoarele aspecte:

a) situaţia claselor paralele despre care se estimează, pe baza datelor înregistrate în SIIIR, că la sfârşitul anului şcolar au efective sub limita minimă stabilită prin lege şi a căror comasare se impune fie la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică şi în structurile arondate acesteia, fie la nivelul localităţii/unităţii administrativ-teritoriale, în raport cu prevederile art. 23 alin. (1), (1^1), (1^2) şi alin. (1^3) lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

b) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

c) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din municipii, astfel încât acestea să funcționeze cu cel mult 2 elevi sub limita maximă prevăzută la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare...

Simpozion internațional de istorie financiar-bancară al Universității din Oradea

Cea de a XVI-a ediție a Simpozionului Internațional „Muncă, bani, bănci, cultură și politică

Simpozion internațional de istorie financiar-bancară al Universității din Oradea

Cea de a XVI-a ediție a Simpozionului Internațional „Muncă, bani, bănci, cultură și politică" și-a început lucrările vineri, 3 octombrie 2025, la Universitatea din Oradea.

 Începând cu următoarea ediție, organizarea manifestării științifice va fi girată de Universitatea „Babeș-Bolyai" și de Institutul de Istorie „George Barițiu" din Cluj-Napoca. Însă, după cum a precizat prof. acad. Ioan Bolovan - directorul institutului, Universitatea din Oradea se va număra permanent printre organizatorii simpozionului dedicat istoriei financiar-bancare a României. Părintele evenimentului, organizat bianual, începând din anul 1991, prof. univ. dr. emerit Mihai Drecin, a ținut să-i mulțumească universitarului clujean „pentru bunăvoința de a continua acest simpozion internațional". Apoi, profesorul Mihai Drecin a spus: „La un moment dat trebuie să știi să te retragi. Din politică m-am retras la momentul potrivit, acum a venit vremea să pun punct și acestei serii de simpozioane pe care le-am organizat".
Vorbind de la tribuna conferinței, rând pe rând, reprezentanți ai mediului academic și ai administrației locale au elogiat efortul depus de prof. emerit Mihai Drecin pentru a asigura, preț de 35 de ani, continuitatea Simpozionului Internațional „Muncă, bani, bănci, cultură și politică".
„Distinsul profesor Mihai Drecin și-a investit toată inteligența și toată energia în această sesiune științifică", a spus prof. univ. dr. habil. Sorin Șipoș. Prorectorul Universității din Oradea l-a asigurat pe colegul său mai vârstnic de „prețuirea și gratitudinea comunității academice orădene", adăugând că inițiatorul manifestării este „o dovadă că lucruri bune poți face la orice vârstă, din dragoste, cu pasiune și profesionalism".
Subprefectul județului Bihor, Emilian Pavel, a omagiat și el „munca de o viață a domnului profesor Mihai Drecin, care a îmbogățit viața universitară orădeană".
Vicepreședintele Consiliului Județean Bihor, Horea Abrudan, fost student al Universității din Oradea, l-a felicitat pe organizatorul manifestării științifice pentru că, spunea el: „Este ca un părinte pentru profesorii care astăzi predau la universitate și a fost un mentor pentru noi toți".
La rândul său, viceprimarul Teofil Filimon, și el fost student al instituției de învățământ superior orădene, a felicitat, mai întâi, universitatea pentru „ceea ce este astăzi, pentru că a evoluat foarte mult". Reprezentantul administrației orădene a mărturisit că profesorul Drecin  i-a fost unul dintre cei mai dragi dascăli, de la care a învățat foarte mult.
Prof. acad. Ioan Bolovan s-a declarat „onorat" să preia ștafeta organizării Simpozionului Internațional „Muncă, bani, bănci, cultură și politică" și i-a mulțumit prof. univ. dr. emerit Mihai Drecin pentru încrederea acordată. „Prin iluștri săi exponenți, tradiția istoriei financiar-bancare de la Oradea îndeamnă la respect din partea comunității științifice naționale și internaționale", a afirmat istoricul clujean. Prof. acad. Ioan Bolovan a propus celor prezenți, personal vicepreședintelui C.J. Bihor, Horea Abrudan, în calitatea sa de fost inspector școlar general al județului, să susțină, pe lângă Ministerul Educației și Cercetării, inițiativa de a se reduce 3-4 ore din norma didactică a profesorilor ce predau în ciclul preuniversitar și fac cercetare pentru obținerea titlului de doctor.
Decanul Facultății de Științe Economice, prof. univ. dr. habil. Diana Sabău-Popa, i-a mulțumit și ea profesorului Mihai Drecin pentru parteneriatul avut în organizarea simpozionului. Apoi, prof. univ. dr. habil. Diana Sabău-Popa a trasat câteva direcții ce țin de domeniul științelor economice, dar sunt deopotrivă provocatoare și pentru istorici. „Să ne amintim, în episoadele de criză, că stabilitatea nu este un dat, ci un construct la care trebuie să lucrăm permanent", a subliniat decanul F.S.E.
„Mihai Drecin lasă în urma sa foarte multe lucruri bune, a spus prof. univ. dr. habil. Gabriel Moisa, decanul Facultății de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării (FIRISPSC), adăugând că, din punctul său de vedere: „Definiția profesorului Mihai Drecin este: Un om remarcabil, care face lucruri în durată lungă și în mod durabil". Socotind, prof. univ. dr. habil. Gabriel Moisa a afirmat că, la debut de an academic, facultatea pe care o conduce organizează trei evenimente științifice internaționale ce aduc la Oradea peste 200 de cadre didactice universitare și cercetători. „Universitatea din Oradea devine astfel un important centru în ceea ce privește cercetarea istorică", a mai afirmat decanul FIRISPSC, adăugând că „Universitatea din Oradea, prin ceea ce propagă, se delimitează prin: cultură, inteligență și plusvaloare academică".
Prima parte a lucrărilor simpozionului de istorie financiar bancară, din ziua de vineri, a fost rezervată în special prezentărilor făcute de oaspeții din străinătate. Prof. dr. Manuel Emilio Prieto-Mendez de la Universitatea Humboldt SUA, a vorbit despre „Expansiunea Fintech și provocarea digitală a zonei Euro". Cercetătorul dr. habil. Iosif Marin Balogh, secretar al Consiliului Științific al Institutului de Istorie „George Barițiu", a prezentat lucrarea „Crizele monetare ale Imperiului Habsburgic la sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea". Alain Pusteile De Cidrac, a prezentat lucrarea „Sistemul bancar de azi din Luxemburg". Iar profesorul Giorgio Giuliani, de la Universitatea de Studii din Milano, a vorbit despre „Investiții în Europa Orientală (1938-1940). Lucrările Simpozionului Internațional „Muncă, bani, bănci, cultură și politică", continuă sâmbătă și duminică în plen și pe secțiuni. (E.C.)

Trimite email
sâmbătă, 21 noiembrie 2026 la 21:27:38 Ora standard a Europei de Est