Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
15 septembrie 2026

Federația Părinților – Edupart precizează că susține proiectul deputatei PNL Raluca Turcan privind interzicerea telefoanelor în școli și modificări privind accesul elevilor la consiliere psihologică, însă aduce câteva precizări și propuneri de modificare a proiectului, într-un comunicat de presă, transmis pe 12 septembrie.
Amintim, în contextul rezultatelor PISA 2025, deputata PNL Raluca Turcan a cerut Comisiei de Învățământ din Camera Deputaților să pună pe ordinea de zi proiectul de lege prin care telefoanele mobile sunt interzise în școli și licee „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor”. Proiectul prevede extinderea monitorizării audio-video în școli și măsuri privind consilierea psihologică gratuită și obligatorie a elevilor.

Consiliul Național al Elevilor nu e de acord cu interzicerea telefoanelor pe tot parcursul programului școlar.

„Interzicerea telefoanelor poate fi o măsură bună de disciplină educațională, concentrare și protecție împotriva cyberbullyingului, dar nu trebuie prezentată ca o soluție care, singură, repară rezultatele PISA”, scrie Federația Părinților Edupart.

Proiectul deputatei PNL Raluca Turcan propune modificarea Legii Educației nr 198/ 2023 în sensul în care telefoanele mobile să fie interzise „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor” și să fie ținute în spații speciale până la finalul orelor.

În plus, proiectul modifică articolul 14 din Legea învățământului preuniversitar și introduce obligativitatea ca, la înscrierea copilului la școală, contractul educațional să conțină acordul expres al părinților sau al elevului major privind participarea la consiliere psihologică.

Mai mult, proiectul introduce o prevedere nouă despre obligativitatea de a participa la ședințe de consiliere școlară, la cererea profesorului. „Participarea la ședințe de consiliere școlară și/sau psihologică prevăzute la alin. (4) lit. a) poate fi dispusă de personalul didactic sau de conducerea unității de învățământ și este obligatorie pentru antepreșcolar, preșcolar sau elev”, scrie în proiectul propus de deputata Raluca Turcan.

Federația Națională a Părinților spune că „sesizarea poate și trebuie să poată fi făcută de profesor. Profesorul este unul dintre adulții care petrec cel mai mult timp cu elevul și poate observa schimbări de comportament, agresivitate, izolare, automutilare, bullying, neglijare sau alte elemente de risc.

Evaluarea trebuie însă realizată de un profesionist cu competențele necesare. Profesorul poate observa și sesiza dar profesorul nu diagnostichează”, scrie în comunicatul de presă.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
Duminică, 30 august 2026

Când încep cursurile?

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026, potrivit structurii oficiale a anului școlar 2026-2027, aprobată de Ministerul Educației. Anul școlar are 36 de săptămâni de cursuri pentru majoritatea elevilor și se încheie vineri, 18 iunie 2027. Prima vacanță, cea de toamnă, începe pe 24 octombrie.
Anul școlar 2026-2027 începe oficial la 1 septembrie 2026 și se încheie la 31 august 2027, însă prima zi de cursuri este luni, 7 septembrie, conform Ordinului ministrului Educației și Cercetării nr. 3.194/2026 privind structura anului școlar.
Pentru elevi, începutul școlii din septembrie 2026 vine și cu o schimbare importantă la liceu: elevii care intră în clasa a IX-a sunt prima generație care va învăța după noile programe școlare de liceu. Manualele realizate pentru noile programe nu vor fi însă disponibile în format tipărit la începutul cursurilor. Directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare, Bogdan Cristescu, a declarat că „în cel mai bun caz” manualele ar putea fi disponibile în format digital pe 7 septembrie. Dacă nu vor exista contestații, variantele tipărite ar putea ajunge la elevi în octombrie, iar în cazul unor contestații termenul s-ar putea prelungi pentru unele manuale până în ianuarie 2027. Manualele sunt instrumente de predare la clasă, folosesc mai mult elevilor, ele nu sunt obligatorii pentru profesori. Cadrele didactice au ca obligație aplicarea programei școlare.

Când începe școala în septembrie 2026?

Prima zi de școală este luni, 7 septembrie 2026.
Primul modul de cursuri durează șapte săptămâni, de luni, 7 septembrie, până vineri, 23 octombrie 2026.
Prima vacanță a elevilor începe sâmbătă, 24 octombrie, și se încheie duminică, 1 noiembrie. Elevii revin la școală luni, 2 noiembrie 2026.

Pe 5 octombrie 2026 nu se fac cursuri!

La mai puțin de o lună după începerea școlii, elevii vor avea o zi fără cursuri.
Luni, 5 octombrie 2026, de Ziua internațională a educației, nu se organizează cursuri, potrivit ordinului privind structura anului școlar. Nu se fac cursuri nici în zilele nelucrătoare și de sărbătoare legală prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă aplicabil...

Simpozion internațional de istorie financiar-bancară al Universității din Oradea

Cea de a XVI-a ediție a Simpozionului Internațional „Muncă, bani, bănci, cultură și politică

Simpozion internațional de istorie financiar-bancară al Universității din Oradea

Cea de a XVI-a ediție a Simpozionului Internațional „Muncă, bani, bănci, cultură și politică" și-a început lucrările vineri, 3 octombrie 2025, la Universitatea din Oradea.

 Începând cu următoarea ediție, organizarea manifestării științifice va fi girată de Universitatea „Babeș-Bolyai" și de Institutul de Istorie „George Barițiu" din Cluj-Napoca. Însă, după cum a precizat prof. acad. Ioan Bolovan - directorul institutului, Universitatea din Oradea se va număra permanent printre organizatorii simpozionului dedicat istoriei financiar-bancare a României. Părintele evenimentului, organizat bianual, începând din anul 1991, prof. univ. dr. emerit Mihai Drecin, a ținut să-i mulțumească universitarului clujean „pentru bunăvoința de a continua acest simpozion internațional". Apoi, profesorul Mihai Drecin a spus: „La un moment dat trebuie să știi să te retragi. Din politică m-am retras la momentul potrivit, acum a venit vremea să pun punct și acestei serii de simpozioane pe care le-am organizat".
Vorbind de la tribuna conferinței, rând pe rând, reprezentanți ai mediului academic și ai administrației locale au elogiat efortul depus de prof. emerit Mihai Drecin pentru a asigura, preț de 35 de ani, continuitatea Simpozionului Internațional „Muncă, bani, bănci, cultură și politică".
„Distinsul profesor Mihai Drecin și-a investit toată inteligența și toată energia în această sesiune științifică", a spus prof. univ. dr. habil. Sorin Șipoș. Prorectorul Universității din Oradea l-a asigurat pe colegul său mai vârstnic de „prețuirea și gratitudinea comunității academice orădene", adăugând că inițiatorul manifestării este „o dovadă că lucruri bune poți face la orice vârstă, din dragoste, cu pasiune și profesionalism".
Subprefectul județului Bihor, Emilian Pavel, a omagiat și el „munca de o viață a domnului profesor Mihai Drecin, care a îmbogățit viața universitară orădeană".
Vicepreședintele Consiliului Județean Bihor, Horea Abrudan, fost student al Universității din Oradea, l-a felicitat pe organizatorul manifestării științifice pentru că, spunea el: „Este ca un părinte pentru profesorii care astăzi predau la universitate și a fost un mentor pentru noi toți".
La rândul său, viceprimarul Teofil Filimon, și el fost student al instituției de învățământ superior orădene, a felicitat, mai întâi, universitatea pentru „ceea ce este astăzi, pentru că a evoluat foarte mult". Reprezentantul administrației orădene a mărturisit că profesorul Drecin  i-a fost unul dintre cei mai dragi dascăli, de la care a învățat foarte mult.
Prof. acad. Ioan Bolovan s-a declarat „onorat" să preia ștafeta organizării Simpozionului Internațional „Muncă, bani, bănci, cultură și politică" și i-a mulțumit prof. univ. dr. emerit Mihai Drecin pentru încrederea acordată. „Prin iluștri săi exponenți, tradiția istoriei financiar-bancare de la Oradea îndeamnă la respect din partea comunității științifice naționale și internaționale", a afirmat istoricul clujean. Prof. acad. Ioan Bolovan a propus celor prezenți, personal vicepreședintelui C.J. Bihor, Horea Abrudan, în calitatea sa de fost inspector școlar general al județului, să susțină, pe lângă Ministerul Educației și Cercetării, inițiativa de a se reduce 3-4 ore din norma didactică a profesorilor ce predau în ciclul preuniversitar și fac cercetare pentru obținerea titlului de doctor.
Decanul Facultății de Științe Economice, prof. univ. dr. habil. Diana Sabău-Popa, i-a mulțumit și ea profesorului Mihai Drecin pentru parteneriatul avut în organizarea simpozionului. Apoi, prof. univ. dr. habil. Diana Sabău-Popa a trasat câteva direcții ce țin de domeniul științelor economice, dar sunt deopotrivă provocatoare și pentru istorici. „Să ne amintim, în episoadele de criză, că stabilitatea nu este un dat, ci un construct la care trebuie să lucrăm permanent", a subliniat decanul F.S.E.
„Mihai Drecin lasă în urma sa foarte multe lucruri bune, a spus prof. univ. dr. habil. Gabriel Moisa, decanul Facultății de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării (FIRISPSC), adăugând că, din punctul său de vedere: „Definiția profesorului Mihai Drecin este: Un om remarcabil, care face lucruri în durată lungă și în mod durabil". Socotind, prof. univ. dr. habil. Gabriel Moisa a afirmat că, la debut de an academic, facultatea pe care o conduce organizează trei evenimente științifice internaționale ce aduc la Oradea peste 200 de cadre didactice universitare și cercetători. „Universitatea din Oradea devine astfel un important centru în ceea ce privește cercetarea istorică", a mai afirmat decanul FIRISPSC, adăugând că „Universitatea din Oradea, prin ceea ce propagă, se delimitează prin: cultură, inteligență și plusvaloare academică".
Prima parte a lucrărilor simpozionului de istorie financiar bancară, din ziua de vineri, a fost rezervată în special prezentărilor făcute de oaspeții din străinătate. Prof. dr. Manuel Emilio Prieto-Mendez de la Universitatea Humboldt SUA, a vorbit despre „Expansiunea Fintech și provocarea digitală a zonei Euro". Cercetătorul dr. habil. Iosif Marin Balogh, secretar al Consiliului Științific al Institutului de Istorie „George Barițiu", a prezentat lucrarea „Crizele monetare ale Imperiului Habsburgic la sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea". Alain Pusteile De Cidrac, a prezentat lucrarea „Sistemul bancar de azi din Luxemburg". Iar profesorul Giorgio Giuliani, de la Universitatea de Studii din Milano, a vorbit despre „Investiții în Europa Orientală (1938-1940). Lucrările Simpozionului Internațional „Muncă, bani, bănci, cultură și politică", continuă sâmbătă și duminică în plen și pe secțiuni. (E.C.)

Trimite email
marți, 22 septembrie 2026 la 03:26:34 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

De-ale studenților

,,Pentru noi, Săptămâna Bobocilor înseamnă adevăratul început al studenției", spune Amelia Varga - președintele Uniunii Studenților Oradea.