Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Simpozion internațional de istorie financiar-bancară al Universității din Oradea

Cea de a XVI-a ediție a Simpozionului Internațional „Muncă, bani, bănci, cultură și politică

Simpozion internațional de istorie financiar-bancară al Universității din Oradea

Cea de a XVI-a ediție a Simpozionului Internațional „Muncă, bani, bănci, cultură și politică" și-a început lucrările vineri, 3 octombrie 2025, la Universitatea din Oradea.

 Începând cu următoarea ediție, organizarea manifestării științifice va fi girată de Universitatea „Babeș-Bolyai" și de Institutul de Istorie „George Barițiu" din Cluj-Napoca. Însă, după cum a precizat prof. acad. Ioan Bolovan - directorul institutului, Universitatea din Oradea se va număra permanent printre organizatorii simpozionului dedicat istoriei financiar-bancare a României. Părintele evenimentului, organizat bianual, începând din anul 1991, prof. univ. dr. emerit Mihai Drecin, a ținut să-i mulțumească universitarului clujean „pentru bunăvoința de a continua acest simpozion internațional". Apoi, profesorul Mihai Drecin a spus: „La un moment dat trebuie să știi să te retragi. Din politică m-am retras la momentul potrivit, acum a venit vremea să pun punct și acestei serii de simpozioane pe care le-am organizat".
Vorbind de la tribuna conferinței, rând pe rând, reprezentanți ai mediului academic și ai administrației locale au elogiat efortul depus de prof. emerit Mihai Drecin pentru a asigura, preț de 35 de ani, continuitatea Simpozionului Internațional „Muncă, bani, bănci, cultură și politică".
„Distinsul profesor Mihai Drecin și-a investit toată inteligența și toată energia în această sesiune științifică", a spus prof. univ. dr. habil. Sorin Șipoș. Prorectorul Universității din Oradea l-a asigurat pe colegul său mai vârstnic de „prețuirea și gratitudinea comunității academice orădene", adăugând că inițiatorul manifestării este „o dovadă că lucruri bune poți face la orice vârstă, din dragoste, cu pasiune și profesionalism".
Subprefectul județului Bihor, Emilian Pavel, a omagiat și el „munca de o viață a domnului profesor Mihai Drecin, care a îmbogățit viața universitară orădeană".
Vicepreședintele Consiliului Județean Bihor, Horea Abrudan, fost student al Universității din Oradea, l-a felicitat pe organizatorul manifestării științifice pentru că, spunea el: „Este ca un părinte pentru profesorii care astăzi predau la universitate și a fost un mentor pentru noi toți".
La rândul său, viceprimarul Teofil Filimon, și el fost student al instituției de învățământ superior orădene, a felicitat, mai întâi, universitatea pentru „ceea ce este astăzi, pentru că a evoluat foarte mult". Reprezentantul administrației orădene a mărturisit că profesorul Drecin  i-a fost unul dintre cei mai dragi dascăli, de la care a învățat foarte mult.
Prof. acad. Ioan Bolovan s-a declarat „onorat" să preia ștafeta organizării Simpozionului Internațional „Muncă, bani, bănci, cultură și politică" și i-a mulțumit prof. univ. dr. emerit Mihai Drecin pentru încrederea acordată. „Prin iluștri săi exponenți, tradiția istoriei financiar-bancare de la Oradea îndeamnă la respect din partea comunității științifice naționale și internaționale", a afirmat istoricul clujean. Prof. acad. Ioan Bolovan a propus celor prezenți, personal vicepreședintelui C.J. Bihor, Horea Abrudan, în calitatea sa de fost inspector școlar general al județului, să susțină, pe lângă Ministerul Educației și Cercetării, inițiativa de a se reduce 3-4 ore din norma didactică a profesorilor ce predau în ciclul preuniversitar și fac cercetare pentru obținerea titlului de doctor.
Decanul Facultății de Științe Economice, prof. univ. dr. habil. Diana Sabău-Popa, i-a mulțumit și ea profesorului Mihai Drecin pentru parteneriatul avut în organizarea simpozionului. Apoi, prof. univ. dr. habil. Diana Sabău-Popa a trasat câteva direcții ce țin de domeniul științelor economice, dar sunt deopotrivă provocatoare și pentru istorici. „Să ne amintim, în episoadele de criză, că stabilitatea nu este un dat, ci un construct la care trebuie să lucrăm permanent", a subliniat decanul F.S.E.
„Mihai Drecin lasă în urma sa foarte multe lucruri bune, a spus prof. univ. dr. habil. Gabriel Moisa, decanul Facultății de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării (FIRISPSC), adăugând că, din punctul său de vedere: „Definiția profesorului Mihai Drecin este: Un om remarcabil, care face lucruri în durată lungă și în mod durabil". Socotind, prof. univ. dr. habil. Gabriel Moisa a afirmat că, la debut de an academic, facultatea pe care o conduce organizează trei evenimente științifice internaționale ce aduc la Oradea peste 200 de cadre didactice universitare și cercetători. „Universitatea din Oradea devine astfel un important centru în ceea ce privește cercetarea istorică", a mai afirmat decanul FIRISPSC, adăugând că „Universitatea din Oradea, prin ceea ce propagă, se delimitează prin: cultură, inteligență și plusvaloare academică".
Prima parte a lucrărilor simpozionului de istorie financiar bancară, din ziua de vineri, a fost rezervată în special prezentărilor făcute de oaspeții din străinătate. Prof. dr. Manuel Emilio Prieto-Mendez de la Universitatea Humboldt SUA, a vorbit despre „Expansiunea Fintech și provocarea digitală a zonei Euro". Cercetătorul dr. habil. Iosif Marin Balogh, secretar al Consiliului Științific al Institutului de Istorie „George Barițiu", a prezentat lucrarea „Crizele monetare ale Imperiului Habsburgic la sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea". Alain Pusteile De Cidrac, a prezentat lucrarea „Sistemul bancar de azi din Luxemburg". Iar profesorul Giorgio Giuliani, de la Universitatea de Studii din Milano, a vorbit despre „Investiții în Europa Orientală (1938-1940). Lucrările Simpozionului Internațional „Muncă, bani, bănci, cultură și politică", continuă sâmbătă și duminică în plen și pe secțiuni. (E.C.)

Trimite email
luni, 25 mai 2026 la 18:55:30 Ora de vară a Europei de Est