Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
13 noiembrie 2026

BREAKING În anul școlar 2027-2028, clasele din mediul urban vor avea cu cel puțin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de lege – proiect

Ana MOISE

Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare pentru 2027-2028, se va analiza situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de Legea nr. 198/2023, conform proiectului metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare pentru anul școlar 2027-2028, pus în consultare publică pe 12 noiembrie de Ministerul Educației și Cercetării.
Proiectul metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare în anul școlar 2027-2028 introduce criterii noi pentru planificarea claselor din mediul urban și din municipii, plus obligația verificării pe baza datelor din SIIIR a situațiilor elevilor înscriși în aceeași formațiune de studiu de cel puțin de 3 ori.
Propunerea vine în contextul în care Sorin Ionescu, ministru delegat pentru Învățământul Preuniversitar, a criticat clasele supraaglomerate. Acesta a spus că „34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu”, la audierea din Parlament pentru funcția de ministru, de pe 19 octombrie.
„N-am avut acces la toate aceste date ale ministerului, dar eu cred că 34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu. Toată Europa militează pentru scăderea numărului de elevi. De ce? Mai puțini elevi înseamnă un cadru didactic mai concentrat pe activitatea didactică”, a declarat Sorin Ionescu.
Edupedu.ro a scris că Federația Părinților Edupart a semnalat conducerii ISMB clase pregătitoare 2026 cu 28 și 29 de elevi: Vă adresăm rugămintea să dispuneți o analiză juridică corectă
În anul școlar 2025-2026, 2.405 formațiuni de studiu funcționau cu mai mulți elevi decât permite legea, potrivit unui răspuns al Ministerului Educației transmis Camerei Deputaților. Într-un liceu din Brașov a fost raportată o clasă cu 51 de elevi, cu 21 peste plafonul legal, potrivit datelor prezentate de Edupedu.ro.
Fostul ministrul al Educației, Mihai Dimian, a spus că numărul final al elevilor dintr-o clasă de nivel primar ar trebui să fie 24: „Noi am pornit de la ideea că media 24, că în anumite situații poți să crești până la 28. După care am adăugat minorități, am adăugat CES și tot creștem numărul acesta”.
Prevederile din proiectul pentru anul școlar 2027-2028

Art. 3. – „Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare, în cadrul criteriului economic se vor analiza următoarele aspecte:

a) situaţia claselor paralele despre care se estimează, pe baza datelor înregistrate în SIIIR, că la sfârşitul anului şcolar au efective sub limita minimă stabilită prin lege şi a căror comasare se impune fie la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică şi în structurile arondate acesteia, fie la nivelul localităţii/unităţii administrativ-teritoriale, în raport cu prevederile art. 23 alin. (1), (1^1), (1^2) şi alin. (1^3) lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

b) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

c) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din municipii, astfel încât acestea să funcționeze cu cel mult 2 elevi sub limita maximă prevăzută la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare...

Zece istorici ai Universității din Oradea vor fi prezenți la Chișinău, la Conferința „Latinitate, Romanitate, Românitate”

Cercetătorii în istorie ai Universității din Oradea sunt foarte activi în planul participării la evenimente științifice

Zece istorici ai Universității din Oradea vor fi prezenți la Chișinău, la Conferința „Latinitate, Romanitate, Românitate”

La sfârșitul acestei săptămâni, între 6 și 8 noiembrie 2025, o delegație ce numără nu mai puțin de zece doctoranzi și cadre didactice, istorici ai Universității din Oradea vor lua parte la cea de a IX-a ediție a Conferinței Științifice Internaționale „Latinitate, Romanitate, Românitate", eveniment organizat de Universitatea de Stat a Republicii Moldova.

Prorectorul Universității din Oradea, prof. univ. dr. habil. Sorin Șipoș și decanul Facultății de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării, prof. univ. dr. habil. Gabriel Moisa fac pare din Comitetul Științific al manifestării.

Timp de trei zile, istorici de universități, muzee și institute de cercetare din Republica Moldova și România vor prezenta, în plen și pe secțiuni, rezultatele celor mai recente cercetări științifice întreprinse pe teren sau în arhive. Din programul Conferinței mai fac parte lansări de carte, mese rotunde sau vizite de documentare.

Iată și lista comunicărilor prezentate de istoricii orădeni:

Mircea Matei - Contribuții la cunoașterea sistemului defensiv roman din Crișana, pe baza descoperirilor arheologice și a izvoarelor scrise;

Cornel Achim -  Românii în legislația Regatului Ungar. Lecturi din „Corpus Juris Hungarici";

Constantin Tufan Stan - Practica învățământului instituționalizat din Banat în timpul Evului Mediu;

Sorin Domițian Șipoș - Imaginea regimului politic din Transilvania, Moldova și Țara Românească, reflectată în relatările călătorilor străini (1700-1810);

Laura Ardelean - Cosmin Patca - Aspecte economice și sociale din Comitatul Bihor în secolul al XVIII-lea. Studiu de caz, domeniul Mișca;

Cosmin Patca - Laura Ardelean - Împărțirea pădurii Rez din Comitatul Bihor între domeniile nobiliare Mișca și Șinteu (secolul al XVIII-lea);

Gabriela Antonovici - Curente istoriografice în cercetarea microregională din România. Studiu preliminar asupra Districtului Luncii (sec. XVIII-XXI);

Radu Romînașu - Aspecte sociale, culturale și cotidiene din societatea românească în timpul „Marelui Război" (1914-1918);

Iulia Vaisărhofer - Destine la răscrucea istoriei: Ioan Ciordaș, Nicolae Bolcaș și Nicolae Bogdan.

Gabriel Moisa - Privilegiații PCR din anul 1989. Studiu de caz: Județul Bihor. (E.C.)

Trimite email
sâmbătă, 21 noiembrie 2026 la 21:28:36 Ora standard a Europei de Est