Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Bătrânul care strânge PET-uri din tomberoane

Povestea (lecţia) de viaţă!

Bătrânul care strânge PET-uri din tomberoane

Bătrânul care strânge PET-uri din tomberoane în Drumul Taberei are diplomă de inginer aeronautic și a proiectat componente pentru Apollo 11, dar nu vorbește despre asta cu nimeni.

Îl văd în fiecare dimineață la șase. Același traseu, aceleași tomberoane, același cărucior improvizat.
Copiii îi strigă „Moș PET", muncitorii de la salubritate îl salută, babele îi lasă sticle lângă tomberon să nu mai caute.
Într-o dimineață, l-am găsit citind o carte lângă tomberon. „Rocket Propulsion Elements" în engleză.
- Înțelegeți ce citiți? l-am întrebat surprinsă.
A zâmbit și a închis cartea.
- Înțeleg. Am scris capitolul 7.
Am crezut că e senil. Multe persoane în vârstă au deliruri de grandoare.
- Sunt Ion Mihăilescu. Poate ați auzit numele.
Nu auzisem. Am căutat pe Google. Primul rezultat: „Ion Mihăilescu, geniu român al ingineriei aerospațiale, dispărut în 2010".
- Se credea că ați murit.
- Pentru lumea aia, am murit. Acum strâng plastic să supraviețuiesc.
- Dar pensia? Drepturile?
- Le-am pierdut pe toate când am refuzat să mă întorc din America în '89. Trădător de patrie. Când m-am întors în 2010, eram nimeni.
Mi-a arătat un carnet uzat. Schițe complexe, formule, calcule.
- Încă proiectez. În minte. Pe hârtie când găsesc un pix.
- De ce nu cereți ajutor? Sunt fundații, organizații...
- La șaptezeci și nouă de ani? Ce să le spun? „Am trimis oameni pe lună, acum strâng gunoi"?
L-am urmărit o săptămână. Același ritual. Strânge PET-uri până la prânz, le vinde cu 50 de bani kilogramul, cumpără pâine și pateu.
Într-o zi, un copil de vreo zece ani l-a oprit.
- Moșule, ne ajuți la tema la fizică?
Era nepotul unui vecin. Moș Ion s-a așezat pe bordură și i-a explicat legile lui Newton cu sticle goale.
- Uite, dacă arunc sticla așa, cu unghiul ăsta, și calculăm rezistența aerului...
În zece minute, copilul înțelegea ce nu reușise profesorul să explice în ore.
- Ești profesor? l-a întrebat copilul.
- Am fost multe. Acum sunt profesor de tomberoane.
Mama copilului a venit să-l ia. L-a privit pe Moș Ion cu dezgust.
- Andrei, ți-am spus să nu vorbești cu...
- Mă ajută la fizică, mamă!
- Vino acasă. Acum!
După ce-au plecat, Moș Ion s-a întors la tomberoane.
- Nu vă deranjează? am întrebat.
- Ce? Că sunt gunoi pentru ei? La NASA eram „românul". În România sunt „americanul". Acum sunt „moșul cu PET-urile". Măcar e onest.
- Dar familia?
- Soția a murit așteptându-mă să mă întorc. Fiul nu mă iartă că am ales știința în loc de familie. Are dreptate.
Săptămâna trecută, un profesor de la Politehnică l-a recunoscut.
- Domnule Mihăilescu? Dumneavoastră sunteți? Am învățat după manualul dumneavoastră!
- Mă confundați, a spus Moș Ion și a plecat grăbit.
Profesorul m-a întrebat:
- E el, nu? Ion Mihăilescu? Ce face aici?
I-am explicat.
A doua zi, profesorul a venit cu studenți.
- Domnule Mihăilescu, vrem să vă invităm să țineți o prelegere.
- Nu mai sunt nimeni. Lăsați-mă.
- Sunteți cel care a calculat traiectoria pentru modulul lunar. Sunteți cineva!
- Am fost. Acum sunt cel care știe unde găsești cele mai multe PET-uri marțea.
Studenții au insistat. Au venit zi de zi. Îi aduceau cafea, sandvișuri, întrebări despre aeronautică.
Încet, Moș Ion a început să le răspundă. Pe bordură, lângă tomberoane, preda astrofizică.
Luna asta, Politehnica i-a oferit oficial un post de consultant. Salariu minim, dar demnitate.
A refuzat.
- De ce? l-am întrebat.
- Pentru că aici, la tomberoane, sunt eu. Acolo aș fi fantoma a ceea ce am fost. Prefer să fiu un nimeni viu decât un cineva mort.
Dar studenții încă vin. Îl găsesc la tomberoane, îl roagă să verifice calcule, să explice teorii.
Ieri, unul i-a adus o telegramă de la NASA. Un fost coleg aflase că trăiește.
„Ion, modului tău încă zboară. Calculele tale încă salvează vieți. Ești în ADN-ul fiecărei misiuni. - Jim"
Moș Ion a plâns pentru prima dată în ani.
- Vedeți? Munca rămâne. Omul se duce. Dar ecuațiile mele sunt acolo sus, în spațiu.
A împăturit telegrama și a pus-o în buzunar, lângă sacul de PET-uri.
Azi dimineață l-am găsit la același tomberon. Dar avea un marker și scria formule pe o bucată de carton.
- Ce faceți?
- Proiectez. Un student mi-a adus o problemă. Despre reîntrarea în atmosferă. Interesantă.
Lângă el, sacul cu PET-uri. Deasupra, mintea care a trimis oameni pe Lună.
Drumul Taberei nu știe că printre tomberoanele lui umblă un geniu. Și poate așa e mai bine.
Aici e doar Moș Ion care strânge PET-uri și rezolvă teme la fizică pe bordură.
Uneori asta e suficient. Să fii util cu ce poți, unde ești, pentru cine are nevoie.
Chiar dacă ai proiectat rachete și acum strângi sticle... (Elena Cristea)

Trimite email
luni, 25 mai 2026 la 23:58:41 Ora de vară a Europei de Est