Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 octombrie 2026

Cum se pregătesc profesorii să țină pasul cu elevii care folosesc deja inteligența artificială?

Tot mai mulți profesori vor să înțeleagă tehnologia pe care elevii o folosesc deja, să își pregătească lecțiile mai eficient și să creeze activități mai atractive. Un program acreditat de Ministerul Educației și Cercetării și eligibil pentru Prima de carieră didactică le oferă posibilitatea să învețe practic, în sesiuni live, online, alături de un formator: Fundația pentru Educație Digitală organizează cursul „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”, adresat profesorilor, învățătorilor și educatorilor.

Vrei să afli mai multe despre curs înainte de a te înscrie?

Pe 20 octombrie, de la ora 18.00, Fundația pentru Educație Digitală organizează un webinar gratuit de prezentare a cursului „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”. Profesorii interesați pot afla cum se desfășoară sesiunile live, ce instrumente AI vor învăța să utilizeze și pot pune întrebări despre program. Participarea este gratuită, cu înscriere prealabilă: https://ai.fped.org/webinarii
Inteligența artificială este deja prezentă în viața elevilor: o folosesc pentru a căuta informații, pentru a redacta texte, pentru explicații și pentru rezolvarea unor exerciții. Pentru profesori apar întrebări noi: cum verificăm răspunsurile generate de AI? Cum încurajăm gândirea critică? Și cum folosim aceste instrumente fără să pierdem din vedere rolul esențial al profesorului?
În același timp, AI poate fi un sprijin în pregătirea materialelor didactice, adaptarea exercițiilor la nivelul clasei sau conceperea unor activități interactive. Pentru a valorifica aceste oportunități, cadrele didactice au nevoie nu doar de acces la instrumente, ci și de exemple relevante, exercițiu și îndrumare.

De ce vor profesorii să învețe să folosească AI?

Din experiențele participanților la programele Fundației pentru Educație Digitală se conturează trei motivații importante:
*dorința de a înțelege instrumentele pe care elevii le folosesc deja și de a-i ghida spre o utilizare responsabilă
*nevoia de a ține pasul cu schimbările tehnologice, fără să fie necesară o pregătire tehnică avansată
*interesul pentru lecții mai atractive și pentru reducerea timpului alocat unor sarcini repetitive.
De la fișe de lucru și teste adaptate la materiale vizuale și idei pentru proiecte, aplicațiile sunt diverse. Dar rezultatele generate trebuie verificate și adaptate, iar deciziile didactice rămân ale profesorului.

De la reticență la încredere: experiențele profesorilor

Profesorii care au parcurs deja cursul descriu atât câștiguri practice, cât și o schimbare de perspectivă asupra inteligenței artificiale.
Ana Maria Bîgu, profesor pentru învățământul primar la Școala Gimnazială Nr. 1 Tunari, evidențiază atât sprijinul formatorului, cât și timpul câștigat în activitatea didactică:
„Apreciez în mod deosebit răbdarea instructorului, doamna Nicolici, care ne-a oferit trucuri valoroase pentru a obține exact rezultatele dorite atunci când folosim AI.
De când am integrat inteligența artificială la clasă, nivelul meu de stres a scăzut considerabil și mă bucur de mult mai mult timp liber. Sincer, nu îmi mai pot imagina activitatea didactică fără acest sprijin”.
„M-a surprins diversitatea instrumentelor descoperite și posibilitatea de a crea materiale didactice interactive, creative și adaptate nevoilor fiecărui elev”, declară Andreea Raluca Misaroș, învățătoare la Școala Gimnazială „Alexandru Bohățiel”, Vultureni, județ Cluj.
În opinia sa, AI nu înlocuiește experiența cadrului didactic: „Am înțeles că inteligența artificială nu înlocuiește creativitatea și experiența profesorului, ci le poate completa și valorifica, atunci când este utilizată responsabil”.
„Acum privesc cu multă recunoștință și responsabilitate aceste instrumente pe care, până acum, nu le-am luat în serios, fiind chiar ușor reticentă în privința folosirii lor la clasă”, susține Antoaneta Mărășescu, profesoară de biologie la Liceul Tehnologic „Lorin Sălăgean”.
Profesoara spune că a descoperit instrumente precum ChatGPT, Gemini, NotebookLM și Canva, pe care își propune să le folosească în activitatea la clasă. Experiența ei arată că formarea poate fi utilă inclusiv celor care pornesc cu rezerve în privința tehnologiei.

15 ore live, online, cu formator — nu lecții video preînregistrate

Pentru a răspunde acestor nevoi, Fundația pentru Educație Digitală organizează cursul „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”, acreditat de Ministerul Educației și Cercetării și adresat profesorilor, învățătorilor și educatorilor.
Diferența importantă față de un curs online bazat pe înregistrări este modul de desfășurare: cele 15 ore de formare au loc în direct, la datele și orele stabilite pentru fiecare grupă, alături de un formator. Participanții pot pune întrebări, primesc explicații în timp real și lucrează pe exemple din activitatea școlară. Cursul presupune participare sincronă, nu vizionarea în ritm propriu a unor materiale înregistrate.

Programul include și 10 ore de activitate individuală, pentru aplicarea celor învățate.

Participanții explorează instrumente precum ChatGPT, Gemini, Copilot, NotebookLM și Canva, utilizări pentru pregătirea lecțiilor, materiale educaționale și diferențierea activităților, dar și principii de verificare a informațiilor și utilizare responsabilă a AI.
Grupele sunt organizate în diferite intervale orare, inclusiv pentru categorii de participanți cu nevoi apropiate, cum ar fi învățătorii și profesorii din diferite arii curriculare.

Program acreditat și eligibil pentru Prima de carieră didactică

Cursul are o durată totală de 25 de ore (15 ore live și 10 ore de activitate individuală) și acordă 1 credit ECTS. Costul participării este de 975 lei, iar programul este eligibil pentru plata prin Prima de carieră didactică. Fiind online, poate fi urmat din orice localitate din țară, păstrând interacțiunea directă cu formatorul și cu ceilalți participanți.
Cum se pot înscrie profesorii interesați?
Programa, calendarul grupelor, condițiile de participare și formularul de înscriere sunt disponibile la ai.fped.org.

Conferința cu participare internațională „Dreptul în era tehnologiilor avansate: prezent și perspective”

În perioada 14-15 noiembrie, s-a desfășurat, la Arad,

Conferința cu participare internațională „Dreptul în era tehnologiilor avansate: prezent și perspective”

Centrul de Cercetare în Drept SARA, Centrul Cultural Județean Arad, Universitatea „Aurel Vlaicu" din Arad, prin Facultatea de Științe Umaniste și Sociale, prin Facultatea de Științe ale Educației, Psihologie și Asistență Socială, alături de alți parteneri, au organizat la Arad, în perioada 14-15 noiembrie 2025, ediția a VII-a a conferinței cu participare internațională „Dreptul în era tehnologiilor avansate: prezent și perspective".

https://ccdsara.ro/conference-pshsc-2025/
Parteneri: Universitatea „Aurel Vlaicu" din Arad, prin Facultatea de Științe Umaniste și Sociale, prin Facultatea de Științe ale Educației, Psihologie și Asistență Socială; Consiliul Județean Arad; Centrul Cultural Județean Arad; Inspectoratul de Poliție al județului Arad;  Baroul Arad; Academia Română de Științe Juridice; Uniunea Avocaților din România; Asociația Criminaliștilor din România; Asociația Română de Științe Penale; Centrul de Cercetare în Drept SARA, Oradea; Centro Studi di Fiscalita e Finanza Internazionale, Italia; Asociația Avocaților Penaliști din România; Asociația Colegiului Consilierilor Juridici din Bihor, membră a Federației Ordinului Consilierilor Juridici din România; Asociația EMERA Arad; Psychological Profiler Academy.
Conferința este activitate în cadrul proiectului de cercetare științifică „Siguranța publică și nevoia de capital social ridicat", aflat în al șaptelea an de implementare.
În deschiderea oficială a conferinței, au luat cuvântul: prefectul județului Arad, domnul Mihai PAȘCA, vicepreședintele Consiliului Județean Arad, domnul Ovidiu-Sergiu BÎLCEA, prorectorul Universității ,,Aurel Vlaicu" din Arad, doamna conferențiar dr. Cristina NICOLAESCU, decanul Baroului Arad, domnul avocat Andrei IONIȚĂ, președintele Asociației Criminaliștilor din România, domnul general de brigadă (r), profesor dr. Gheorghe POPA, precum și expertul în asistență oficială pentru dezvoltare, domnul Andrei COPĂCEANU.
Doamna profesor dr. habil. Elena-Ana IANCU a primit distincția ,,Excellentiae Sesquicentenarii" din partea Baroului Arad, pentru implicarea și sprijinul oferit educației juridice arădene.
Specialiști din țară și străinătate au susținut la Arad, în sala de ședințe a Consiliului Județean Arad, teme de actualitate; în total 130 de autori, dintre care 17 din străinǎtate, au prezentat 102 lucrǎri în cele 17 paneluri cu afilieri la 49 de organizații distincte.
La eveniment, au fost prezenți: vicepreședintele Comitetului European pentru drepturi sociale, Comisia Europeană, Strasbourg,  doamna Tatiana PUIU, conferențiar dr. Carmen-Constantina NENU, decanul Facultǎții de Ştiințe Economice şi Drept din cadrul Universității Naționale Politehnica Bucureşti, membru în același comitet, conf. univ. dr. Roxana MATEFI, decanul Facultǎții de Drept din cadrul Universității Transilvania din Braşov, prof. univ. dr. habil. Elena-Ana IANCU, Universitatea ,,Aurel Vlaicu" din Arad, conf. univ. dr. Erika VARADI-CSEMA, Universitatea din Miskolc, Ungaria şi preşedintele Interdisciplinary Research Centre of Alternative Conflict Solution & Dispute Resolution (IRCADR), prof. univ. dr. Maria d'ARIENZO, Universitatea Federico II, Napoli-Italia, prof. univ. dr. Petre BUNECI, Universitatea Ecologicǎ din Bucureşti, conf. univ. dr. Vincenzo CARBONE, preşedinte al Centro Studi di Fiscalità e Finanza Internazionale, Italia, conf. univ. dr. Bogdan BUNECI, Universitatea Ecologicǎ din Bucureşti, lect. univ. dr. Diana CÎRMACIU, Facultatea de Drept, Universitatea din Oradea, lect. univ. dr. Carmen UNGUR-BREHOI, Universitatea din Oradea, general de brigadǎ (r) Nicolaie IANCU, preşedinte SARA Law Research Center, lect. univ. dr. şi psiholog Ion DUVAC, Facultatea de Psihologie  din cadrul Universității Ecologice Bucureşti şi CEO al Psychological Profiler Academy, prof. univ. dr. Dana RAD, Universitatea ,,Aurel Vlaicu" din Arad şi lect. univ. dr. Gavril RAD, Universitatea ,,Aurel Vlaicu" din Arad.
În cadrul conferinței am avut şi aplicații practice ale Serviciului de Criminalisticǎ din cadrul Inspectoratului Județean de Poliție Arad, coordonate de comisar-șef de poliție Claudiu CIOCHINǍ, precum şi sesiuni aplicative de utilizare demonstrativă a poligrafului în evaluarea comportamentală şi o demonstrație EEG de brain mapping în cercetarea psihologică, ambele coordonate de prof. univ. dr. ing. Dana RAD și lect univ. dr. Gavril RAD.
Moderatorul conferinței a fost prof. univ. dr. habil. Elena-Ana IANCU, cadru didactic al Universității ,,Aurel Vlaicu" din Arad/ cadrul didactic asociat al Universității ,,Agora" din Oradea, Facultatea de Științe Juridice și Administrative, membru corespondent al Academiei de Științe Juridice din România și președinte al Secției nr. 3. Metodologie criminalistică din cadrul Asociației Criminaliștilor din România. Doamna Iancu a afirmat: ,,Am construit împreună o comunitate de cercetători care an de an prezintă parte din studiile lor în cadru interdisciplinar și publică în revistele partenerilor, urmărind din Strategia de Dezvoltare a României, în special, obiectivul 4 - ,,Educație de calitate" și obiectivul 16 - ,,Pace, justiție și instituții eficiente"; de-a lungul timpului, am ținut să ne prezentăm în fața membrilor comunităților locale și în alte ipostaze decât cea de cadru didactic aflat în sala de cursuri sau la seminarii; de asemenea, rămânem preocupați de aspectele legate de dezvoltarea durabilă a comunităților în general și ne asumăm un rol activ în comunicarea din spațiul public, promovând responsabilitatea, pacea socială și valorile fundamentale valabile în întreaga societate".
Direcție nouă de cercetare ,,Dreptul în era tehnologiilor avansate: prezent și perspective"
,,Dreptul ca totalitate a normelor juridice existente într-un stat pentru a proteja valorile fundamentale specifice vieții terestre, precum și a valorilor din spațiu, este, în prezent, sub presiunea unui concurs de factori, fapte și intenții care determină procese de modificare a normelor juridice. Tehnologiile avansate, cum sunt: internetul obiectelor, blockchain, internetul de nouă generație, au generat modalități diferite de comitere a faptelor prevăzute de legea penală,  ceea ce a dus la  nevoia de diversificare și a măsurilor de prevenire sau combatere a infracțiunilor, precum și a celor de investigare a faptelor", a spus doamna Elena-Ana IANCU, în deschiderea sesiunii plenare, care a avut loc în 14 noiembrie 2025.
Noua direcție de cercetare care a fost propusă începând cu această ediție, cu raportare la un orizont de timp, anul 2030,  este „Dreptul în era tehnologiilor avansate: prezent și perspective" pe care fondatorul conferinței a apreciat-o ca fiind de actualitate, cel puțin din următoarele considerente: rămâne în societate nevoia de capital social ridicat, care să cuprindă cetățeni cu competențe digitale obținute în urma unei pregătirii inițiale, a profesioniștilor dispuși să comunice în spațiul public onest și transparent pentru a încuraja utilizarea tehnologiilor avansate în mod etic și responsabil, precum și a profesioniștilor înalt calificați pentru a asigura funcționalitatea și securitatea infrastructurile critice; se intensifică nevoia de cunoaștere a complexități unor infrastructuri digitale sigure, eficiente, durabile și care să ofere un grad de satisfacție ridicat în raport cu tipologia utilizatorului; rămâne nevoia de transformare digitală a afacerilor, a relațiilor comerciale, a serviciilor care utilizează inteligența artificială și/sau blockchain-ul; procesele de digitalizare a serviciilor publice sunt în desfășurare, iar interconectarea sistemelor urmează a fi îmbunătățită; identitatea electronică a persoanelor este încă dificil de realizat, fie datorită resurselor financiare insuficiente, fie ritmului lent în care mentalitățile se schimbă, iar alegerile și deciziile rămân la nivel individual; există probabilitatea ca primul computer cuantic să apară în Europa până în anul 2030, ceea ce ar schimba relațiile între diferite entități, în  ariile populate, precum și în sfera de securitate unională, suveranitate cibernetică sau independență tehnologică statală.
Structura, panelurile, coordonatorii fiecărui panel și programul integral pot fi vizualizate la: https://ccdsara.ro/program-2025/
Iar pentru edițiile anterioare, accesați: https://ccdsara.ro/wp-content/uploads/2025/10/Previous-editions-2025-rev.pdf

Trimite email
vineri, 30 octombrie 2026 la 02:15:37 Ora standard a Europei de Est

Poza zilei

Concert

Pe 30 octombrie 2026
La Hard Rock Cafe
București