Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Peste 150.000 de vizitatori la Muzeul Țării Crișurilor în 2025

Raport

Peste 150.000 de vizitatori la Muzeul Țării Crișurilor în 2025

Luni, 23 februarie 2026, Horea Abrudan, vicepreședintele Consiliului Județean Bihor, și Gabriel Moisa, managerul Muzeului Țării Crișurilor - Complex Muzeal, au prezentat raportul de activitate al Muzeului pentru anul 2025.

„Muzeul Țării Crișurilor este o bijuterie culturală a județului, care merită descoperită de fiecare bihorean și de fiecare turist", a declarat Horea Abrudan, subliniind rolul muzeului în păstrarea și valorificarea patrimoniului, în educație și în consolidarea identității locale. Acesta a încurajat bihorenii ca, atunci când ajung în Oradea și au câteva ore la dispoziție, să aleagă un timp de calitate la muzeu.
Managerul Gabriel Moisa a arătat că 2025 a fost „un an foarte bun", continuând trendul de creștere început în 2021. Acesta a precizat că patrimoniul muzeului a crescut cu 4%, de la 641.853 piese în 2024 la 667.464 piese în 2025.
„Avem o creștere consistentă a patrimoniului, cele mai multe provin din zona arheologiei. Această îmbogățire a patrimoniului (...) s-a tradus și în ceea ce înseamnă creșterea numărului de vizitatori", a declarat Gabriel Moisa.
În 2025, muzeul a înregistrat 151.067 vizitatori (față de 134.105 în 2024), dintre care 101.024 vizitatori plătitori și 50.043 vizitatori neplătitori. În 2024, au fost 100.595 vizitatori plătitori și 33.510 neplătitori.
Lunile de vârf au fost aprilie-mai și perioada de vară, cu peste 20.000 de vizitatori în lunile mai și iulie, iar muzeul își propune să crească prezența publicului și la început de an, prin noi inițiative.
Muzeul a continuat colaborarea cu partenerii locali pentru sprijinirea turismului: prin parteneriatul cu structurile de promovare turistică, turiștii care se cazează în Oradea au putut beneficia de acces gratuit, aspect care a contribuit și la creșterea numărului de vizitatori neplătitori.
Din punct de vedere financiar, muzeul a ajuns să acopere aproape jumătate din bugetul anual din venituri proprii (49,3%), în timp ce subvențiile de la Consiliul Județean Bihor și Primăria Oradea au reprezentat 50,7%. Bugetul total în 2025 a fost de 14.712.946 de lei, în scădere cu 6,7% față de 2024, când a fost 15.767.620 de lei.
Veniturile din bilete au ajuns în 2025 la 1.335.138 de lei, în creștere ușoară față de 1.332.035 de lei în 2024.
În 2025, muzeul a găzduit conferințe și dezbateri cu invitați de marcă, lansări de carte și proiecții, dar și concerte și evenimente pentru publicul larg, alături de proiectele culturale recurente precum: Târgul Meșterilor Populari, Zilele Muzeului Țării Crișurilor, Noaptea Cercetătorilor Europeni și Gusturi și Tradiții de Bihor. Au fost organizate 64 de expoziții și 164 de proiecte și acţiuni culturale și educative.
Muzeul Țării Crișurilor a aplicat un chestionar în perioada 5 august - 7 septembrie 2025, pentru a afla profilul vizitatorilor și părerea lor despre muzeu. La chestionar au participat 311 persoane. Rezultatele arată un feedback foarte bun din partea publicului. Peste 9 din 10 respondenți spun că biletul este „ieftin" sau „foarte ieftin", iar 93,3% sunt de acord ca muzeul să fie un centru cultural activ, cu evenimente și programe variate.
Majoritatea respondenților vizitează muzee de câteva ori pe an, iar principalele motive sunt învățarea și dezvoltarea personală și înțelegerea istoriei și culturii locale.
Muzeul Țării Crișurilor - Complex Muzeal este o instituție de cultură aflată în subordinea Consiliului Județean Bihor.

Trimite email
joi, 14 mai 2026 la 10:45:42 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

Invitație

Fabienne Erni (Eluveitie, Illumishade)
duminică, 17 mai, ora 21.00
la Hard Rock Cafe, București