Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 octombrie 2026

Cum se pregătesc profesorii să țină pasul cu elevii care folosesc deja inteligența artificială?

Tot mai mulți profesori vor să înțeleagă tehnologia pe care elevii o folosesc deja, să își pregătească lecțiile mai eficient și să creeze activități mai atractive. Un program acreditat de Ministerul Educației și Cercetării și eligibil pentru Prima de carieră didactică le oferă posibilitatea să învețe practic, în sesiuni live, online, alături de un formator: Fundația pentru Educație Digitală organizează cursul „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”, adresat profesorilor, învățătorilor și educatorilor.

Vrei să afli mai multe despre curs înainte de a te înscrie?

Pe 20 octombrie, de la ora 18.00, Fundația pentru Educație Digitală organizează un webinar gratuit de prezentare a cursului „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”. Profesorii interesați pot afla cum se desfășoară sesiunile live, ce instrumente AI vor învăța să utilizeze și pot pune întrebări despre program. Participarea este gratuită, cu înscriere prealabilă: https://ai.fped.org/webinarii
Inteligența artificială este deja prezentă în viața elevilor: o folosesc pentru a căuta informații, pentru a redacta texte, pentru explicații și pentru rezolvarea unor exerciții. Pentru profesori apar întrebări noi: cum verificăm răspunsurile generate de AI? Cum încurajăm gândirea critică? Și cum folosim aceste instrumente fără să pierdem din vedere rolul esențial al profesorului?
În același timp, AI poate fi un sprijin în pregătirea materialelor didactice, adaptarea exercițiilor la nivelul clasei sau conceperea unor activități interactive. Pentru a valorifica aceste oportunități, cadrele didactice au nevoie nu doar de acces la instrumente, ci și de exemple relevante, exercițiu și îndrumare.

De ce vor profesorii să învețe să folosească AI?

Din experiențele participanților la programele Fundației pentru Educație Digitală se conturează trei motivații importante:
*dorința de a înțelege instrumentele pe care elevii le folosesc deja și de a-i ghida spre o utilizare responsabilă
*nevoia de a ține pasul cu schimbările tehnologice, fără să fie necesară o pregătire tehnică avansată
*interesul pentru lecții mai atractive și pentru reducerea timpului alocat unor sarcini repetitive.
De la fișe de lucru și teste adaptate la materiale vizuale și idei pentru proiecte, aplicațiile sunt diverse. Dar rezultatele generate trebuie verificate și adaptate, iar deciziile didactice rămân ale profesorului.

De la reticență la încredere: experiențele profesorilor

Profesorii care au parcurs deja cursul descriu atât câștiguri practice, cât și o schimbare de perspectivă asupra inteligenței artificiale.
Ana Maria Bîgu, profesor pentru învățământul primar la Școala Gimnazială Nr. 1 Tunari, evidențiază atât sprijinul formatorului, cât și timpul câștigat în activitatea didactică:
„Apreciez în mod deosebit răbdarea instructorului, doamna Nicolici, care ne-a oferit trucuri valoroase pentru a obține exact rezultatele dorite atunci când folosim AI.
De când am integrat inteligența artificială la clasă, nivelul meu de stres a scăzut considerabil și mă bucur de mult mai mult timp liber. Sincer, nu îmi mai pot imagina activitatea didactică fără acest sprijin”.
„M-a surprins diversitatea instrumentelor descoperite și posibilitatea de a crea materiale didactice interactive, creative și adaptate nevoilor fiecărui elev”, declară Andreea Raluca Misaroș, învățătoare la Școala Gimnazială „Alexandru Bohățiel”, Vultureni, județ Cluj.
În opinia sa, AI nu înlocuiește experiența cadrului didactic: „Am înțeles că inteligența artificială nu înlocuiește creativitatea și experiența profesorului, ci le poate completa și valorifica, atunci când este utilizată responsabil”.
„Acum privesc cu multă recunoștință și responsabilitate aceste instrumente pe care, până acum, nu le-am luat în serios, fiind chiar ușor reticentă în privința folosirii lor la clasă”, susține Antoaneta Mărășescu, profesoară de biologie la Liceul Tehnologic „Lorin Sălăgean”.
Profesoara spune că a descoperit instrumente precum ChatGPT, Gemini, NotebookLM și Canva, pe care își propune să le folosească în activitatea la clasă. Experiența ei arată că formarea poate fi utilă inclusiv celor care pornesc cu rezerve în privința tehnologiei.

15 ore live, online, cu formator — nu lecții video preînregistrate

Pentru a răspunde acestor nevoi, Fundația pentru Educație Digitală organizează cursul „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”, acreditat de Ministerul Educației și Cercetării și adresat profesorilor, învățătorilor și educatorilor.
Diferența importantă față de un curs online bazat pe înregistrări este modul de desfășurare: cele 15 ore de formare au loc în direct, la datele și orele stabilite pentru fiecare grupă, alături de un formator. Participanții pot pune întrebări, primesc explicații în timp real și lucrează pe exemple din activitatea școlară. Cursul presupune participare sincronă, nu vizionarea în ritm propriu a unor materiale înregistrate.

Programul include și 10 ore de activitate individuală, pentru aplicarea celor învățate.

Participanții explorează instrumente precum ChatGPT, Gemini, Copilot, NotebookLM și Canva, utilizări pentru pregătirea lecțiilor, materiale educaționale și diferențierea activităților, dar și principii de verificare a informațiilor și utilizare responsabilă a AI.
Grupele sunt organizate în diferite intervale orare, inclusiv pentru categorii de participanți cu nevoi apropiate, cum ar fi învățătorii și profesorii din diferite arii curriculare.

Program acreditat și eligibil pentru Prima de carieră didactică

Cursul are o durată totală de 25 de ore (15 ore live și 10 ore de activitate individuală) și acordă 1 credit ECTS. Costul participării este de 975 lei, iar programul este eligibil pentru plata prin Prima de carieră didactică. Fiind online, poate fi urmat din orice localitate din țară, păstrând interacțiunea directă cu formatorul și cu ceilalți participanți.
Cum se pot înscrie profesorii interesați?
Programa, calendarul grupelor, condițiile de participare și formularul de înscriere sunt disponibile la ai.fped.org.

Peste 150.000 de vizitatori la Muzeul Țării Crișurilor în 2025

Raport

Peste 150.000 de vizitatori la Muzeul Țării Crișurilor în 2025

Luni, 23 februarie 2026, Horea Abrudan, vicepreședintele Consiliului Județean Bihor, și Gabriel Moisa, managerul Muzeului Țării Crișurilor - Complex Muzeal, au prezentat raportul de activitate al Muzeului pentru anul 2025.

„Muzeul Țării Crișurilor este o bijuterie culturală a județului, care merită descoperită de fiecare bihorean și de fiecare turist", a declarat Horea Abrudan, subliniind rolul muzeului în păstrarea și valorificarea patrimoniului, în educație și în consolidarea identității locale. Acesta a încurajat bihorenii ca, atunci când ajung în Oradea și au câteva ore la dispoziție, să aleagă un timp de calitate la muzeu.
Managerul Gabriel Moisa a arătat că 2025 a fost „un an foarte bun", continuând trendul de creștere început în 2021. Acesta a precizat că patrimoniul muzeului a crescut cu 4%, de la 641.853 piese în 2024 la 667.464 piese în 2025.
„Avem o creștere consistentă a patrimoniului, cele mai multe provin din zona arheologiei. Această îmbogățire a patrimoniului (...) s-a tradus și în ceea ce înseamnă creșterea numărului de vizitatori", a declarat Gabriel Moisa.
În 2025, muzeul a înregistrat 151.067 vizitatori (față de 134.105 în 2024), dintre care 101.024 vizitatori plătitori și 50.043 vizitatori neplătitori. În 2024, au fost 100.595 vizitatori plătitori și 33.510 neplătitori.
Lunile de vârf au fost aprilie-mai și perioada de vară, cu peste 20.000 de vizitatori în lunile mai și iulie, iar muzeul își propune să crească prezența publicului și la început de an, prin noi inițiative.
Muzeul a continuat colaborarea cu partenerii locali pentru sprijinirea turismului: prin parteneriatul cu structurile de promovare turistică, turiștii care se cazează în Oradea au putut beneficia de acces gratuit, aspect care a contribuit și la creșterea numărului de vizitatori neplătitori.
Din punct de vedere financiar, muzeul a ajuns să acopere aproape jumătate din bugetul anual din venituri proprii (49,3%), în timp ce subvențiile de la Consiliul Județean Bihor și Primăria Oradea au reprezentat 50,7%. Bugetul total în 2025 a fost de 14.712.946 de lei, în scădere cu 6,7% față de 2024, când a fost 15.767.620 de lei.
Veniturile din bilete au ajuns în 2025 la 1.335.138 de lei, în creștere ușoară față de 1.332.035 de lei în 2024.
În 2025, muzeul a găzduit conferințe și dezbateri cu invitați de marcă, lansări de carte și proiecții, dar și concerte și evenimente pentru publicul larg, alături de proiectele culturale recurente precum: Târgul Meșterilor Populari, Zilele Muzeului Țării Crișurilor, Noaptea Cercetătorilor Europeni și Gusturi și Tradiții de Bihor. Au fost organizate 64 de expoziții și 164 de proiecte și acţiuni culturale și educative.
Muzeul Țării Crișurilor a aplicat un chestionar în perioada 5 august - 7 septembrie 2025, pentru a afla profilul vizitatorilor și părerea lor despre muzeu. La chestionar au participat 311 persoane. Rezultatele arată un feedback foarte bun din partea publicului. Peste 9 din 10 respondenți spun că biletul este „ieftin" sau „foarte ieftin", iar 93,3% sunt de acord ca muzeul să fie un centru cultural activ, cu evenimente și programe variate.
Majoritatea respondenților vizitează muzee de câteva ori pe an, iar principalele motive sunt învățarea și dezvoltarea personală și înțelegerea istoriei și culturii locale.
Muzeul Țării Crișurilor - Complex Muzeal este o instituție de cultură aflată în subordinea Consiliului Județean Bihor.

Trimite email
duminică, 1 noiembrie 2026 la 00:49:56 Ora standard a Europei de Est