Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

15 septembrie 2026

Federația Părinților – Edupart precizează că susține proiectul deputatei PNL Raluca Turcan privind interzicerea telefoanelor în școli și modificări privind accesul elevilor la consiliere psihologică, însă aduce câteva precizări și propuneri de modificare a proiectului, într-un comunicat de presă, transmis pe 12 septembrie.
Amintim, în contextul rezultatelor PISA 2025, deputata PNL Raluca Turcan a cerut Comisiei de Învățământ din Camera Deputaților să pună pe ordinea de zi proiectul de lege prin care telefoanele mobile sunt interzise în școli și licee „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor”. Proiectul prevede extinderea monitorizării audio-video în școli și măsuri privind consilierea psihologică gratuită și obligatorie a elevilor.

Consiliul Național al Elevilor nu e de acord cu interzicerea telefoanelor pe tot parcursul programului școlar.

„Interzicerea telefoanelor poate fi o măsură bună de disciplină educațională, concentrare și protecție împotriva cyberbullyingului, dar nu trebuie prezentată ca o soluție care, singură, repară rezultatele PISA”, scrie Federația Părinților Edupart.

Proiectul deputatei PNL Raluca Turcan propune modificarea Legii Educației nr 198/ 2023 în sensul în care telefoanele mobile să fie interzise „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor” și să fie ținute în spații speciale până la finalul orelor.

În plus, proiectul modifică articolul 14 din Legea învățământului preuniversitar și introduce obligativitatea ca, la înscrierea copilului la școală, contractul educațional să conțină acordul expres al părinților sau al elevului major privind participarea la consiliere psihologică.

Mai mult, proiectul introduce o prevedere nouă despre obligativitatea de a participa la ședințe de consiliere școlară, la cererea profesorului. „Participarea la ședințe de consiliere școlară și/sau psihologică prevăzute la alin. (4) lit. a) poate fi dispusă de personalul didactic sau de conducerea unității de învățământ și este obligatorie pentru antepreșcolar, preșcolar sau elev”, scrie în proiectul propus de deputata Raluca Turcan.

Federația Națională a Părinților spune că „sesizarea poate și trebuie să poată fi făcută de profesor. Profesorul este unul dintre adulții care petrec cel mai mult timp cu elevul și poate observa schimbări de comportament, agresivitate, izolare, automutilare, bullying, neglijare sau alte elemente de risc.

Evaluarea trebuie însă realizată de un profesionist cu competențele necesare. Profesorul poate observa și sesiza dar profesorul nu diagnostichează”, scrie în comunicatul de presă.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

Duminică, 30 august 2026

Când încep cursurile?

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026, potrivit structurii oficiale a anului școlar 2026-2027, aprobată de Ministerul Educației. Anul școlar are 36 de săptămâni de cursuri pentru majoritatea elevilor și se încheie vineri, 18 iunie 2027. Prima vacanță, cea de toamnă, începe pe 24 octombrie.
Anul școlar 2026-2027 începe oficial la 1 septembrie 2026 și se încheie la 31 august 2027, însă prima zi de cursuri este luni, 7 septembrie, conform Ordinului ministrului Educației și Cercetării nr. 3.194/2026 privind structura anului școlar.
Pentru elevi, începutul școlii din septembrie 2026 vine și cu o schimbare importantă la liceu: elevii care intră în clasa a IX-a sunt prima generație care va învăța după noile programe școlare de liceu. Manualele realizate pentru noile programe nu vor fi însă disponibile în format tipărit la începutul cursurilor. Directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare, Bogdan Cristescu, a declarat că „în cel mai bun caz” manualele ar putea fi disponibile în format digital pe 7 septembrie. Dacă nu vor exista contestații, variantele tipărite ar putea ajunge la elevi în octombrie, iar în cazul unor contestații termenul s-ar putea prelungi pentru unele manuale până în ianuarie 2027. Manualele sunt instrumente de predare la clasă, folosesc mai mult elevilor, ele nu sunt obligatorii pentru profesori. Cadrele didactice au ca obligație aplicarea programei școlare.

Când începe școala în septembrie 2026?

Prima zi de școală este luni, 7 septembrie 2026.
Primul modul de cursuri durează șapte săptămâni, de luni, 7 septembrie, până vineri, 23 octombrie 2026.
Prima vacanță a elevilor începe sâmbătă, 24 octombrie, și se încheie duminică, 1 noiembrie. Elevii revin la școală luni, 2 noiembrie 2026.

Pe 5 octombrie 2026 nu se fac cursuri!

La mai puțin de o lună după începerea școlii, elevii vor avea o zi fără cursuri.
Luni, 5 octombrie 2026, de Ziua internațională a educației, nu se organizează cursuri, potrivit ordinului privind structura anului școlar. Nu se fac cursuri nici în zilele nelucrătoare și de sărbătoare legală prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă aplicabil...

O prezentare aplicată, susţinută de doamna prof. univ. dr. habil. Florica Orțan, director al D.P.P.D. din cadrul Universității din Oradea

Sâmbătă, 9 mai, la Biserica Ortodoxă „Înălțarea Domnului” din Viena, a avut loc


O prezentare aplicată, susţinută de doamna prof. univ. dr. habil. Florica Orțan, director al D.P.P.D. din cadrul Universității din Oradea
La data de 9 mai 2026, în incinta Bisericii Ortodoxe „Înălțarea Domnului" din Viena, a avut loc o sesiune de formare dedicată educatorilor și părinților, având ca temă optimizarea activităților educative desfășurate cu copii și elevi.

Evenimentul a fost organizat ca un cadru de dialog, reflecție și împărtășire de bune practici, pornind de la nevoia de a sprijini dezvoltarea copiilor printr-o colaborare mai atentă între familie, educatori și comunitate. Întâlnirea a urmărit să ofere participanților repere practice pentru organizarea unor activități educative adaptate vârstei copiilor, nevoilor lor reale și contextului în care aceștia cresc.

La invitația părintelui paroh Cristian Pop, doamna prof. univ. dr. habil. Florica Orțan, director al Departamentului pentru Pregătirea Personalului Didactic din cadrul Universității din Oradea, a susținut o prezentare aplicată, pornind de la experiențe și modele dezvoltate în sistemul educațional din România. Intervenția sa a adus în atenția participanților metode, principii și mijloace de organizare a activităților educative, cu accent pe proiectarea învățării, comunicarea interactivă, identificarea nevoilor copiilor și adaptarea activităților la ritmul și particularitățile fiecărui copil.

„Arta de a facilita"

Unul dintre accentele importante ale întâlnirii a fost ideea că educatorul nu este doar cel care transmite informații, ci cel care creează condiții pentru înțelegere, dialog și dezvoltare. În această perspectivă, activitatea educativă nu se reduce la disciplinare sau la simpla transmitere a unor conținuturi, ci presupune construirea unui cadru în care copilul se simte ascultat, încurajat și sprijinit să participe. Educatorul devine astfel un însoțitor atent al procesului de formare, capabil să ofere direcție, dar și să lase copilului spațiu pentru întrebări, inițiativă și descoperire.

În cadrul prezentării s-a subliniat importanța trecerii de la o educație centrată exclusiv pe control la o educație orientată spre facilitare. Aceasta nu înseamnă lipsă de reguli sau diminuarea autorității educatorului, ci o înțelegere mai matură a rolului acestuia. Autoritatea educativă se construiește prin competență, răbdare, claritate, consecvență și respect. Un copil învață mai bine atunci când înțelege sensul activității, când știe ce se așteaptă de la el și când simte că greșeala nu este un motiv de rușine, ci o ocazie de învățare. Aceste idei au fost dezvoltate și în materialul „Arta de a facilita", unde rolul educatorului este prezentat ca acela de a crea un context favorabil învățării, dialogului și creșterii personale.

„Spre o didactică a sensului"

O altă idee importantă a fost aceea că învățarea are nevoie de sens. Copiii nu se dezvoltă doar prin acumularea de informații, ci prin activități care îi ajută să înțeleagă de ce ceea ce învață este important, cum se leagă de viața lor și cum poate fi folosit în situații concrete. Din acest motiv, proiectarea activităților educative trebuie să pornească nu doar de la întrebarea „ce trebuie transmis?", ci și de la întrebări precum: „ce va înțelege copilul?", „cum va participa?", „ce experiență de învățare i se oferă?" și „cum poate fi ajutat să aplice ceea ce a descoperit?". Această perspectivă a fost prezentă și în materialul „Spre o didactică a sensului", care a pus accentul pe legătura dintre proiectare, metodologie și evaluare în sprijinul unei învățări autentice.

Un mediu bun de învățare este acela în care copilul se simte în siguranță, respectat și parte a unui grup

S-a discutat, de asemenea, despre importanța climatului educativ. Un mediu bun de învățare este acela în care copilul se simte în siguranță, respectat și parte a unui grup. Într-un astfel de cadru, întrebările sunt încurajate, dialogul este valorizat, iar regulile sunt înțelese nu ca simple interdicții, ci ca repere care protejează atenția, cooperarea și buna conviețuire. Pentru copiii români care cresc în diaspora, această dimensiune este cu atât mai importantă, deoarece dezvoltarea lor are loc la întâlnirea dintre mai multe spații culturale, lingvistice și educaționale.

Discuțiile au vizat și rolul activităților atractive, creative și bine organizate, capabile să stimuleze imaginația, motivația și participarea copiilor. Activitățile educative pot deveni mai apropiate de universul copilului atunci când includ joc, povestire, dialog, exemple concrete, lucru în grup, întrebări deschise și momente de reflecție. Aceste elemente nu slăbesc rigoarea educației, ci o fac mai vie și mai accesibilă. Copilul învață mai temeinic atunci când este implicat, când poate pune întrebări, când poate lega ceea ce află de experiențele sale și când este ajutat să progreseze în propriul ritm.

Step by Step, ca model pedagogic centrat pe copil

În acest context, a fost amintită și metoda educațională Step by Step, ca model pedagogic centrat pe copil, pe respectarea ritmului propriu de dezvoltare, pe individualizarea învățării și pe organizarea activităților în contexte care favorizează participarea activă. În această abordare, copilul este încurajat să înțeleagă, nu doar să reproducă, iar educatorul are rolul de a construi situații de învățare adaptate, echilibrate și stimulative. De asemenea, metoda pune accent pe cooperare, pe implicarea familiei și pe crearea unui mediu educativ incluziv, în care fiecare copil poate fi sprijinit potrivit nevoilor și potențialului său.

În același timp, a fost evidențiată necesitatea unei bune proiectări a activităților. O activitate educativă reușită nu se bazează doar pe spontaneitate sau pe buna intenție a educatorului, ci pe o pregătire atentă: stabilirea scopului, alegerea metodelor potrivite, adaptarea conținutului la nivelul copiilor și găsirea unor modalități simple de a observa progresul acestora. În acest sens, educația devine o lucrare de finețe, în care educatorul îmbină claritatea, creativitatea și discernământul pedagogic.

Modalități de organizare a unei școli catehetice ortodoxe

În cadrul întâlnirii au fost discutate și posibile modalități de organizare a unei școli catehetice ortodoxe, înțeleasă ca spațiu educativ complementar, integrat în viața comunității și adaptat copiilor români din diaspora. Accentul a fost pus pe dimensiunea formativă a unor astfel de activități: dezvoltarea limbajului, a atenției, a cooperării, a creativității, a respectului față de ceilalți și a sentimentului de apartenență. Organizată cu grijă pedagogică, o astfel de școală poate deveni un cadru de sprijin pentru copii și familii, oferind activități echilibrate, accesibile și potrivite vârstei.

Alte teme abordate: relația dintre școală, familie şi comunitate, implicarea părinților şi formarea continuă a educatorilor

În partea finală a întâlnirii, doamna prof. univ. dr. habil. Florica Orțan a răspuns întrebărilor adresate de participanți, abordând teme precum relația dintre școală și familie, implicarea părinților în parcursul educativ al copiilor, formarea continuă a educatorilor și rolul activităților atractive în dezvoltarea motivației și creativității. A fost evidențiată, de asemenea, utilitatea cunoașterii unor modele educaționale precum Step by Step, care pot oferi educatorilor și părinților repere pentru activități mai bine adaptate nevoilor copiilor. Această deschidere către metode educaționale moderne poate sprijini atât dezvoltarea competențelor educative, cât și consolidarea colaborării dintre familie, școală și comunitate.

Formarea continuă a fost privită nu ca o obligație formală, ci ca un proces firesc de maturizare educativă. Atât educatorii, cât și părinții au nevoie de timp, exercițiu și sprijin pentru a înțelege mai bine cum pot comunica eficient cu copiii, cum pot răspunde dificultăților de învățare sau de comportament și cum pot transforma activitățile obișnuite în ocazii de creștere. În acest sens, întâlnirea a oferit nu doar informații, ci și un prilej de reflecție asupra felului în care copiii pot fi sprijiniți mai atent, mai coerent și mai apropiat de nevoile lor reale.

Evenimentul a confirmat importanța colaborării dintre familie, educatori și comunitate în sprijinirea copiilor și tinerilor români din diaspora. Prin astfel de întâlniri, spațiul comunitar devine un loc al dialogului, al formării și al grijii față de generațiile care cresc într-un context cultural divers. Inițiativa de la Viena poate fi privită ca un pas important în consolidarea unei comunități care își asumă educația copiilor cu responsabilitate, echilibru și atenție față de dezvoltarea lor armonioasă.

Trimite email

marți, 22 septembrie 2026 la 03:27:20 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

De-ale studenților

,,Pentru noi, Săptămâna Bobocilor înseamnă adevăratul început al studenției", spune Amelia Varga - președintele Uniunii Studenților Oradea.