Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
13 noiembrie 2026

BREAKING În anul școlar 2027-2028, clasele din mediul urban vor avea cu cel puțin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de lege – proiect

Ana MOISE

Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare pentru 2027-2028, se va analiza situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de Legea nr. 198/2023, conform proiectului metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare pentru anul școlar 2027-2028, pus în consultare publică pe 12 noiembrie de Ministerul Educației și Cercetării.
Proiectul metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare în anul școlar 2027-2028 introduce criterii noi pentru planificarea claselor din mediul urban și din municipii, plus obligația verificării pe baza datelor din SIIIR a situațiilor elevilor înscriși în aceeași formațiune de studiu de cel puțin de 3 ori.
Propunerea vine în contextul în care Sorin Ionescu, ministru delegat pentru Învățământul Preuniversitar, a criticat clasele supraaglomerate. Acesta a spus că „34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu”, la audierea din Parlament pentru funcția de ministru, de pe 19 octombrie.
„N-am avut acces la toate aceste date ale ministerului, dar eu cred că 34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu. Toată Europa militează pentru scăderea numărului de elevi. De ce? Mai puțini elevi înseamnă un cadru didactic mai concentrat pe activitatea didactică”, a declarat Sorin Ionescu.
Edupedu.ro a scris că Federația Părinților Edupart a semnalat conducerii ISMB clase pregătitoare 2026 cu 28 și 29 de elevi: Vă adresăm rugămintea să dispuneți o analiză juridică corectă
În anul școlar 2025-2026, 2.405 formațiuni de studiu funcționau cu mai mulți elevi decât permite legea, potrivit unui răspuns al Ministerului Educației transmis Camerei Deputaților. Într-un liceu din Brașov a fost raportată o clasă cu 51 de elevi, cu 21 peste plafonul legal, potrivit datelor prezentate de Edupedu.ro.
Fostul ministrul al Educației, Mihai Dimian, a spus că numărul final al elevilor dintr-o clasă de nivel primar ar trebui să fie 24: „Noi am pornit de la ideea că media 24, că în anumite situații poți să crești până la 28. După care am adăugat minorități, am adăugat CES și tot creștem numărul acesta”.
Prevederile din proiectul pentru anul școlar 2027-2028

Art. 3. – „Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare, în cadrul criteriului economic se vor analiza următoarele aspecte:

a) situaţia claselor paralele despre care se estimează, pe baza datelor înregistrate în SIIIR, că la sfârşitul anului şcolar au efective sub limita minimă stabilită prin lege şi a căror comasare se impune fie la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică şi în structurile arondate acesteia, fie la nivelul localităţii/unităţii administrativ-teritoriale, în raport cu prevederile art. 23 alin. (1), (1^1), (1^2) şi alin. (1^3) lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

b) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

c) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din municipii, astfel încât acestea să funcționeze cu cel mult 2 elevi sub limita maximă prevăzută la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare...

O prezentare aplicată, susţinută de doamna prof. univ. dr. habil. Florica Orțan, director al D.P.P.D. din cadrul Universității din Oradea

Sâmbătă, 9 mai, la Biserica Ortodoxă „Înălțarea Domnului” din Viena, a avut loc

O prezentare aplicată, susţinută de doamna prof. univ. dr. habil. Florica Orțan, director al D.P.P.D. din cadrul Universității din Oradea

La data de 9 mai 2026, în incinta Bisericii Ortodoxe „Înălțarea Domnului" din Viena, a avut loc o sesiune de formare dedicată educatorilor și părinților, având ca temă optimizarea activităților educative desfășurate cu copii și elevi.

Evenimentul a fost organizat ca un cadru de dialog, reflecție și împărtășire de bune practici, pornind de la nevoia de a sprijini dezvoltarea copiilor printr-o colaborare mai atentă între familie, educatori și comunitate. Întâlnirea a urmărit să ofere participanților repere practice pentru organizarea unor activități educative adaptate vârstei copiilor, nevoilor lor reale și contextului în care aceștia cresc.
La invitația părintelui paroh Cristian Pop, doamna prof. univ. dr. habil. Florica Orțan, director al Departamentului pentru Pregătirea Personalului Didactic din cadrul Universității din Oradea, a susținut o prezentare aplicată, pornind de la experiențe și modele dezvoltate în sistemul educațional din România. Intervenția sa a adus în atenția participanților metode, principii și mijloace de organizare a activităților educative, cu accent pe proiectarea învățării, comunicarea interactivă, identificarea nevoilor copiilor și adaptarea activităților la ritmul și particularitățile fiecărui copil.
„Arta de a facilita"
Unul dintre accentele importante ale întâlnirii a fost ideea că educatorul nu este doar cel care transmite informații, ci cel care creează condiții pentru înțelegere, dialog și dezvoltare. În această perspectivă, activitatea educativă nu se reduce la disciplinare sau la simpla transmitere a unor conținuturi, ci presupune construirea unui cadru în care copilul se simte ascultat, încurajat și sprijinit să participe. Educatorul devine astfel un însoțitor atent al procesului de formare, capabil să ofere direcție, dar și să lase copilului spațiu pentru întrebări, inițiativă și descoperire.
În cadrul prezentării s-a subliniat importanța trecerii de la o educație centrată exclusiv pe control la o educație orientată spre facilitare. Aceasta nu înseamnă lipsă de reguli sau diminuarea autorității educatorului, ci o înțelegere mai matură a rolului acestuia. Autoritatea educativă se construiește prin competență, răbdare, claritate, consecvență și respect. Un copil învață mai bine atunci când înțelege sensul activității, când știe ce se așteaptă de la el și când simte că greșeala nu este un motiv de rușine, ci o ocazie de învățare. Aceste idei au fost dezvoltate și în materialul „Arta de a facilita", unde rolul educatorului este prezentat ca acela de a crea un context favorabil învățării, dialogului și creșterii personale.
„Spre o didactică a sensului"
O altă idee importantă a fost aceea că învățarea are nevoie de sens. Copiii nu se dezvoltă doar prin acumularea de informații, ci prin activități care îi ajută să înțeleagă de ce ceea ce învață este important, cum se leagă de viața lor și cum poate fi folosit în situații concrete. Din acest motiv, proiectarea activităților educative trebuie să pornească nu doar de la întrebarea „ce trebuie transmis?", ci și de la întrebări precum: „ce va înțelege copilul?", „cum va participa?", „ce experiență de învățare i se oferă?" și „cum poate fi ajutat să aplice ceea ce a descoperit?". Această perspectivă a fost prezentă și în materialul „Spre o didactică a sensului", care a pus accentul pe legătura dintre proiectare, metodologie și evaluare în sprijinul unei învățări autentice.
Un mediu bun de învățare este acela în care copilul se simte în siguranță, respectat și parte a unui grup
 S-a discutat, de asemenea, despre importanța climatului educativ. Un mediu bun de învățare este acela în care copilul se simte în siguranță, respectat și parte a unui grup. Într-un astfel de cadru, întrebările sunt încurajate, dialogul este valorizat, iar regulile sunt înțelese nu ca simple interdicții, ci ca repere care protejează atenția, cooperarea și buna conviețuire. Pentru copiii români care cresc în diaspora, această dimensiune este cu atât mai importantă, deoarece dezvoltarea lor are loc la întâlnirea dintre mai multe spații culturale, lingvistice și educaționale.
Discuțiile au vizat și rolul activităților atractive, creative și bine organizate, capabile să stimuleze imaginația, motivația și participarea copiilor. Activitățile educative pot deveni mai apropiate de universul copilului atunci când includ joc, povestire, dialog, exemple concrete, lucru în grup, întrebări deschise și momente de reflecție. Aceste elemente nu slăbesc rigoarea educației, ci o fac mai vie și mai accesibilă. Copilul învață mai temeinic atunci când este implicat, când poate pune întrebări, când poate lega ceea ce află de experiențele sale și când este ajutat să progreseze în propriul ritm.
Step by Step, ca model pedagogic centrat pe copil
În acest context, a fost amintită și metoda educațională Step by Step, ca model pedagogic centrat pe copil, pe respectarea ritmului propriu de dezvoltare, pe individualizarea învățării și pe organizarea activităților în contexte care favorizează participarea activă. În această abordare, copilul este încurajat să înțeleagă, nu doar să reproducă, iar educatorul are rolul de a construi situații de învățare adaptate, echilibrate și stimulative. De asemenea, metoda pune accent pe cooperare, pe implicarea familiei și pe crearea unui mediu educativ incluziv, în care fiecare copil poate fi sprijinit potrivit nevoilor și potențialului său.
În același timp, a fost evidențiată necesitatea unei bune proiectări a activităților. O activitate educativă reușită nu se bazează doar pe spontaneitate sau pe buna intenție a educatorului, ci pe o pregătire atentă: stabilirea scopului, alegerea metodelor potrivite, adaptarea conținutului la nivelul copiilor și găsirea unor modalități simple de a observa progresul acestora. În acest sens, educația devine o lucrare de finețe, în care educatorul îmbină claritatea, creativitatea și discernământul pedagogic.
Modalități de organizare a unei școli catehetice ortodoxe
În cadrul întâlnirii au fost discutate și posibile modalități de organizare a unei școli catehetice ortodoxe, înțeleasă ca spațiu educativ complementar, integrat în viața comunității și adaptat copiilor români din diaspora. Accentul a fost pus pe dimensiunea formativă a unor astfel de activități: dezvoltarea limbajului, a atenției, a cooperării, a creativității, a respectului față de ceilalți și a sentimentului de apartenență. Organizată cu grijă pedagogică, o astfel de școală poate deveni un cadru de sprijin pentru copii și familii, oferind activități echilibrate, accesibile și potrivite vârstei.
Alte teme abordate: relația dintre școală, familie şi comunitate, implicarea părinților şi formarea continuă a educatorilor
În partea finală a întâlnirii, doamna prof. univ. dr. habil. Florica Orțan a răspuns întrebărilor adresate de participanți, abordând teme precum relația dintre școală și familie, implicarea părinților în parcursul educativ al copiilor, formarea continuă a educatorilor și rolul activităților atractive în dezvoltarea motivației și creativității. A fost evidențiată, de asemenea, utilitatea cunoașterii unor modele educaționale precum Step by Step, care pot oferi educatorilor și părinților repere pentru activități mai bine adaptate nevoilor copiilor. Această deschidere către metode educaționale moderne poate sprijini atât dezvoltarea competențelor educative, cât și consolidarea colaborării dintre familie, școală și comunitate.
Formarea continuă a fost privită nu ca o obligație formală, ci ca un proces firesc de maturizare educativă. Atât educatorii, cât și părinții au nevoie de timp, exercițiu și sprijin pentru a înțelege mai bine cum pot comunica eficient cu copiii, cum pot răspunde dificultăților de învățare sau de comportament și cum pot transforma activitățile obișnuite în ocazii de creștere. În acest sens, întâlnirea a oferit nu doar informații, ci și un prilej de reflecție asupra felului în care copiii pot fi sprijiniți mai atent, mai coerent și mai apropiat de nevoile lor reale.
Evenimentul a confirmat importanța colaborării dintre familie, educatori și comunitate în sprijinirea copiilor și tinerilor români din diaspora. Prin astfel de întâlniri, spațiul comunitar devine un loc al dialogului, al formării și al grijii față de generațiile care cresc într-un context cultural divers. Inițiativa de la Viena poate fi privită ca un pas important în consolidarea unei comunități care își asumă educația copiilor cu responsabilitate, echilibru și atenție față de dezvoltarea lor armonioasă.

Trimite email
sâmbătă, 21 noiembrie 2026 la 21:27:51 Ora standard a Europei de Est