Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Consiliul Județean Bihor a aprobat repartizarea a peste 43 de milioane lei către toate primăriile din județ

În ședința ordinară de marți, 26 mai 2026,

Consiliul Județean Bihor a aprobat repartizarea a peste 43 de milioane lei către toate primăriile din județ

Consiliul Județean Bihor a aprobat în ședința ordinară de marți, 26 mai 2026, repartizarea sumei de 43,79 milioane lei către Unitățile Administrativ-Teritoriale din județ.

Fondurile vor fi folosite pentru susținerea programelor de dezvoltare locală, cofinanțarea unor proiecte de infrastructură și acoperirea unor cheltuieli justificate care nu pot fi susținute integral din veniturile proprii ale primăriilor.
Repartizarea are la bază nevoile transmise de primării către Consiliul Județean Bihor.
„Am vorbit mereu despre faptul că ne propunem să dezvoltăm județul Bihor împreună, într-un mod unitar și integrat. Asta înseamnă că suntem interesați să dezvoltăm toate zonele județului Bihor în funcție de specificul fiecăreia", a precizat Mircea Mălan, președintele Consiliului Județean Bihor în cadrul unei conferințe de presă care a precedat ședința.
„Nu sunt sume foarte mari, însă aceste sume merg în proiecte concrete pentru bihoreni, de la infrastructură, cultură, învățământ, apă, canalizare și alte cheltuieli care au legătură directă cu viața bihorenilor", a declarat Mircea Mălan.
Mircea Mălan a mai arătat că repartizarea nu se face în mod egal, ci echitabil, în funcție de nevoile fiecărei comunități și de proiectele propuse.
Din suma totală, 37,94 milioane lei sunt alocate comunelor, 3,36 milioane lei orașelor, iar 2,47 milioane lei municipiilor.

Sumele repartizate pentru fiecare Unitate Administrativ-Teritorială:

Nr.

UAT / Primărie

Sumă repartizată

1

Abram

750.000 lei

2

Abrămuț

100.000 lei

3

Aștileu

700.000 lei

4

Aușeu

635.000 lei

5

Avram Iancu

216.000 lei

6

Balc

595.000 lei

7

Batăr

236.000 lei

8

Biharia

100.000 lei

9

Boianu Mare

206.000 lei

10

Borod

226.000 lei

11

Borș

100.000 lei

12

Bratca

206.000 lei

13

Brusturi

600.000 lei

14

Budureasa

206.000 lei

15

Buduslău

100.000 lei

16

Bulz

590.000 lei

17

Buntești

820.000 lei

18

Căbești

206.000 lei

19

Căpâlna

630.000 lei

20

Cărpinet

206.000 lei

21

Cefa

610.000 lei

22

Ceica

206.000 lei

23

Cetariu

550.000 lei

24

Cherechiu

100.000 lei

25

Chișlaz

650.000 lei

26

Ciumeghiu

236.000 lei

27

Câmpani

465.000 lei

28

Cociuba Mare

765.000 lei

29

Copăcel

206.000 lei

30

Criștioru de Jos

570.000 lei

31

Curățele

655.000 lei

32

Curtuișeni

212.500 lei

33

Derna

206.000 lei

34

Diosig

100.000 lei

35

Dobrești

690.000 lei

36

Drăgănești

730.000 lei

37

Drăgești

860.000 lei

38

Finiș

256.000 lei

39

Gepiu

231.000 lei

40

Girișu de Criș

266.000 lei

41

Hidișelu de Sus

680.000 lei

42

Holod

710.000 lei

43

Husasău de Tinca

206.000 lei

44

Ineu

226.000 lei

45

Lazuri de Beiuș

800.000 lei

46

Lăzăreni

770.000 lei

47

Lugașu de Jos

125.000 lei

48

Lunca

206.000 lei

49

Mădăras

660.000 lei

50

Măgești

620.000 lei

51

Nojorid

920.000 lei

52

Olcea

569.000 lei

53

Oșorhei

930.000 lei

54

Paleu

130.000 lei

55

Pietroasa

206.000 lei

56

Pocola

206.000 lei

57

Pomezeu

216.000 lei

58

Popești

326.000 lei

59

Răbăgani

615.000 lei

60

Remetea

345.530 lei

61

Rieni

900.000 lei

62

Roșia

666.000 lei

63

Roșiori

150.000 lei

64

Săcădat

206.000 lei

65

Sălacea

87.500 lei

66

Sălard

100.000 lei

67

Sâmbăta

630.000 lei

68

Sânmartin

221.000 lei

69

Sâniob

100.000 lei

70

Sântandrei

1.200.000 lei

71

Sânnicolau Român

650.000 lei

72

Sârbi

206.000 lei

73

Spinuș

678.000 lei

74

Suplacu de Barcău

256.000 lei

75

Șimian

137.500 lei

76

Șinteu

500.000 lei

77

Șoimi

550.000 lei

78

Șuncuiuș

625.000 lei

79

Tarcea

87.500 lei

80

Tămășeu

100.000 lei

81

Tărcaia

256.000 lei

82

Tăuteu

145.000 lei

83

Tileagd

750.000 lei

84

Tinca

880.000 lei

85

Toboliu

206.000 lei

86

Tulca

206.000 lei

87

Țețchea

256.000 lei

88

Uileacu de Beiuș

256.000 lei

89

Vadu Crișului

725.000 lei

90

Viișoara

100.000 lei

91

Vârciorog

660.000 lei

92

Aleșd

980.000 lei

93

Ștei

870.000 lei

94

Nucet

800.000 lei

95

Valea lui Mihai

250.000 lei

96

Vașcău

206.000 lei

97

Săcueni

259.100 lei

98

Salonta

315.000 lei

99

Beiuș

1.060.000 lei

100

Marghita

595.000 lei

101

Oradea

508.370 lei

Trimite email
marți, 2 iunie 2026 la 11:38:03 Ora de vară a Europei de Est