Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Nevoia de recatehizare, de Gheorghe PĂUN

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeş”, pe luna iulie 2026

Nevoia de recatehizare, de Gheorghe PĂUN

,,Titlul este menit să atragă atenția, mai mult sugerând decât afirmând, ba chiar impunând fără dezbatere o constatare-concluzie. Iar prefixul re- presupune măcar o catehizare anterioară, cu termenul fiind, la nivel de dicționar, restrictiv (principii religioase, dogmă, induse prin întrebări și răspunsuri etc.), operațiune considerată irosită între timp. Am însă două lucruri precise în minte: să reamintesc un eveniment cultural care a avut loc la începutul lunii martie în Curtea de Argeș, lansarea academică la propriu a volumului Catehism filosofic de ÎPS Calinic Argeșeanul, ediția a doua, revizuită și adăugită (2026), și, plecând de aici, să aduc vorba despre re- catehizarea/spiritualizarea lumii, că mare nevoie are lumea de așa ceva.

Ilustrez indirect diagnosticul, făcându-mi-l complice pe autorul cărții, colecționând, chiar dacă scoase din context, citate semnificative care trimit mai degrabă la cuta dintre sprâncene decât la zâmbetul său înțelegător, atoateiertător.
Mai întâi, faptele: sala mare a Centrului de Cultură și Arte „George Topîrceanu", 4 martie. Pe scenă, încadrându-l pe autor, acad. Ioan-Aurel Pop, atunci, președinte al Academiei Române, acad. Mircea Dumitru, vicepreședinte al Academiei, Varujan Vosganian, președintele Uniunii Scriitorilor din România, părintele prof. univ. Nicolae Brînzea, printre aceștia și... „filiala Curtea de (la) Argeș a Academiei Române" - un mod ocolit de a spune „subsemnatul"; a moderat întâlnirea directorul general al Muzeului Literaturii Române, dl Ioan Cristescu. Cuvântul acad. Ioan-Aurel Pop a fost reluat în numărul din luna iunie al revistei, cel al acad. Mircea Dumitru apare în numărul de față, vor mai fi reluate și altele - între timp va apărea și un frumos volum, texte și imagini, dedicat întâlnirii, realizat sub egida Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului.
Cartea Catehism filosofic este remarcabilă din multe puncte de vedere, începând cu amploarea proiectului: baleierea a două milenii și jumătate de filosofie, din antichitatea greco-chineză până în zilele noastre, evaluându-i pe filosofi cu măsura intransigentă a Cărților Sfinte - cuvântul-înainte al scriitorului Adrian Alui Gheorghe rezumă sugestiv: „Calea, Adevărul și Viața, în lumina filosofiei și credinței". Zeci de filosofi, sute de cărți, o muncă imensă, un rezultat pe potrivă. Selecția nu este deloc „părtinitoare", sunt „convocați" înaintea înaltului prelat atât filosofi creștini sau ale căror idei au fost încorporate ulterior în învățătura creștină, cât și filosofi materialisto- atei sau care au fost revendicați de ideologiile de această orientare. Între/printre aceștia, filosofi pur și simplu, iubitori de înțelepciune, cum îi dezvăluie etimologia. Cu o seninătate seniorială specifică și cu umorul tonic pe care bine i-l știm, autorul preia idei, citate, compară, laudă uneori („strașnic filosof"), veștejește alteori - nu dau exemple, cititorul este sfătuit să meargă direct la sursă. În orice caz, cantitatea de informație este impresionantă, iar prin genul acesta de abordare suntem beneficiarii unui dublu catehism, spuneam asta și pe 4 martie: catehizându-ne filosofic, ni se ține, implicit, prin argumentele care nu-i confirmă pe unii filosofi, dar și explicit, prin sublinierea părerilor acceptate ale acestora, o continuă lecție despre fundamentele creștinismului, o catehizare propriu-zisă, de dicționar, religioasă deci".
Am citat din editorialul domnului redactor-șef, academician Gheorghe PĂUN.
Lecturați mai departe la adresa cunoscută: www.curteadelaarges.ro
Ce mai puteţi citi în numărul despre care facem vorbire: Horia Bădescu: Omul de tinichea (III) - Fantasma ucenicului vrăjitor; Alexandru Mărchidan: Ideile au consecinţe! III.,,Formele și convențiile sunt scara care duce sus"; Ioan Roxin: Ce pare să gândească inteligenţa artificială (I); Ioan St. Lazăr: Mioriţa, o lectură deschisă. Mesajul înaintea morţii; Acad. Mircea Dumitru: Ecuaţia
Religie-filosofie; Sara Mina: Cartea sustenabilă (V) - Produs de calitate - alte principii, alte definiții;
Nicolae Mareş: Titulescu şi Basarabia; Iulian Rusanovshi: Războiul Monumentelor; Mihai Posada: Seniori ai culturii: Ion Dur... Pe lângă aceste titluri și autori consemnați în Cuprinsul revistei, vă mai spicuim și altele: Cititul, lectura și lupta pentru atenția noastră; Din istoria școlii matematice ieșene; despre inteligențele non-umane; O scrisoare pierdută (alta decât cea a lui I.L. Caragiale); Prima vizită a Consiliului Științific Internațional la AȘM; Alexandru Busuioceanu și Constantin Brâncuși. Milano, 1940; Receptarea lui Vintilă Horia, între memorie critică și reflecție hermeneutică...
Așa după cum am subliniat, bucuria numărului din iulie vine de la pagina 5, unde am descoperit debutul distinsului profesor și prieten Ioan Roxin (foto) în paginile revistei cu prima parte a articolului, intitulat ,,Ce pare să gândească inteligența artificială (I).
Cităm din începutul articolului: ,,În urmă cu trei ani, dacă cineva i-ar fi spus unui cititor cultivat că o mașină îi va putea răspunde, în câteva secunde, la o întrebare despre Caragiale, îi va putea redacta o scrisoare oficială pe care s-o ducă la primărie, îi va putea traduce un poem din germană, îi va putea explica un articol științific complicat, îi va putea genera o fotografie a unui oraș care nu există, el ți-ar fi răspuns, probabil, că trăiești în romanele lui Jules Verne. În urmă cu trei ani, însă, exact asta s-a întâmplat. ChatGPT, lansat la sfârșitul lui noiembrie 2022, a devenit fenomenul cel mai rapid adoptat din istoria tehnologiei. În două luni avea o sută de milioane de utilizatori, un prag pe care Facebook l-a atins în patru ani și jumătate, iar telefonul, în trei sferturi de secol"...
Din pagina 5, articolul continuă, în pagina 6 și la subsolul paginii 7, iar partea a II-a o vom putea lectura abia în numărul din luna august.
Ca să vă incităm, să vă determinăm să lecturați ceea ce a scris Ioan Roxin..., vă spicuim și câteva intertitluri: I. Cum învață mașina: de la regulă la exemplu; II. Spațiul latent: o geometrie a sensului; III. Cum se naște limbajul: predicția cuvântului următor; IV. Fluența: o noutate intelectuală; V. Iluzii cognitive: când mintea noastră face cadouri mașinii; VI. Atrofia cognitivă: ce riscăm să pierdem...
Așadar, distinsul profesor Ioan Roxin a debutat în revista de cultură ,,Curtea de la Argeș", în numărul 7 (188), care va apărea pe piață luna viitoare (în luna iulie, luna lui Cuptor)...
Deocamdată ne oprim la atât...
Distinse domnule academician Gheorghe PĂUN, vă mulțumim și pentru acest număr de revistă pe care avem bucuria să-l lecturăm în avans la adresa cunoscută: www.curteadelaarges.ro
(Ovidiu Dan)

Trimite email
duminică, 21 iunie 2026 la 22:54:10 Ora de vară a Europei de Est