Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 octombrie 2026

Cum se pregătesc profesorii să țină pasul cu elevii care folosesc deja inteligența artificială?

Tot mai mulți profesori vor să înțeleagă tehnologia pe care elevii o folosesc deja, să își pregătească lecțiile mai eficient și să creeze activități mai atractive. Un program acreditat de Ministerul Educației și Cercetării și eligibil pentru Prima de carieră didactică le oferă posibilitatea să învețe practic, în sesiuni live, online, alături de un formator: Fundația pentru Educație Digitală organizează cursul „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”, adresat profesorilor, învățătorilor și educatorilor.

Vrei să afli mai multe despre curs înainte de a te înscrie?

Pe 20 octombrie, de la ora 18.00, Fundația pentru Educație Digitală organizează un webinar gratuit de prezentare a cursului „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”. Profesorii interesați pot afla cum se desfășoară sesiunile live, ce instrumente AI vor învăța să utilizeze și pot pune întrebări despre program. Participarea este gratuită, cu înscriere prealabilă: https://ai.fped.org/webinarii
Inteligența artificială este deja prezentă în viața elevilor: o folosesc pentru a căuta informații, pentru a redacta texte, pentru explicații și pentru rezolvarea unor exerciții. Pentru profesori apar întrebări noi: cum verificăm răspunsurile generate de AI? Cum încurajăm gândirea critică? Și cum folosim aceste instrumente fără să pierdem din vedere rolul esențial al profesorului?
În același timp, AI poate fi un sprijin în pregătirea materialelor didactice, adaptarea exercițiilor la nivelul clasei sau conceperea unor activități interactive. Pentru a valorifica aceste oportunități, cadrele didactice au nevoie nu doar de acces la instrumente, ci și de exemple relevante, exercițiu și îndrumare.

De ce vor profesorii să învețe să folosească AI?

Din experiențele participanților la programele Fundației pentru Educație Digitală se conturează trei motivații importante:
*dorința de a înțelege instrumentele pe care elevii le folosesc deja și de a-i ghida spre o utilizare responsabilă
*nevoia de a ține pasul cu schimbările tehnologice, fără să fie necesară o pregătire tehnică avansată
*interesul pentru lecții mai atractive și pentru reducerea timpului alocat unor sarcini repetitive.
De la fișe de lucru și teste adaptate la materiale vizuale și idei pentru proiecte, aplicațiile sunt diverse. Dar rezultatele generate trebuie verificate și adaptate, iar deciziile didactice rămân ale profesorului.

De la reticență la încredere: experiențele profesorilor

Profesorii care au parcurs deja cursul descriu atât câștiguri practice, cât și o schimbare de perspectivă asupra inteligenței artificiale.
Ana Maria Bîgu, profesor pentru învățământul primar la Școala Gimnazială Nr. 1 Tunari, evidențiază atât sprijinul formatorului, cât și timpul câștigat în activitatea didactică:
„Apreciez în mod deosebit răbdarea instructorului, doamna Nicolici, care ne-a oferit trucuri valoroase pentru a obține exact rezultatele dorite atunci când folosim AI.
De când am integrat inteligența artificială la clasă, nivelul meu de stres a scăzut considerabil și mă bucur de mult mai mult timp liber. Sincer, nu îmi mai pot imagina activitatea didactică fără acest sprijin”.
„M-a surprins diversitatea instrumentelor descoperite și posibilitatea de a crea materiale didactice interactive, creative și adaptate nevoilor fiecărui elev”, declară Andreea Raluca Misaroș, învățătoare la Școala Gimnazială „Alexandru Bohățiel”, Vultureni, județ Cluj.
În opinia sa, AI nu înlocuiește experiența cadrului didactic: „Am înțeles că inteligența artificială nu înlocuiește creativitatea și experiența profesorului, ci le poate completa și valorifica, atunci când este utilizată responsabil”.
„Acum privesc cu multă recunoștință și responsabilitate aceste instrumente pe care, până acum, nu le-am luat în serios, fiind chiar ușor reticentă în privința folosirii lor la clasă”, susține Antoaneta Mărășescu, profesoară de biologie la Liceul Tehnologic „Lorin Sălăgean”.
Profesoara spune că a descoperit instrumente precum ChatGPT, Gemini, NotebookLM și Canva, pe care își propune să le folosească în activitatea la clasă. Experiența ei arată că formarea poate fi utilă inclusiv celor care pornesc cu rezerve în privința tehnologiei.

15 ore live, online, cu formator — nu lecții video preînregistrate

Pentru a răspunde acestor nevoi, Fundația pentru Educație Digitală organizează cursul „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”, acreditat de Ministerul Educației și Cercetării și adresat profesorilor, învățătorilor și educatorilor.
Diferența importantă față de un curs online bazat pe înregistrări este modul de desfășurare: cele 15 ore de formare au loc în direct, la datele și orele stabilite pentru fiecare grupă, alături de un formator. Participanții pot pune întrebări, primesc explicații în timp real și lucrează pe exemple din activitatea școlară. Cursul presupune participare sincronă, nu vizionarea în ritm propriu a unor materiale înregistrate.

Programul include și 10 ore de activitate individuală, pentru aplicarea celor învățate.

Participanții explorează instrumente precum ChatGPT, Gemini, Copilot, NotebookLM și Canva, utilizări pentru pregătirea lecțiilor, materiale educaționale și diferențierea activităților, dar și principii de verificare a informațiilor și utilizare responsabilă a AI.
Grupele sunt organizate în diferite intervale orare, inclusiv pentru categorii de participanți cu nevoi apropiate, cum ar fi învățătorii și profesorii din diferite arii curriculare.

Program acreditat și eligibil pentru Prima de carieră didactică

Cursul are o durată totală de 25 de ore (15 ore live și 10 ore de activitate individuală) și acordă 1 credit ECTS. Costul participării este de 975 lei, iar programul este eligibil pentru plata prin Prima de carieră didactică. Fiind online, poate fi urmat din orice localitate din țară, păstrând interacțiunea directă cu formatorul și cu ceilalți participanți.
Cum se pot înscrie profesorii interesați?
Programa, calendarul grupelor, condițiile de participare și formularul de înscriere sunt disponibile la ai.fped.org.

Vernisajul expoziției Șezătoarea de la muzeu

Miercuri, 24 iunie,

Vernisajul expoziției Șezătoarea de la muzeu

Muzeul Țării Crișurilor Oradea - Complex Muzeal organizează, cu susținerea Consiliului Județean Bihor, a Primăriei Municipiului Oradea și în parteneriat cu Asociația „Prietenii Muzeului Țării Crișurilor" și Oradea Transport Local, vernisajul expoziției Șezătoarea de la muzeu. Evenimentul va avea loc în data de 24 iunie 2026, de la ora 17.00, la sediul instituției din Str. Armatei Române nr. 1/A.

Începând cu luna septembrie 2025, s-a desfășurat ediția a patra a proiectului numit Șezătoarea de la muzeu, proiect de revitalizare a cămășii vechi românești ce se purta pe meleagurile crișene. Această ediție a fost gândită ca un omagiu adus Terezei Mozes, întemeietoarea Secției de Etnografie a Muzeului Țării Crișurilor și cercetătoare de referință a portului popular din Regiunea Crișana, căreia îi datorăm cea mai mare parte din nestematele colecției noastre de port popular.
Anul al patrulea este un corolar al anilor precedenți, în care cămășile realizate ne-au purtat printr-o sumedenie de sate ale plaiurilor udate de apele Crișurilor și a afluenților lor și, în același timp, am făcut cunoștință cu vechile croiuri și cu diferitele tehnici de ornamentare. Bihorul arhaic, descoperit și promovat de Tereza Mozes prin lucrări și expoziții, a fost o sursă de inspirație pentru noi, specialiștii, și nu numai. Lucrările doamnei Mozes au inspirat-o pe Florina Berte să reproducă din informațiile bibliografice o cămașă de pe Crișul Repede, care a fost „vedeta" ediției a doua a Șezătorii de la muzeu. Pentru această dedicare în promovarea portul arhaic bihorean ne exprimăm întreaga noastră gratitudine.
În primii trei ani am adus în atenția dumneavoastră cămăși vechi purtate de o parte și de alta a Munților Pădurea Craiului și a Munților Șes.
În primul an, modelul propus pentru proiect a fost spătoiul românesc, cu croi carpatic, din satele din sub-zona etnografică Roșia-Pietroasa, de la poalele Munților Bihorului și versantul sudic al Munților Pădurea Craiului, unde s-a păstrat cel mai conservator port bihorean, până spre mijlocul secolului XX. În al doilea an, ne-am oprit în câteva sate de pe valea Crișului Repede, situate la nord de Munții Pădurea Craiului. Pornind de la imagini vechi din 1885, am adus în fața publicului piese rare, atât o piesă singulară, o raritate, cămașa cu croi carpatic din Șuncuiuș, refăcută în anii anteriori de Florina Berte cu informații doar din bibliografie, cât și spăcele cu croiul drept (croiul poncho) și ornamentică similară cu cămășile purtate de personajele din vechile fotografii. Am reușit să creăm un dialog între vestimentația purtată la finalul secolului al XIX-lea, exemplificată cu piese din colecția muzeală, și noile spăcele pe care orice bihoreancă le poate purta cu conștiința valorii și vechimii modelului. În anul al treilea, atenția noastră s-a îndreptat spre spăcelele de pe Valea Barcăului, zonă în care, pe lângă croiul drept (poncho), s-a conservat  un alt tip de croi, acela în care pânza era folosită cu urzeala pe orizontală, ce învăluia corpul, iar pentru că umerii rămâneau goi, aceștia au fost acoperiți de bucăți de pânză denumite petice sau folturi. Astfel de cămăși fiind foarte rare, și la această ediție am avut o cămașă refăcută doar din informațiile bibliografice de către Alina Goga din Zalău. Dar, acest tip de croi aparte nu s-a folosit doar în satele de la poalele Munților Plopiș, ci a cunoscut o prezență îndelungată, până spre mijlocul secolului XX, în partea sudică a ariei etnografice Țara Crișurilor, respectiv pe Valea Crișului Alb. În ambele zone, umerii împreună cu mânecile au oferit câmpuri ornamentale generoase, ceea ce a întreținut predilecția de a decora aceste zone.
Această a patra ediție a Șezătorii de la muzeu a reunit cămăși de sărbătoare create prin folosirea tuturor celor trei tipuri de croiuri, din diverse materiale, de la pânza veche, țesută în casă din fire de cânepă și bumbac, la pânza cu chinar, specifică subzonei etnografice Ineu, și la pânza diafană, din mătase, din perioada interbelică, folosită de femeile bogate. Diversitatea croiurilor este dublată de diversitatea mânecilor, pornind de la mânecile slobode din zona de izvor a Crișului Alb, continuând cu mânecile încrețite sub cot și terminate cu o fodră mare, ca mai apoi să ne oprim la mânecile prinse în umăr, terminate cu brățări înguste, realizate cu cusătura ornamentală pe muchia cutelor sau cu manșete.
Totodată, tehnicile ornamentale diverse ne poartă de la alesătura în război, la broderia plină, realizată prin cusăturile trăsurește („urzit la fir") sau brânelește ori prin cusături cu puncte înnodate, neuitând cusăturile cu fire trase și tăieturile. Toate acestea sunt susținute de cheițe bogate sau de aplicații de paiete.
Cămășile femeiești folosite ca model provin din Șicula, Gurba, Miniș, Mișca, județul Arad, și Buceș, județul Hunedoara, iar cele trei cămăși bărbătești, din satele Beliu, Bocsig și Gurba, județul Arad, toate acestea reprezentând croiuri și ornamente folosite de români în perioada cuprinsă între anii 1900-1940.
Ca la celelalte ediții, avem participante atât din Oradea și județul Bihor, cât și din diferite localități ale județului Sălaj. Mulțumiri tuturor pentru implicare și îi invităm pe cei interesați să se alăture proiectului nostru, care se va relua din toamnă cu ediția a V-a.
În cadrul expoziției vor fi expuse și 10 acuarele inspirate din broderiile cămășilor din patrimoniul muzeului realizate de Mădălina Baciu, una dintre participantele la Șezătoare.
La vernisaj va avea loc și un moment artistic, ce va fi asigurat de Alexandru Zărăndean, interpret de muzică populară.
Expoziția va fi deschisă pentru vizitare între 24 iunie-19 iulie 2026.
Trimite email
duminică, 1 noiembrie 2026 la 00:51:25 Ora standard a Europei de Est