Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Cum am supraviețuit clasei a opta?

Perspectiva elevilor asupra clasei a opta

Cum am supraviețuit clasei a opta?

Dragi colegi şi prieteni!
Țin să vă anunț că tocmai am trecut printr-un remarcabil test de anduranță. Am supraviețuit clasei a opta.
Știu... complicat.

Aș putea să vă plimb prin cifrele care constituie coșmarul oricărui absolvent: 153 de teste de matematică, 100 de teste la română, aproximativ două luni în care, adunând toate cifrele, am fi putut învăța non-stop pentru examenul care ne-a adus o altă terifiantă cifră: 4b. Ați auzit legenda, nu? Minunata problemă care aduce departajarea.
Totuși, ne-a numărat cineva momentele în care ne-am pierdut motivația, oftaturile de duminică seara, cutele de pe frunte când ne luptam cu o problemă de mate sau cu o excepție la română?
Orele în particular, sacrificiile unor sporturi sau pasiuni, timpul care fuge mult prea repede, profesorii care ne cer constant varianta cea mai bună... Toate acestea construiesc o forță în interiorul minților noastre care ne explică comportamentul ,,adolescentin": mișcarea nevrotică a picioarelor, terorizarea pixurilor prin oscilații, uși trântite. Reacțiile sunt urmări ale unor dialoguri interioare ce s-ar potrivi într-o curte de justiție. Greșeala e uneori dovada că nu suntem capabili, oboseala este ceva inacceptabil cu testele pe birou, iar orice facem e un argument ce atacă sau susține posibilitatea de a intra în clasa dorită.
Această presiune se regăsește și în răspunsurile elevilor de clasa a șaptea pe care i-am întrebat:
Care le sunt principalele temeri cu privire la clasa a opta
Anonim 1: „Frica mea principală în legătură cu clasa a opta este examenul de Evaluare Națională, întrucât presiunea legată de admiterea la liceu devine tot mai mare cu cât se apropie evaluarea. De asemenea, perfecționismul este un lucru cu care mă confrunt și eu, iar orice greșeală m-ar face să fiu dezamăgit de mine însumi și de abilitățile mele."
Anonim 2: ,,Principalele mele frici sunt:
Că nu o să iau o notă destul de bună la examen.
Că nu o să mai am timp să mă distrez (să mă uit la seriale, să ies în oraș etc).
Că va fi foarte obositor."
Am adresat aceeași întrebare și absolvenților clasei a opta
Anastasia: ,,Intrând în clasa a opta, cele mai mari frici ale mele au fost că nu mă voi putea concentra la examene din cauza stresului, că îmi voi dezamăgi părinții și că toată munca mea de-a lungul gimnaziului va fi fost în zadar..."
Csenge: ,,Cea mai mare frica a mea a fost de a nu reuși la matematică si de a nu intra acolo unde mi-am dorit."
Presiunea este uriașă. Toată munca noastră este jucată în două zile, patru ore. Trebuie să demonstrăm că suntem suficient de buni pentru a intra la liceul dorit. Patru ani pe două broșuri. Un cumul de emoții versus claritatea cerută de exerciții. Toate acestea adunate în mintea unui adolescent. Conflictul interior este un element ce controlează comportamentul, perspectiva și emoțiile candidatului. În această ecuație, principalele idei care ne ajută să găsim o soluție sunt flexibilitatea în gândire, rezistența mentală și perseverența. Pe scurt, trebuie să devenim propriii avocați. Și... ca orice avocați ce lucrează sub presiune, trebuie să echilibrăm foarte bine tensiunea cu relaxarea. Anastasia și Csenge au reușit acest lucru prin exerciții de respirație, afirmații pozitive ce se transformă în mantre și.. de ce să nu ajungem și în Hawaii? Ho'oponopono, așa numita tehnică a iertării, este folosită pentru a elibera gândurile negative și pentru a restabili echilibrul interior (după cum era de așteptat, hawaienii au inventat-o).
Cum ai reușit să faci față presiunii? 
Anastasia: ,, Pentru a face față acestei presiuni, am luat de multe ori medicamente anti-stres sau anti-oboseală și am făcut constant exerciții de meditație și de respirație."
Csenge: ,, Cel mai mult am folosit tehnica Ho`ponopono, am făcut meditaţii, am folosit exerciţii de vizualizare și afirmații pozitive."
            Pe plan academic, examenul presupune multă muncă și implicare, lucruri ce necesită sacrificii ale timpului liber.
Cât timp ai investit pregătirii pentru examen?
Anastasia: ,, La început, făceam un subiect pe săptămână la ambele materii... Lucrurile au accelerat după Crăciun, când numărul de teste făcute a devenit parte din personalitatea mea. La un moment dat, am făcut în jur de 10 teste într-un singur weekend. După examen, am făcut un calcul: 119 teste la română și 153 de teste la matematică... Deci, am petrecut foarte mult timp învățând pentru examen."
Csenge: ,,Mai mult de un an de zile, timp în care am renunţat la sport si am avut multe ore de pregătire."
            După acest an care se remarcă prin intensitate, urmează spaima oricărui elev de a opta: examenul.
Le-am întrebat pe fete care a fost primul gând la ieșirea din centrul de examinare.
Anastasia: ,,După proba la matematică, primul lucru la care m-am gândit a fost: Oare ceilalți au făcut mai bine?...mai mult?...mai corect? iar când am văzut că toată lumea a făcut aproximativ la fel de mult ca mine, am simțit cum am scăpat de o greutate de pe suflet și am început să mă gândesc la vacanță..."
Csenge: ,,Primul gând a fost: a meritat."
            Ultima întrebare, înainte de a opri discuțiile despre examen și de a le lăsa în sfârșit pe fete să se relaxeze, a fost una clasică:
,,Ce sfaturi aveți pentru generațiile viitoare? "
Anastasia: ,,Un sfat pentru următoarele generații: nu lăsați pregătirea pentru examen să vă ocupe tot timpul! Bucurați-vă de timpul pe care îl mai aveți alături de prieteni și faceți-vă amintiri frumoase!"
Csenge: ,, Să se pregătească atât din materii, cât și pe plan emoțional!"
            Elevii clasei a opta au trecut prin provocarea rezistenței la stres, a gestionării timpului și a menținerii motivației, iar această experiență i-a format pe plan academic și emoțional. Clasa a opta este dificilă, însă dezvoltă aptitudini ce pot ajuta în diferite ipostaze în care viața asta haotică și impredictibilă ne poate poziționa. E perfect normal ca frica să existe, iar în fața provocărilor ce par a fi copleșitoare, avem o certitudine. Omul poate învăța din aparentul haos și, cu ajutorul unui mindset pozitiv, se poate adapta oricărei situații.
            Aflați mai multe despre mentalitatea de câștigător din clasa a opta în următorul articol (din serie)...
Oana Roman

Trimite email
luni, 29 iunie 2026 la 21:08:02 Ora de vară a Europei de Est