Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
21 august 2026

Portofoliul profesional al cadrelor didactice, disponibil acum ca modul în platforma Edus (P)

De peste 10 ani, Edus urmărește îndeaproape cerințele care apar în sistemul de învățământ și le integrează, pe măsură ce apar, în aceeași platformă. Edus nu mai este demult doar un catalog electronic. Modulul de burse, raportările MATE și chestionarele SASAT, butonul roșu, modulele SCIM și CEAC pentru control intern și asigurarea calității au fost adăugate în timp, pe măsură ce școlile au avut nevoie de ele. Numai de la începutul acestui an, platforma a primit 23 de actualizări, cu funcții noi și îmbunătățiri.

Cel mai recent pas este un modul dedicat portofoliului profesional al cadrelor didactice, răspuns la obligația introdusă prin Ordinul nr. 3.858/2026. Modulul este disponibil acum în Edus.

Ce rezolvă modulul pentru conducerea școlii

Metodologia aprobată prin Ordinul nr. 3.858/2026 stabilește obligații atât pentru cadrele didactice, cât și pentru unitatea de învățământ. Fiecare școală are obligația să își elaboreze o procedură internă proprie pentru gestionarea portofoliilor, iar responsabilitatea implementării revine conducerii.

În practică, directorul are nevoie să vadă care cadre didactice și-au depus portofoliul, să poată aproba sau returna un portofoliu depus și să poată prezenta situația organizat la un control. Modulul din Edus acoperă acest flux.

Portofoliile depuse sunt vizibile conducerii într-o secțiune dedicată, accesibilă din meniul principal, iar directorul poate aproba un portofoliu sau îl poate respinge cu un motiv, caz în care cadrul didactic redobândește accesul pentru a-l corecta.

Cum funcționează pentru cadrul didactic

Cadrul didactic își construiește portofoliul pe cele cinci secțiuni prevăzute de metodologie: date de identificare, activitatea de predare, învățare și evaluare, activități complementare, managementul clasei și evoluția în cariera didactică.

Documentele se încarcă în librăria proprie și se asociază secțiunilor corespunzătoare. Fiecare adăugare sau eliminare se reflectă automat în opisul portofoliului, care rămâne mereu actualizat. Declarația de autenticitate, obligatorie pentru fiecare portofoliu, se semnează electronic direct în platformă. La final, portofoliul se poate descărca structurat, cu opis, declarație și documente organizate pe secțiuni, sau se poate depune către școală.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
27 iulie 2026

Programele pentru opționalele de Astronomie la nivel de liceu au fost publicate și se aplică din anul școlar 2026-2027. Patru discipline care urmăresc aceleași competențe generale: „Cerul mai aproape”, „Universul în mișcare”, „Stelele sub lupă”, „Universul și omul – o călătorie existențială”

Programele școlare pentru opționalele de Astronomie care vor fi disponibile la nivel de liceu au fost adoptate printr-un ordin al ministrului Educației și Cercetării, publicat luni în Monitorul Oficial. Programele, introduse pentru clasa a IX-a, a X-a, a XI-a și a XII-a, se aplică începând cu anul școlar 2026-2027.

Programele adoptate sunt pentru discipline incluse în Curriculumul la decizia elevului din oferta școlii (CDEOȘ), anume:
„Astronomie. Cerul mai aproape” – clasa a IX-a
„Astronomie. Universul în mișcare” – clasa a X-a
„Astronomie. Stele sub lupă” – clasa a Xi-a
„Astronomie. Universul și omul – o călătorie existențială” – clasa a XII-a

Potrivit documentului adoptat, „ca disciplină nouă, conform Planurilor-cadru pentru învățământul liceal, cu frecvență zi, aprobate prin OMEC nr. 4350/2025, aceasta se regăsește, ca disciplină de tip opțional ce poate fi inclusă în oferta națională, în Anexa nr. 2 din OMEC nr. 4350/2025 filiera teoretică, profilul real, specializarea matematică-informatică, clasele a IX-a – a XII-a la Note specifice, partea 2) Precizări privind curriculumul la decizia elevului din oferta școlii (CDEOȘ) și în Anexa nr. 3 din același ordin, filiera teoretică, profilul real, specializarea științe ale naturii, clasele a IX-a – a XII-a.
Toate cele patru discipline urmăresc formarea acelorași competențe generale, anume:

Formularea de explicații argumentate pe baza rezultatelor investigării fenomenelor și proceselor cosmice
Analizarea de modele explicative referitoare la structura și evoluția sistemelor în ansamblul Universului
Corelarea de concepte și legi ȘTIAM pentru rezolvarea de probleme și situații-problemă din domeniul astronomiei.
Formularea de opinii argumentate referitoare la explorarea responsabilă a spațiului cosmic...
Citiți mai multe pe Edupedu...

,,Fără iluzie, nu există nimic. E straniu să afli taina realității în irealitate.” - Emil Cioran

O ivire din neant... (constatarea ne aparține!)

,,Fără iluzie, nu există nimic. E straniu să afli taina realității în irealitate.” - Emil Cioran

Iluzia este o distorsiune a realității, rezultată în urma trecerii prin firul gândirii, care ne influențează percepția asupra lumii.
Omul vede. Observă situațiile, relațiile, opiniile, fenomenele din jurul său. Apoi, fără ca măcar să-și dea seama, interpretează. Își distruge imparțialitatea, creând o imagine refractată a realității. O distorsiune.

            Existența omului are o caracteristică ce poate fi văzută ca  binecuvântare sau ca blestem. Depindem de timp. Lumea e  ca o scenă care ne oferă realitatea, iar noi existăm în prezent, dar adesea rămânem suspendați în trecut sau vrăjiți de viitor. Amintirile se suprapun cu situații din prezent, iar noi interpretăm aceleași evenimente mai mult sau mai puțin asemănătoare, în funcție de fantomele trecutului. Oportunitățile sunt acceptate gândindu-ne la strălucirea unui viitor, una fragilă, care poate fi spulberată foarte ușor de aceiași strigoi ai vieții noastre. Credințele limitative. Acele gânduri care ne îndreaptă spre momente în care am eșuat, nu am fost suficient, ne-am simțit abandonați sau ne-am lăsat pradă emoțiilor intense. Partea cu adevărat înfricoșătoare în această poveste este că și acelea erau interpretări. Copiii mici sunt foarte sensibili la emoțiile intense, rațiunea fiind înlocuită de impulsivitate emoțională, iar acest lucru îi face să fie mai dramatici, adică să trăiască printre extreme. Astfel, se creează filtre prin care vedem lumea pe care le considerăm adevărate fără a mai înțelege dovezi care arată contrariul. Purtăm aceste gânduri toată viața, iar în momentele de frică, furie, anxietate sau durere, creierul nostru revine la aceeași rană a trecutului - la strigoii personali. Aceștia pot lua forma dorințelor neîndeplinite sau a frustrărilor care pot distorsiona radical întreaga percepție asupra faptelor reale. Ne pot determina să alegem scopuri pentru a fi împăcați cu trecutul și ne arată un drum a cărui destinație nu va aduce fericire, ci conștientizare amară. Modul în care vedem realitatea are puterea de a ne ridica sau de a ne orbi. Un prizonier al propriilor strigoi își va vedea trecutul reflectat în viitor, iar viața sa va fi un șir de bucle ce par să revină mereu în același punct. Omul își poate făuri singur iadul, cu funcții personalizate.
Trecutul nu e singura forță care ne influențează ,,ochelarii" prin care vedem lumea. Principiile, valorile și tiparele de gândire joacă un rol important în interpretarea evenimentelor din jur, dar mai ales  în raportarea la ele. Așa cum fiecare acțiune are un rezultat, fiecare dintre aceste iluzii duce la o acțiune corespunzătoare, la o alegere care ar trebui să se afle în palmele noastre, nu ale fricii. Ar trebui să ne bazăm pe capacitatea noastră de  a face față unei provocări, pe principiile noastre, pe credința că în urma unei acțiuni creștem și ne întindem aripile. E greu, când o dată în trecut am simțit că acele aripi au fost rupte, iar în prezent vrem doar să evităm aceeași durere. Fără curaj, nu putem să ne trăim viața așa cum vrem noi, ci doar așa cum ne dictează trecutul.
Când aveam cinci ani, am fost respinsă constant de fetele cu care voiam să mă înțeleg, ajungând chiar să fiu ironizată, fără a spune nimănui care mă putea ajuta. Acest lucru m-a marcat, iar mult timp după ce am ieșit din acel mediu, simțeam că dacă vorbesc, o să fiu respinsă. Vedeți voi, niciodată nu am corespuns normalității colective. Prin urmare, am intrat în buclă. Fiecare zâmbet era întâlnit de o privire spre pământ, un salut nu era împărtășit, îmi era frică să relaționez. Trăiam în tăcere. Dacă te ascunzi după eticheta de ,,copil timid", nimeni nu o să stea suficient cât să-ți dezgroape sufletul, nu? Trăiam iluzia siguranței, în tonuri de gri. Situația s-a îmbunătățit când mama a reușit să mă facă să-i povestesc despre ce se întâmpla de fapt. Încet, cu trecerea la școala primară, mi-am recăpătat încrederea și dezvoltarea a început să apară. Totuși, uneori simt că respingerea cea veche se transformă în bandă adezivă și îmi înăbușă cuvintele.
Partea frumoasă a iluziilor este că pot fi manevrate. Emoțiile puternice negative ne alcătuiesc întunericul, iar uneori e greu să aducem lumină, fiindcă primul pas este să-l acceptăm. Dăm mâna cu strigoii. Le spunem ,,Bună ziua!". Plângem între timp... Ce film de groază nu are lacrimi pe undeva? E un proces natural cu care începe vindecarea. Ne ascultăm gândurile... nu o facem suficient de des. Intrăm în vechea amintire și o schimbăm. Întoarcem frazele în favoarea noastră, descoperim alte perspective. Intrăm într-o iluzie mai bună. Ne uităm în oglindă sub un alt unghi. Ne controlăm gândurile. În loc de ,,Nu sunt suficient" folosim ,,Sunt suficient pentru oamenii potriviți".   Una pe care am auzit-o prea des, mai ales în rândul colegilor mei, este ,,Sunt prost." (scuzați-mi limbajul). Am putea să o înlocuim cu ,,Pot evolua".  Desigur, aceste gânduri necesită o lungă repetiție pentru a dezrădăcina o credință înfiptă adânc ca un pumnal în inimă, dar măcar ne aduc înapoi în starea de control.
Curajul este născut dintr-o frică de care vrei să scapi, dintr-o frustrare pe care vrei să o înfrunți și de acțiunea care poate fi văzută ca o cădere liberă. Oamenii puternici nu sunt cei care nu au frică, ci cei care nu se lasă controlați de ea. Cei care plonjează în întunericul interior și vorbesc cu strigoi. Cei care întorc reflectoarele și oglinzile astfel încât imaginea să fie favorabilă. Sunt regizorii vieții lor.
Cât despre colecția de iluzii pe care le avem de-a lungul vieții... Aceasta ne devine povestea. Esența personalității se regăsește în ideile, perspectivele și proiectele noastre. Formarea ei nu se oprește niciodată, ci doar se extinde, dezvoltând noi lumi, noi iluzii, noi mecanisme. Romanele propriu-zise, calculele pentru lansarea rachetei Artemis II, toate se nasc din deviații ale realității, fiecare conținând o parte din ea, văzută altfel. Cartea se naște din ,,Am observat că...", iar descoperirile din ,,Oare..?". Fiecare om își formează gândirea prin experiențe de viață, de lectură, de calcul... Așa mai știm cu certitudine care e realitatea când suntem prinși la mijloc între atât de multe idei? Cuvintele sunt ale mele sau ale tuturor autorilor pe care i-am citit și ale oamenilor dedicați pe care am avut norocul să îi întâlnesc...? Îmi place să cred că sunt ale tuturor, că ce scriu eu acum și voi citiți e o revărsare a poveștii mele și a intersecției cu cele ale oamenilor creatori de mentalități. E o muncă de echipă.
A fost greu să înțeleg arta iluziei, fiindcă este derutantă... Cine poate defini realitatea, când tot ce vedem noi, oamenii, e o irealitate? Consider, totuși, că această multitudine de lumi, de povești, e ceea ce ne face umani. Fără iluzii, am avea o pereche de ochi goi, robotici, ce văd doar ce li se prezintă. Unde ar fi al nostru Houdini interior?
                                                                                  Oana Roman
P.S: Totul ține de perspectivă.

Trimite email
marți, 25 august 2026 la 23:31:51 Ora de vară a Europei de Est