Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Demersuri pentru implementarea Cloudului Regional Nord-Vest în Bihor

Servicii publice la un click distanță

Demersuri pentru implementarea Cloudului Regional Nord-Vest în Bihor

Consiliul Județean Bihor, în parteneriat cu Agenția de Dezvoltare Regională (ADR) Nord-Vest, a organizat marți, 7 iulie 2026, sesiunea județeană de lucru din cadrul „Caravanei Cloud Regional Nord-Vest", un eveniment dedicat digitalizării administrațiilor publice locale.

La întâlnirea desfășurată în Sala de conferințe a Muzeului Țării Crișurilor din Oradea au participat Mircea Mălan, președintele Consiliului Județean Bihor, Marcel Boloș, directorul general al ADR Nord-Vest, specialiști din cadrul instituției, reprezentanți ai Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS), primari din județ și experți în administrarea sistemelor informatice.
Proiectul va asigura reducerea semnificativă a birocrației și accesul rapid, 24/7, la servicii publice online, precum eliberarea certificatelor fiscale, de urbanism sau a documentelor din registrul agricol, utilizând o interfață unică. Totodată, integrarea în noul cloud regional va sprijini bugetele locale, eliminând costurile primăriilor bihorene cu achiziția de softuri individuale, întreținerea serverelor proprii și mentenanța sistemelor informatice.
În deschiderea evenimentului, Mircea Mălan a evidențiat importanța strategică a acestui proiect, punctând faptul că acest cloud regional va reprezenta „coloana vertebrală a sistemului informatic și a transparentizării relației dintre instituțiile publice și cetățeni". Acesta a recomandat primăriilor amânarea achizițiilor individuale de software până la implementarea acestei arhitecturi de bază, pentru a garanta interconectarea viitoarelor sisteme.
Marcel Boloș a prezentat etapele de dezvoltare ale celui mai amplu proiect de digitalizare la nivel regional, subliniind că acesta este structurat în două etape principale. Prima etapă constă în crearea infrastructurii hardware, o investiție derulată de STS pentru un imobil cu destinație specială în Bistrița-Năsăud, acreditat la cel mai înalt standard de siguranță (Tier IV). Această etapă se află în licitație. A doua etapă va fi dedicată migrării bazelor de date ale consiliilor județene și primăriilor din Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu Mare și Sălaj.
Pentru realizarea acestui ecosistem comun, specialiștii au efectuat cel mai mare exercițiu de analiză administrativă de până acum: din 518 procese analizate, au fost consolidate 327 de procese administrative comune, dintre care s-au prioritizat, standardizat și optimizat 92 de procese esențiale (urbanism, impozite și taxe locale, registru agricol, patrimoniu etc.). Primele care vor testa și beneficia de aceste aplicații sunt 16 unități administrativ-teritoriale, în cadrul unui „proiect pilot". Din acesta va face parte și Consiliul Județean Bihor.
Pasul imediat următor pentru primăriile din Bihor îl reprezintă semnarea unui protocol de colaborare cu Consiliul Județean Bihor. Prin intermediul acestui protocol, Consiliul Județean va putea depune o cerere unică de finanțare în cadrul noului apel de proiecte (Apel 222), lansat de ADR Nord-Vest. Apelul are o alocare totală de 33 de milioane de euro, din care județul Bihor va beneficia de un buget maxim de 5 milioane de euro pentru a asigura primăriilor migrarea datelor. Conform calendarului estimativ, acest apel se va deschide în luna septembrie 2026, cu termen limită de depunere în decembrie 2026.
Mai mult, prin intermediul STS, se va înființa un Centru de Excelență în Digitalizare și Inovație (CEDI), care va funcționa ca un hub de suport tehnic continuu (helpdesk) și instruire pentru funcționarii primăriilor. Baza de date consolidată va deschide ulterior drumul pentru implementarea tehnologiilor de inteligență artificială în scopul eficientizării serviciilor publice.
În ultima parte a întâlnirii, specialiștii ADR Nord-Vest au adus în discuție și pașii următori pentru viitoarea perioadă de programare 2028-2034, punând accentul pe noul concept de „Sate independente energetic".
Aceste strategii vizează investiții rurale integrate pe patru direcții: dezvoltarea microhidrocentralelor, investiții în sisteme centralizate de alimentare cu energie termică (SACET) prin valorificarea biomasei și a resurselor de energie geotermală, crearea de „comunități de energie" pentru producția și stocarea de energie solară și, nu în ultimul rând, proiecte pentru valorificarea energetică a deșeurilor reziduale.

Trimite email
miercuri, 8 iulie 2026 la 09:33:06 Ora de vară a Europei de Est