Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

„Sicriul de aur” – o carte „monument”, datând din sec. XVII, la Biblioteca Universității din Oradea

Cărți vechi și valoroase la Biblioteca Universității din Oradea

„Sicriul de aur” – o carte „monument”, datând din sec. XVII, la Biblioteca Universității din Oradea

Autorul, Ioan Zoba din Vinț, a fost, protopop, traducător, scriitor, tipograf și protejat al principelui Transilvaniei Mihai Apafi I.

Adeseori, biblioteca e, așa cum o putem descoperi în marile cărți ale lumii, un tezaur. Nu doar un tezaur de cunoaștere, ci o comoară în cel mai autentic sens al cuvântului. În fondul de „Colecții speciale" al Bibliotecii Universității din Oradea, alături de incunabulul publicat în Elveția, la Basel, în anul 1498, se mai găsesc și alte cărți de mare valoare. Una dintre acestea este „Sicriul de aur", lucrare tipărită la Sebeș, în anul 1683, de protopopul, traducătorul și tipograful, Ioan Zoba din Vinț.
După cum spune Anton Goția, cel care s-a îngrijit de apariția celei de a II-a ediții a cărții, apărută în anul 1984 la Editura Minerva din București, „textul «Sicriului de aur» aducea, pentru prima dată în literatura noastră, un volum de omiletică funebră care însă depășește caracterul strict declarat în titlu («Carte de propovedanie la morți»), înscriindu-se ca un moment de referință între cărțile de învățătură ilustrate exemplar de Cazania lui Varlaam și Didahiile lui Antim Ivireanul".
„Ca scriitor, traducător, om de cultură și tipograf, Ioan Zoba se înscrie în rândul cărturarilor notabili din epoca veche a culturii noastre", mai nota Anton Goția în studiul introductiv al volumului. Ioan Zoba din Vinț a fost secretar (notar) al Marelui Sobor al Mitropoliei Bălgradului (Mitropolia Ortodoxă a Ardealului), ocupând a doua funcție în ierarhia răsăriteană din Transilvania, după cea de episcop. Protejat al principelui Mihai Apafi I, Ioan Zoba din Vinț a fost înnobilat de acesta în anul 1664. Surse istorice spun că Ioan Zoba a fost ales el însuși mitropolit al Ardealului, însă nu a fost niciodată instalat în funcție deoarece alegerea sa nu a fost validată de autorități, așa cum cereau regulile acelor timpuri.
„Sicriul de aur. Carte de Propovedanie la Morți. Scoasă din Scripturile sfinte cu Porunca și la îndemnarea Măriei sale, Apafi Mihaiu, Craiul Ardealului. Tipăritâ în Tipografia noao ăn Cetate în Sas Sebeș, anii 1683, sept. 17", este o colecție de 15 predici funebre, rostite de Ioan Zoba la înmormântări, texte care aveau rolul de a oferi preoților și un îndreptat în vederea întocmirii unor astfel de discursuri.
Specialiștii consideră că „Sicriul de aur" ar fi fost tipărit în circa 60 de exemplare, din care azi mai există 40 de bucăți. Cartea este considerată „extrem de rară", obiect de patrimoniu, un  „monument de limbă și cultură românească din secolul al XVII-lea".
„Sicriul de aur" se mai găsește în colecțiile unor instituții culturale de prestigiu din România: Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia, Arhiepiscopia Ortodoxă Alba Iulia, Muzeul Județean Satu Mare, Biblioteca Sfântului Sinod București, Biblioteca „Batthyaneum" Alba Iulia, Mitropolia Ortodoxă Sibiu, Biblioteca Academiei Române - filiala Cluj, Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga" Cluj-Napoca, Biblioteca Academiei Române București, Biblioteca Națională a României. Un exemplar este menționat în colecția Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I" din București, un altul în colecția Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu" din Iași și încă unul în colecția Muzeului Național „Brukenthal" din Sibiu. Recent, un volum, considerat „extrem de valoros", a revenit acasă, fiind achiziționat de Muzeul Municipal „Ioan Raica" din Sebeș - Alba.
Fiind considerată „raritate bibliofilă extremă" cartea este clasificată juridic ca bun de Patrimoniu Cultural Național și de aceea vânzarea ei este strict reglementată. Nu se cunosc exemplare aflate în colecții private, iar valoarea de piață a „Sicriului de aur" este estimată între 8.000 și 3.000 de euro, în funcție de starea sa de conservare. S-au păstrat foarte puține volume intacte, cu cele 4 foi nenumerotate de introducere, cele 168 de pagini numerotate, alături de legătura originală din epocă, lemn îmbrăcat cu piele, valoarea acestora fiind considerabil mai mare.
Biblioteca Universității din Oradea are două volume ale lucrări „Sicriul de aur", din păcate ambele incomplete. „Știm că unul dintre acestea a fost achiziționat, de bibliotecarii universității, în anul 1968, de la Cluj, pentru 1.500 de lei, sumă considerabilă la acea dată", relatează Daniela Bar, șef serviciu Achiziție, prelucrare și catalogare. „Astfel de cărți dau valoare Bibliotecii Universității din Oradea. Ea se numără printre primele tipărituri românești, fiind o carte de căpătâi pentru începutul limbii române", a mai spus bibliotecara.
Alături de celelalte volume care constituie fondul „Colecții speciale" al Bibliotecii Universității din Oradea, cele două volume ale „Sicriului de aur" sunt păstrate în dulapuri speciale, sub sticlă ce protejează cărțile de efectul nociv al radiațiilor ultra-violete, într-o încăpere climatizată și bine păzită de o ușă blindată; investiții importante realizate recent de conducerea instituției de învățământ superior.
Printr-o fericită coincidență, volumul de restituiri datorat lui Anton Goția se găsește și el tot în două exemplare la Biblioteca Universității din Oradea, unul dintre ele aparținând fondului „Monica Lovinescu - Virgil Ierunca", biblioteca celor doi erudiți ai exilului fiind donată instituției de învățământ superior din orașul de pe Crișul Repede. (E.C.)

Trimite email
joi, 16 iulie 2026 la 04:25:13 Ora de vară a Europei de Est