Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
15 septembrie 2026

Federația Părinților – Edupart precizează că susține proiectul deputatei PNL Raluca Turcan privind interzicerea telefoanelor în școli și modificări privind accesul elevilor la consiliere psihologică, însă aduce câteva precizări și propuneri de modificare a proiectului, într-un comunicat de presă, transmis pe 12 septembrie.
Amintim, în contextul rezultatelor PISA 2025, deputata PNL Raluca Turcan a cerut Comisiei de Învățământ din Camera Deputaților să pună pe ordinea de zi proiectul de lege prin care telefoanele mobile sunt interzise în școli și licee „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor”. Proiectul prevede extinderea monitorizării audio-video în școli și măsuri privind consilierea psihologică gratuită și obligatorie a elevilor.

Consiliul Național al Elevilor nu e de acord cu interzicerea telefoanelor pe tot parcursul programului școlar.

„Interzicerea telefoanelor poate fi o măsură bună de disciplină educațională, concentrare și protecție împotriva cyberbullyingului, dar nu trebuie prezentată ca o soluție care, singură, repară rezultatele PISA”, scrie Federația Părinților Edupart.

Proiectul deputatei PNL Raluca Turcan propune modificarea Legii Educației nr 198/ 2023 în sensul în care telefoanele mobile să fie interzise „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor” și să fie ținute în spații speciale până la finalul orelor.

În plus, proiectul modifică articolul 14 din Legea învățământului preuniversitar și introduce obligativitatea ca, la înscrierea copilului la școală, contractul educațional să conțină acordul expres al părinților sau al elevului major privind participarea la consiliere psihologică.

Mai mult, proiectul introduce o prevedere nouă despre obligativitatea de a participa la ședințe de consiliere școlară, la cererea profesorului. „Participarea la ședințe de consiliere școlară și/sau psihologică prevăzute la alin. (4) lit. a) poate fi dispusă de personalul didactic sau de conducerea unității de învățământ și este obligatorie pentru antepreșcolar, preșcolar sau elev”, scrie în proiectul propus de deputata Raluca Turcan.

Federația Națională a Părinților spune că „sesizarea poate și trebuie să poată fi făcută de profesor. Profesorul este unul dintre adulții care petrec cel mai mult timp cu elevul și poate observa schimbări de comportament, agresivitate, izolare, automutilare, bullying, neglijare sau alte elemente de risc.

Evaluarea trebuie însă realizată de un profesionist cu competențele necesare. Profesorul poate observa și sesiza dar profesorul nu diagnostichează”, scrie în comunicatul de presă.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
Duminică, 30 august 2026

Când încep cursurile?

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026, potrivit structurii oficiale a anului școlar 2026-2027, aprobată de Ministerul Educației. Anul școlar are 36 de săptămâni de cursuri pentru majoritatea elevilor și se încheie vineri, 18 iunie 2027. Prima vacanță, cea de toamnă, începe pe 24 octombrie.
Anul școlar 2026-2027 începe oficial la 1 septembrie 2026 și se încheie la 31 august 2027, însă prima zi de cursuri este luni, 7 septembrie, conform Ordinului ministrului Educației și Cercetării nr. 3.194/2026 privind structura anului școlar.
Pentru elevi, începutul școlii din septembrie 2026 vine și cu o schimbare importantă la liceu: elevii care intră în clasa a IX-a sunt prima generație care va învăța după noile programe școlare de liceu. Manualele realizate pentru noile programe nu vor fi însă disponibile în format tipărit la începutul cursurilor. Directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare, Bogdan Cristescu, a declarat că „în cel mai bun caz” manualele ar putea fi disponibile în format digital pe 7 septembrie. Dacă nu vor exista contestații, variantele tipărite ar putea ajunge la elevi în octombrie, iar în cazul unor contestații termenul s-ar putea prelungi pentru unele manuale până în ianuarie 2027. Manualele sunt instrumente de predare la clasă, folosesc mai mult elevilor, ele nu sunt obligatorii pentru profesori. Cadrele didactice au ca obligație aplicarea programei școlare.

Când începe școala în septembrie 2026?

Prima zi de școală este luni, 7 septembrie 2026.
Primul modul de cursuri durează șapte săptămâni, de luni, 7 septembrie, până vineri, 23 octombrie 2026.
Prima vacanță a elevilor începe sâmbătă, 24 octombrie, și se încheie duminică, 1 noiembrie. Elevii revin la școală luni, 2 noiembrie 2026.

Pe 5 octombrie 2026 nu se fac cursuri!

La mai puțin de o lună după începerea școlii, elevii vor avea o zi fără cursuri.
Luni, 5 octombrie 2026, de Ziua internațională a educației, nu se organizează cursuri, potrivit ordinului privind structura anului școlar. Nu se fac cursuri nici în zilele nelucrătoare și de sărbătoare legală prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă aplicabil...

Normarea ca scop în sine, de Gheorghe Păun

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș” pe luna august 2026

Normarea ca scop în sine, de Gheorghe Păun

,,Afirmația anterioară este tendențioasă și limitativă, dar cu o asemenea situație vreau să încep, cu fervoarea normativă a Comisiei Europene (CE), a Uniunii Europene (UE) în general. De la standarde tehnice la ecologie, de la limbaj la geopolitică, de la protecția animalelor (gândacii fiind incluși) la inteligența artificială, de la medicină la întârzierea avioanelor - de la orice la orice, se poate paria că în orice domeniu imaginabil s-a emis o recomandare, o directivă, o decizie, s-a propus un plan. Justificat la prima vedere, rațional în motivare, dar adesea utopic în detalii, restricții, obiective (și adoptat mai mereu orbește de „decidenții" noștri).

Sigur că o societate nu poate funcționa fără norme - tradiție, cutume, legi - stabilite de comunitate prin consens istoric sau de un „normator", un personaj sau o instituție. I se poate spune monarh sau dictator primului, parlament, consiliu județean/municipal etc. celui de al doilea. Evident, vin și religiile cu aportul lor specific.
Situația CE/UE este însă mult particulară, paradoxală din multe puncte de vedere, plecând de la neclaritatea privind autoritatea acesteia, relativă la gradul de suveranitate păstrat încă de statele componente. Firavă autoritatea juridică, dar întărită de șantajul financiar, de legendara deja condiționare a „fondurilor UE" de îndeplinirea directivelor. Un cadru democratic, ușor de folosit însă dictatorial - primul paradox.
Al doilea este insistența în normare, deși s-a văzut de multe ori că „graba strică treaba" (mai precis, că intențiile bune și excesul de zel nu țin loc de competență; nu mai aduc în discuție interesele și corupția). De prea multe ori, CE/UE au revenit asupra unor planuri entuziast-nerealiste, mai ales în zona ecologică, a încălzirii globale, a obsesiei verzi, dar și privind migrația, relațiile internaționale, apărarea. „Eurolucizii" - insist: nu „euroscepticii", de obicei, aceștia sunt pătimași și superficiali, la fel ca euroentuziaștii - au semnalat de multe ori exagerările. (O fac din când în când și unii șefi de state, cei nehabotnici, producând fibrilație la Bruxelles sau printre activiștii locali - amintind de activiștii de partid, cel comunist desigur, de pe vremuri.) Nici nu merită pomenite, deși sunt mult nocive, consumatoare de timp, stresante, normativele inspirate de corectitudinea politică, agresiv-aberante în raport cu tradiția greco-iudeo-latină a Europei, cu normalul culturii europene tradiționale. Ar trebui să reamintesc aici, a multa oară, și observația lui Tocqueville, cum că excesul de reglementare socială produce exces de frustrare socială. La fel ca egalitarismul coborât în ideologie.
E cumva un paradox și faptul că Europa nu-și dă seama că exagerarea normativă e contraproductivă, derutează, blochează inițiative firești, ajungând până la griparea economiei, decât după ce toate acestea se întâmplă - dar nimeni nu-și pune un pic de cenușă în cap, recunoscând că a greșit mai anțărț, când a decis o trăsnaie sau alta pe motive ideologice, nu economice"...
Am citat din editorialul redactorului-șef, academician Gheorghe Păun. Citiți mai departe la adresa cunoscută... www.curteadelaarges.ro
Haideți să frunzărim revista și să vedem câteva articole și autorii lor (din cuprins): Horia Bădescu: Omul de tinichea (IV) - Condiția umană; Alexandru Mărchidan: Răspuns în faţa utopiei  - Notă pe marginea unei cărți-eveniment; Ioan Roxin: Ce pare să gândească inteligenţa artificială (II); Ioan St. Lazăr: Mioriţa, o lectură deschisă - Socrate şi ciobanul mioritic; Nicolae Mareş: Nicolae Iorga şi Polonia; Eugenia Tofan: Seniori ai culturii - Acad. Teodor Furdui; Nicolae Badiu: Seniori ai culturii - Nicolae Oprea - Erudit fără să fie pedant; Marin Iancu: Octavian Goga, poetul şi gazetarul; Varujan Vosganian: Îngemănarea credinţei şi literaturii... și multe alte articole.
După cum ați putut sesiza, am subliniat Ioan Roxin: Ce pare să gândească inteligenţa artificială (II). Așadar, articolul lui Ioan Roxin, publicat în numărul din luna iulie, se continuă în acest număr de revistă, cu partea a doua (în pag.5-6).
,,Studenții pe care îi întâlnesc astăzi îmi spun, cu un amestec de îngrijorare și resemnare, că simt cum li se atrofiază ceva. Atenția - nu mai pot citi un articol lung fără să-i ceară mașinii un rezumat. Răbdarea conceptuală - caută imediat răspuns la orice întrebare, fără să tolereze nesiguranța câteva minute. Capacitatea de verificare - au învățat să accepte ce sună plauzibil. Memoria de lucru - nu mai țin în minte mai mult de două-trei argumente simultan. Iar capacitatea de a scrie de la sine, de a începe o frază fără ajutor, le pare deja, după câteva luni de uz intens, un efort epuizant.
Mărturisirile lor au, dincolo de plauzibilitatea anecdotică, o bază fiziologică. Creierul funcționează după principiul, devenit clasic în neuroștiințe, al lui use it or lose it - folosește-l sau pierde-l. Circuitele neuronale care nu sunt solicitate se sting progresiv, după aceeași logică prin care se ofilește un mușchi imobilizat în ghips. Cercetările contemporane asupra neuroplasticității dependente de uz au confirmat acest mecanism mai cu seamă pentru sarcinile cognitive complexe - atenție susținută, memorie de lucru, gândire abstractă. Atrofia cognitivă nu e, deci, o expresie poetică; este un proces fiziologic real, măsurabil, repetabil. Iar dacă o tehnologie ne furnizează direct condensate „gata-gândite", pierdem însăși deprinderea efortului cognitiv prelungit.
Acestea nu mai sunt simple intuiții", scrie Ioan Roxin.
Merită să-l citiți pe Ioan Roxin cu articolul său: ,,Ce pare să gândească inteligenţa artificială" (II).
(OviDan)

Trimite email
vineri, 18 septembrie 2026 la 00:17:53 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

K-POP All Stars

K-POP All Stars, la Bucureşti
 la Arenele Romane,
marți, 22 septembrie 2026, la ora 19.00,
acces de la 18.00