Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Oradea și Szolnok, interes comun pentru dezvoltarea conexiunilor rutiere dintre România și Ungaria

Primarul Florin Birta l-a primit pe primarul Mihály Györfi

Oradea și Szolnok, interes comun pentru dezvoltarea conexiunilor rutiere dintre România și Ungaria

Primarul municipiului Oradea, Florin Birta, l-a primit la Primăria Oradea pe Mihály Györfi, primarul orașului Szolnok, în cadrul unei întrevederi facilitate de Gabriel Șopandă, ambasadorul României în Ungaria.

La întâlnirea de marți, 21 iulie 2026, au mai participat Horia Mintaș, consilierul economic al Ambasadei României în Ungaria, precum și Zatyko Gyula și Călin Corpaș, consilieri ai primarului municipiului Oradea.
Discuțiile au vizat realitățile administrației locale din cele două țări, provocările comune cu care se confruntă orașele, utilizarea fondurilor europene și perspectivele dezvoltării unor relații de colaborare între Oradea și Szolnok.
Un punct important al întrevederii l-a reprezentat necesitatea continuării investițiilor în infrastructura rutieră de mare viteză din România și Ungaria, astfel încât regiunea să beneficieze de conexiuni directe și eficiente atât către interiorul României, cât și către centrul și vestul Europei.
Conexiuni directe spre Cluj și vestul Europei
Pentru Oradea, finalizarea rețelei de autostrăzi din România este esențială pentru asigurarea unei legături directe către Cluj-Napoca și, mai departe, către principalele coridoare de transport reprezentate de autostrăzile A1 și A3.
În același timp, dezvoltarea autostrăzii M4 din Ungaria, ce trece pe la Szolnok și continuarea acesteia către frontiera româno-ungară ar crea o legătură rapidă și directă între Oradea și Szolnok. Realizarea acestui coridor presupune construirea a aproximativ 60 de kilometri de autostradă între zona Szolnok și Oradea.
O astfel de conexiune ar reduce timpul de deplasare, ar fluidiza transportul de mărfuri și persoane și ar consolida poziția Oradiei ca nod de legătură între România și Europa Centrală. De asemenea, infrastructura modernă ar putea susține dezvoltarea investițiilor, a schimburilor comerciale și a cooperării economice dintre județul Bihor și regiunile din estul Ungariei.
Primarii celor două orașe au subliniat interesul comun pentru promovarea acestor proiecte și pentru susținerea lor în dialogul cu autoritățile naționale și europene.
„Întâlnirea cu primarul din Szolnok mi-a confirmat că privim în aceeași direcție. Avem nevoie de administrații locale care colaborează și de infrastructură care apropie comunitățile. Pentru Oradea, finalizarea conexiunilor de autostradă atât către Cluj și restul țării, cât și către Szolnok și vestul Europei rămâne o prioritate strategică. Astfel de investiții înseamnă mai multă mobilitate, oportunități economice și o poziționare mai bună a orașelor noastre în regiune", a declarat primarul Florin Birta.
Modelul de dezvoltare al Oradiei, apreciat la Szolnok
În cadrul discuțiilor, primarul Mihály Györfi și-a exprimat aprecierea pentru transformările prin care a trecut Oradea în ultimii ani și pentru modelul de dezvoltare bazat pe utilizarea eficientă a fondurilor europene.
Primarul Florin Birta a prezentat modul în care proiectele europene au contribuit la modernizarea infrastructurii, regenerarea spațiilor publice și creșterea atractivității economice și turistice a municipiului.
Cei doi primari au discutat și despre posibilitatea unui schimb de experiență între administrațiile locale, în domenii precum dezvoltarea urbană, mobilitatea, serviciile publice și atragerea investițiilor.
Primarul municipiului Oradea a acceptat invitația de a efectua o vizită la Szolnok, urmând ca dialogul dintre cele două administrații să continue și să fie identificate proiecte concrete de colaborare.
Întrevederea de la Primăria Oradea a evidențiat faptul că apropierea geografică, provocările comune și obiectivele de dezvoltare similare pot constitui baza unei colaborări pe termen lung, cu beneficii directe pentru locuitorii celor două orașe.

Trimite email
joi, 23 iulie 2026 la 05:14:37 Ora de vară a Europei de Est