Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
13 noiembrie 2026

BREAKING În anul școlar 2027-2028, clasele din mediul urban vor avea cu cel puțin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de lege – proiect

Ana MOISE

Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare pentru 2027-2028, se va analiza situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de Legea nr. 198/2023, conform proiectului metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare pentru anul școlar 2027-2028, pus în consultare publică pe 12 noiembrie de Ministerul Educației și Cercetării.
Proiectul metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare în anul școlar 2027-2028 introduce criterii noi pentru planificarea claselor din mediul urban și din municipii, plus obligația verificării pe baza datelor din SIIIR a situațiilor elevilor înscriși în aceeași formațiune de studiu de cel puțin de 3 ori.
Propunerea vine în contextul în care Sorin Ionescu, ministru delegat pentru Învățământul Preuniversitar, a criticat clasele supraaglomerate. Acesta a spus că „34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu”, la audierea din Parlament pentru funcția de ministru, de pe 19 octombrie.
„N-am avut acces la toate aceste date ale ministerului, dar eu cred că 34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu. Toată Europa militează pentru scăderea numărului de elevi. De ce? Mai puțini elevi înseamnă un cadru didactic mai concentrat pe activitatea didactică”, a declarat Sorin Ionescu.
Edupedu.ro a scris că Federația Părinților Edupart a semnalat conducerii ISMB clase pregătitoare 2026 cu 28 și 29 de elevi: Vă adresăm rugămintea să dispuneți o analiză juridică corectă
În anul școlar 2025-2026, 2.405 formațiuni de studiu funcționau cu mai mulți elevi decât permite legea, potrivit unui răspuns al Ministerului Educației transmis Camerei Deputaților. Într-un liceu din Brașov a fost raportată o clasă cu 51 de elevi, cu 21 peste plafonul legal, potrivit datelor prezentate de Edupedu.ro.
Fostul ministrul al Educației, Mihai Dimian, a spus că numărul final al elevilor dintr-o clasă de nivel primar ar trebui să fie 24: „Noi am pornit de la ideea că media 24, că în anumite situații poți să crești până la 28. După care am adăugat minorități, am adăugat CES și tot creștem numărul acesta”.
Prevederile din proiectul pentru anul școlar 2027-2028

Art. 3. – „Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare, în cadrul criteriului economic se vor analiza următoarele aspecte:

a) situaţia claselor paralele despre care se estimează, pe baza datelor înregistrate în SIIIR, că la sfârşitul anului şcolar au efective sub limita minimă stabilită prin lege şi a căror comasare se impune fie la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică şi în structurile arondate acesteia, fie la nivelul localităţii/unităţii administrativ-teritoriale, în raport cu prevederile art. 23 alin. (1), (1^1), (1^2) şi alin. (1^3) lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

b) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

c) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din municipii, astfel încât acestea să funcționeze cu cel mult 2 elevi sub limita maximă prevăzută la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare...

Prof. univ. dr. habil. Adrian Hatos a fost numit în Consiliul Național al Cercetării Științifice

Universitatea din Oradea

Prof. univ. dr. habil. Adrian Hatos a fost numit în Consiliul Național al Cercetării Științifice

Prin Ordinul Ministerului Educației și Cercetării, nr. 4577/2026, prof. univ. dr. habil. Adrian Hatos, conducătorul Școlii Doctorale de Sociologie a Universității din Oradea, a fost numit membru al Consiliului Național al Cercetării Științifice (CNCS). Numirea universitarului orădean în acest for științific național, dedicat cercetării și dezvoltării, confirmă, încă o dată, creșterea prestigiului Universității din Oradea și evoluția remarcabilă a școlii ei de Sociologie.

CNCS este principalul organism consultativ al statului în evaluarea calității cercetării din România. Cei 28 de membri ai săi sunt cercetători recunoscuți în domeniile lor de activitate și oferă MEC expertiză pentru fundamentarea politicilor și a programelor de finanțare a cercetării. Printre atribuțiunile esențiale ale CNCS se numără elaborarea standardelor, criteriilor și indicatorilor prin care este evaluată calitatea activității științifice, inclusiv criteriile de selecție a programelor de cercetare finanțate din fonduri publice, dar și evaluarea revistelor, a editurilor științifice, a performanțelor organizațiilor de cercetare și a criteriilor de promovare pentru cercetători. „Relativ la contextul actual al cercetării și decurgând din reglementările în baza cărora funcționează CNCS, principala provocare căreia trebuie să îi facă față Consiliul este construirea unui sistem de evaluare corect, care să respecte diferențele dintre domenii și să nu reducă valoarea cercetării la simple punctaje bibliometrice", a declarat prof. univ. dr. habil. Adrian Hatos. De asemenea, el consideră că CNCS trebuie să răspundă și noilor cerințe privind știința deschisă, integritatea cercetării, inteligența artificială și impactul social al rezultatelor.
„Dar principala problemă a cercetării din România este subfinanțarea gravă, atât din partea sectorului public cât și din partea privată. Aceasta produce instabilitate, un exod al cercetătorilor și erodarea constantă și sigură a resursei de creativitate și inovare din România", mai spune universitarul orădean. „În actualul Consiliu, voi reprezenta vocea cercetătorilor din domeniile științelor sociale. Trebuie să  admitem că numirea unui reprezentant al științelor sociale: psihologie, științele educației, sociologie, științe politice, comunicare etc., alături de ceilalți 27 de membri, la aproape doi ani de când aceștia și-au început mandatul, spune destul de multe despre poziția acestor domenii ale cunoașterii în câmpul general al cercetării științifice din România. Voi încerca, evident, să îmbunătățesc această situație și prin activitatea mea din CNCS", a mai declarat prof. univ. dr. habil. Adrian Hatos. (E.C.)

Trimite email
sâmbătă, 21 noiembrie 2026 la 21:28:01 Ora standard a Europei de Est