Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
15 septembrie 2026

Federația Părinților – Edupart precizează că susține proiectul deputatei PNL Raluca Turcan privind interzicerea telefoanelor în școli și modificări privind accesul elevilor la consiliere psihologică, însă aduce câteva precizări și propuneri de modificare a proiectului, într-un comunicat de presă, transmis pe 12 septembrie.
Amintim, în contextul rezultatelor PISA 2025, deputata PNL Raluca Turcan a cerut Comisiei de Învățământ din Camera Deputaților să pună pe ordinea de zi proiectul de lege prin care telefoanele mobile sunt interzise în școli și licee „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor”. Proiectul prevede extinderea monitorizării audio-video în școli și măsuri privind consilierea psihologică gratuită și obligatorie a elevilor.

Consiliul Național al Elevilor nu e de acord cu interzicerea telefoanelor pe tot parcursul programului școlar.

„Interzicerea telefoanelor poate fi o măsură bună de disciplină educațională, concentrare și protecție împotriva cyberbullyingului, dar nu trebuie prezentată ca o soluție care, singură, repară rezultatele PISA”, scrie Federația Părinților Edupart.

Proiectul deputatei PNL Raluca Turcan propune modificarea Legii Educației nr 198/ 2023 în sensul în care telefoanele mobile să fie interzise „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor” și să fie ținute în spații speciale până la finalul orelor.

În plus, proiectul modifică articolul 14 din Legea învățământului preuniversitar și introduce obligativitatea ca, la înscrierea copilului la școală, contractul educațional să conțină acordul expres al părinților sau al elevului major privind participarea la consiliere psihologică.

Mai mult, proiectul introduce o prevedere nouă despre obligativitatea de a participa la ședințe de consiliere școlară, la cererea profesorului. „Participarea la ședințe de consiliere școlară și/sau psihologică prevăzute la alin. (4) lit. a) poate fi dispusă de personalul didactic sau de conducerea unității de învățământ și este obligatorie pentru antepreșcolar, preșcolar sau elev”, scrie în proiectul propus de deputata Raluca Turcan.

Federația Națională a Părinților spune că „sesizarea poate și trebuie să poată fi făcută de profesor. Profesorul este unul dintre adulții care petrec cel mai mult timp cu elevul și poate observa schimbări de comportament, agresivitate, izolare, automutilare, bullying, neglijare sau alte elemente de risc.

Evaluarea trebuie însă realizată de un profesionist cu competențele necesare. Profesorul poate observa și sesiza dar profesorul nu diagnostichează”, scrie în comunicatul de presă.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
Duminică, 30 august 2026

Când încep cursurile?

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026, potrivit structurii oficiale a anului școlar 2026-2027, aprobată de Ministerul Educației. Anul școlar are 36 de săptămâni de cursuri pentru majoritatea elevilor și se încheie vineri, 18 iunie 2027. Prima vacanță, cea de toamnă, începe pe 24 octombrie.
Anul școlar 2026-2027 începe oficial la 1 septembrie 2026 și se încheie la 31 august 2027, însă prima zi de cursuri este luni, 7 septembrie, conform Ordinului ministrului Educației și Cercetării nr. 3.194/2026 privind structura anului școlar.
Pentru elevi, începutul școlii din septembrie 2026 vine și cu o schimbare importantă la liceu: elevii care intră în clasa a IX-a sunt prima generație care va învăța după noile programe școlare de liceu. Manualele realizate pentru noile programe nu vor fi însă disponibile în format tipărit la începutul cursurilor. Directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare, Bogdan Cristescu, a declarat că „în cel mai bun caz” manualele ar putea fi disponibile în format digital pe 7 septembrie. Dacă nu vor exista contestații, variantele tipărite ar putea ajunge la elevi în octombrie, iar în cazul unor contestații termenul s-ar putea prelungi pentru unele manuale până în ianuarie 2027. Manualele sunt instrumente de predare la clasă, folosesc mai mult elevilor, ele nu sunt obligatorii pentru profesori. Cadrele didactice au ca obligație aplicarea programei școlare.

Când începe școala în septembrie 2026?

Prima zi de școală este luni, 7 septembrie 2026.
Primul modul de cursuri durează șapte săptămâni, de luni, 7 septembrie, până vineri, 23 octombrie 2026.
Prima vacanță a elevilor începe sâmbătă, 24 octombrie, și se încheie duminică, 1 noiembrie. Elevii revin la școală luni, 2 noiembrie 2026.

Pe 5 octombrie 2026 nu se fac cursuri!

La mai puțin de o lună după începerea școlii, elevii vor avea o zi fără cursuri.
Luni, 5 octombrie 2026, de Ziua internațională a educației, nu se organizează cursuri, potrivit ordinului privind structura anului școlar. Nu se fac cursuri nici în zilele nelucrătoare și de sărbătoare legală prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă aplicabil...

Oameni, ca pisica… , de Gheorghe PĂUN

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș”, numărul din luna octombrie 2026

Oameni, ca pisica… , de Gheorghe PĂUN

,,Îi rog pe creaționiști să ignore sau să ierte, de dragul tezei pe care o apăr, îi ignor și eu (făcându-mi totuși o cruce în gând). Îi rog și pe evoluționiști să ierte, la rândul lor, că-l contrazic și pe Darwin atunci când spun că mie mi se pare mult mai plauzibil ca oamenii (o parte dintre ei măcar) să „se tragă" din pisică, nu din maimuță. Nu știu cum a decurs extragerea asta, când a început și dacă va mai continua mult, dar cu mutațiile nu este de glumă atunci când e vorba despre evoluție. Pas cu pas, nu mai știi de unde ai plecat, important e unde ai ajuns. Evoluția este folosită aici ca formulare mai scurtă pentru „adaptare la mediu", eficiență sedimentată în neuroni și alte celule, lene plus inteligență (chiar așa se numește) comportamentală, combinația ideală pentru pisici și pentru tinerii contemporani care visează să ajungă corporatiști (și nimic mai mult!).

Un titlu „paralel" cu cel dinainte este mai prețiosul supraviețuire individuală, despre așa ceva este oarecum vorba, dar sună restrictiv, pentru că nu supraviețuirea este în discuție, ci viețuirea, confortul, starea de bine. Minimul efort, pentru confortul personal maxim posibil. (Economiștii chiar așa definesc eficiența - efect supra efort, discuția are deci și un solid temei științific...)
 Admir dintotdeauna pisicile, vreau să impun comparația omului cu ele, la concurență cu alte comparații care implică zoologia. Anticii vorbeau, în latinește, despre omul lup pentru alți oameni. Colocvial-răutăcios, ba chiar și ca apropiați genetic, s-au invocat adesea porcii. Metaforic au fost trași la subiect și șobolanii, peștii, albatroșii chiar. Maimuța a fost deja menționată - în context științific. Ocazional mai apar și cerbii, boii, șacalii, armăsarii... Dar pisicile trec insidios și nonșalant în față.
 Mai ales prin programul lor de viață!... Ar dormi, ar toarce și ar bea lăptic ziua întreagă. Ţi se uită lung în ochi, ți se freacă puțin de gleznă și obțin tot - dacă știi ce vor să obțină. Se strecoară prin uși abia întredeschise, participă la concursuri ad-hoc de frumusețe, când se trezesc fac molipsitor stretching, plictisite, molatece, pufoase. Aleargă după șoareci numai prin desenele animate de modă veche. Un vârf al adaptării- evoluției - chiar dacă băieții, pufoși și ei, bat zilnic cartierul în căutare de amantlâc și revin de obicei bine smotociți, concurența nefiind arbitrată decât de condiția fizică.
 Mutatis mutandis, nu vi se pare cunoscut? Puțină imaginație, puțin cinism, și fiecare detaliu se poate translata condiției umane - în devenirea ei de azi, în prefigurarea ei din viitorul apropiat. Adaptare pisicească la societate - iar aici se potrivește și formula cu supraviețuirea, și ideea de confort obținut cu mijloace feline. Cu numeroase variante și variațiuni. „Las' că merge și așa..." „Ne descurcăm noi..." „Mie ce-mi iese din asta?..." „Așa îmi place mie..." „Să ne simțim bine..." Un folclor întreg, diagnosticând apropierea pas cu pas de miorlăitoare, de paradisul existenței acestora. Și tot mai multe simptome, pe măsura trecerii etapelor darwiniene: moleșeală, seninătate, împăcare; gândire leneșă, de oaie la mijloc de turmă (iertare pisicilor - sau oilor?); libertatea individuală ca justificare pentru derizoriu și urâțenie - vestimentară, verbală, comportamentală; improvizație, simulare; limba mormăită, bombănită, cu vocale scurtate și consoane ignorate; un zâmbet perpetuu, felin-ovin-bovin (chiar dacă nu prea știu cum zâmbesc patrupedele); ecrane-drog, de dimineața până seara și mai târziu, socializare 2D, emoticoane, prescurtări și fraze prefabricate; familii întregi trăind dintr- un salariu, eventual din bani trimiși din lume, eventual trăind din „ajutoare sociale"; neparticipare, neimplicare, indiferență; eu, centrul universului, dar un eu cu literă mică... „Fără dorinți, fără mustrări, fără căinți și fără-ndemnuri, numai trup și numai lut", vorba Poetului (Blaga). Mâine nu există (vorba Fericitului Părinte din Hipona), să trăim azi cât mai bine. Miauu... (Evident, se cer definiții pentru mulți termeni: confort, efort, a trăi bine etc., totul este relativ, personalizat, trăiască individul, homuncul copleșit de drepturi și libertăți fără număr, fără număr...)".
 
...Și încă una, domnule academician Gh. Păun: Cad întotdeauna în picioare, ca pisica!
Am citat din editorialul domnului redactor-șef, academician Gheorghe Păun.
Pentru lectură, cunoașteți de-acum adresa revistei: www.curteadelaarges.ro.
Iar din cuprinsul revistei pe luna octombrie vă spicuim câțiva autori și niște titluri: Horia Bădescu: Omul de tinichea (VI) - Duhul din lampă; Acad. Ioan-Aurel Pop: „Dispreţul suveran"; Alexandru Mărchidan: Ideile au consecinţe (V); Nicolae Georgescu: Pathemata mathemata (II) - Eponimia și paronomasia; Ioan St. Lazăr: Mioriţa, o lectură deschisă - Întrebări privind semantica Mioriței; Mariana Nicolae: Limbajul ne construieşte gândirea? Theodor Codreanu: Cugetările tinereţii - 1972 (IV); Raia Rogac: De vorbă cu ambasadorul Iulian Grigoriţă; Ion Andreiţă: Victor Voinicescu Soţski - poetul; Cristian Sabău: Să mai URMUZ(ă)im olecuţă (I); Elis Râpeanu: Costin D. Neniţescu; ÎPS Calinic Argeşeanul: Mitropolitul Nicolae şi Patristica Mirabilia...
 
,,Demult, în studenție, am auzit de la un profesor al meu expresia „dispreț suveran", într-o împrejurare pe care nu am conștientizat-o atunci, dar, pe care, după un timp, citind și asimilând o seamă de documente medievale, am înțeles-o. Era vorba în fond de discriminare, de felul cum oamenii mândri (orgolioși) și societățile considerate civilizate i-au privit pe oamenii modești și umili și pe acele societăți ale lor, socotite neașezate, inferioare, instabile. De fapt, „suveranitatea" apărea în Evul Mediu ca fiind exclusiv apanajul lui Dumnezeu și, în esență, așa a fost întotdeauna. Oamenii se amăgesc cu suveranitatea inexistentă a lor și a statelor lor și fac uneori caz de ea. Singurul suzeran cu atribute de suveran deplin este Dumnezeu. Dar orgoliul omenesc a fost mereu mai puternic decât bunul-simț și a condus la excese.
Văd azi, pe mijloacele acestea de socializare invazive, cum anumiți oameni, cu nume ciudate, false (pseudonime), se dezlănțuie, sub masca anonimatului, contra românilor ca popor, contra istoriei românilor. Unele astfel de grupuri sunt formate chiar din români (se vede după cum scriu că aceștia au româna ca limbă maternă) supărați, acriți de viață, chiar violenți în limbaj, care nimicnicesc românimea în ansamblul ei, o coboară mereu și chiar o înjură", scrie distinsul nostru academician, istoricul Ioan-Aurel Pop...
(Ovidiu Dan)

Trimite email
marți, 22 septembrie 2026 la 00:21:13 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

De-ale studenților

,,Pentru noi, Săptămâna Bobocilor înseamnă adevăratul început al studenției", spune Amelia Varga - președintele Uniunii Studenților Oradea.